2ra-1663/13 — Încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere

prima instanţă: Iu. Cotruţă dosarul nr. 2ra-1663/13 instanţa de apel: I. Pleşca, E. Clim, S. Arnăut ÎNCHEIERE 05 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Angela Capşa în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Banari împotriva lui Iurii Ipatii, Nicolae Ipatii şi Angelei Capşa cu privire la încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de către Andrei Banari, casată hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 14 septembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii, constată: La 08 decembrie 2011, Andrei Banari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurii Ipatii, Nicolae Ipatii şi Angelei Capşa cu privire la încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 15 martie 2007, Simion Ipatii a împrumut de la el suma de 5000 Euro, pe un termen de 2 ani şi 6 luni, adică până la 15 septembrie 2009, în urma căruia acesta a semnat o recipisă. Menţionează că la expirarea termenului, Simion Ipatii nu a restituit suma împrumutată. El a solicitat verbal de la Simion Ipatii restituirea sumei împrumutate, însă acesta amâna de fiecare dată restituirea sumei împrumutate. Susţine că mai târziu a aflat că Simion Ipatii a decedat. Despre faptul decesului lui Simion Banari a aflat la 25 octombrie 2011, când s-a adresat la Direcţia de documentare a populaţiei a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor prin intermediul avocatului său pentru a obţine informaţia privind locul de aflare a domiciliului lui Simion Ipatii.

Afirmă că conform art. 1540 alin. (1) din Codul civil, moştenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretenţiile creditorilor celui ce a lăsat moştenirea proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral. Din prevederile legale enunţate rezultă că moştenitorii răspund pentru pasivul (datoriile) celui ce a lăsat moştenirea.

Pârâţii sunt moştenitorii defunctului şi, anume, Angela Capşa în temeiul certificatului de moştenitor nr. 3289 din 18 iunie 2010, Iurii Ipatii în temeiul certificatului de moştenitor nr. 3757 din 02 iulie 2010 şi Nicolae Ipatii în temeiul certificatului de moştenitor nr. 3757 din 02 iulie 2010. Invocă că deoarece au acceptat moştenirea defunctului mai mulţi moştenitori (pârâţii), aceştia răspund solidar pentru pasivul defunctului şi, anume, pentru datoria de 5000 Euro . Solicită încasarea în mod solidar de la pârâţi în beneficiul său a datoriei în sumă de 5000 Euro şi a dobânzii de întârziere în sumă de 1744 Euro sau echivalentul în valută naţională la data executării hotărârii. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 14 septembrie 2012 acţiunea a fost respinsă din motivul pierderii de către creditor a dreptului de înaintare a pretenţiilor. A fost încasat de la Andrei Banari în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2569 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012 a fost admis apelul declarat de către Andrei Banari, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la Iurie Ipatii, Nicolae Ipatii şi Angela Capşa în beneficiul lui Andrei Banari cîte 2248 Euro fiecare (echivalentul în lei moldoveneşti la momentul executării hotărârii), cu titlu de datorie şi dobândă de întârziere şi câte 216,66 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost încasat de la Iurii Ipatii, Nicolae Ipatii şi Angela Capşsa în bugetul de stat câte 1281,91 lei fiecare, cu titlu de taxă de stat. La 14 martie 2013, Angela Capşa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurenta Angela Capşa, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală. Menţionează că instanţa de apel a concluzionat că Andrei Banari a aflat despre decesul lui Simion Ipatii la 25 octombrie 2011 din răspunsul Direcţiei de documentare a populaţiei a Ministerului Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor. În şedinţa instanţei de apel, atât ea, cât şi reprezentatul său au adus la cunoştinţă că ea i-a comunicat lui Andrei Banari despre faptul că Simion Ipatii a decedat la 10 decembrie 2009 şi că acesta nu a fost la înmormântare şi nu a invocat că are careva pretenţii faţă de Simion Ipatii.

Aceleaşi declaraţii au dat şi Iurii Ipatii şi Nicolae Ipatii. Însă, instanţa de apel a luat în considerare răspunsul Direcţiei de documentare a populaţiei a Ministerului Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor din 25 octombrie 2011, dar nu şi declaraţiile sale şi ale lui Iurii Ipatii şi Nicolae Ipatii. Susţine că instanţa de apel greşit a considerat că concluzia primei instanţe precum că Andrei Banari a pierdut dreptul de înaintare a pretenţiilor datorită omiterii termenului prevăzut de art. 1544 din Codul civil este în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Reieşind din prevederile art. 1544 din Codul civil, termenul de înaintare a pretenţiilor începe să curgă de la data decesului celui ce a lăsat moştenire.

Din materialele dosarului rezultă că Simion Ipatii a decedat la 10 februarie 2009, iar Andrei Banari s-a adresat în instanţa de judecată cu prezenta acţiune la 12 decembrie 2011, astfel, acesta omiţând termenul prevăzut de art. 1544 din Codul civil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Angela Capşa nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Angela Capşa, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Angelei Capşa ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Angelei Capşa se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan