2rc-261/13 — Anularea actelor juridice

prima instanţă: N. Cernat dosarul nr. 2rc-261/13 DECIZIE 03 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu examinând cererea de recurs înaintată de administratorul insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către administratorul insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov împotriva ÎCS „Hazar-Construct” SRL şi BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea actelor juridice împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, prin care cererea de chemare în judecată a fost restituită, constată: La 17 aprilie 2013, administratorul insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov a depus o cerere la Curtea de Apel Chişinău împotriva ÎCS „Hazar-Construct” SRL şi BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea actelor juridice.

Indică reclamantul că Curtea de Apel Chişinău examinează acţiunea civilă în baza Legii nr. 149 din 29 iunie 2012 privind procedura de insolvabilitate a SC ”Maremba” SRL. În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că la 09 octombrie 2007 SC ”Maremba” SRL şi ÎCS „Hazar-Construct” SRL au încheiat un contract de colaborare cu privire la construcţia unui bloc locativ situat pe bd. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chişinău. Conform punctelor 2.1, 2.1.1 al contractului, SRL „Hazar-Construct” se obliga să construiască pentru necesităţile SC ”Maremba” SRL 9 apartamente, cu valoarea totală de 354 532 Euro. Tot din acelaşi contract rezultă că SRL „Hazar- Construct” trebuia să construiască spaţiul pentru activitatea comercială, în valoare totală de 1116405 Euro.

Suma totală a contractului încheiat la data de 30 octombrie 2007 constituind suma de 1470937 Euro, sumă care conform prevederilor contractului urma să fie achitată integral la 30 octombrie 2007. Indică reclamantul că la 31 octombrie 2007 SC ”Maremba” SRL, prin dispoziţia de plată nr. 2, a transferat la contul de decontare a SRL „Hazar- 1 Construct” suma de 23540000 lei, care constituia la acel moment echivalentul a 1425785,27 Euro, astfel, suma restantă pentru achitare fiind de 45151,73 Euro. Consideră reclamantul că prin transferul efectuat la 31 octombrie 2007, de facto a devenit proprietarul încăperilor prevăzute în contract. Reclamantul mai susţine că datorită problemelor financiare ale SRL „Hazar- Construct” termenii prevăzuţi în contract pentru darea în exploatare a construcţiei au fost încălcaţi.

Astfel, indică că la 06 martie 2008, la 10 septembrie 2008 şi apoi la 27 decembrie 2008 părţile au încheiat, respectiv, trei acorduri adiţionale la contractul nr. 83 din 09 octombrie 2007, prin care SC ”Maremba” SRL a cedat o parte din apartamentele sale şi spaţiile comerciale pentru ca SRL „Hazar-Construct” să le realizeze altor persoane, în scopul de a-şi îmbunătăţi situaţia financiară şi pentru a putea continua lucrările de construcţie. Afirmă reclamantul că prin acordurile adiţionale încheiate SC ”Maremba” SRL i-a restituit lui SRL „Hazar-Construct” bunuri care de facto îi aparţineau cu drept de proprietate, în valoare totală de 918336,2 Euro, echivalentul a 15152547,3 lei.

La 13 decembrie 2008 a fost încheiat un contract de preluare a datoriei între BC „Victoriabank” SA, SC „Maremba” SRL şi SRL „Hazar-Construct” prin care SRL „Hazar-Construct” şi-a stins datoria de 22089713 lei faţă de SC „Maremba” SRL, iar suma de 550000 Euro, SC „Maremba” SRL a achitat-o personal către BC „Victoriabank” SA. În aşa mod SC „Maremba” SRL a rămas proprietar de facto a celor 5 apartamente rămase conform contractului nr. 83 din 09 octombrie 2007. Menţionează reclamantul că la 21 decembrie 2010 între SRL „Hazar- Construct” şi BC „Victoriabank” SA a fost încheiat acordul de executare benevolă a dreptului de ipotecă fără consultarea şi participarea a SC „Maremba” SRL, care era proprietarul încăperilor sus-menţionate.

Susţine reclamantul că acordul încheiat i-au afectat şi prejudiciat grav interesele sale precum şi a altor investitori ai construcţiei litigioase. Or, prin acordul respectiv SRL „Hazar-Construct” a transmis către BC „Victoriabank” SA bunuri care de facto nu-i aparţineau, afectând, astfel, dreptul de proprietate al reclamantului. Consideră că la caz au tangenţă prevederile art. 104 pct. a), b) al Legii nr. 149 din 29 iunie 2012 care direct indică că pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului.

Solicită reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, anularea parţială a acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă din 21 decembrie 2010 încheiat între SRL „Hazar-Construct” şi BC „Victoriabank” SA; recunoaşterea nulă a transmiterii benevole a dreptului de ipotecă ce ţine de apartamentele nr. 128,106,111,175,181 situate în blocul locativ de pe bd. Mircea 2 cel Bătrîn, 22/5 mun. Chişinău, care au fost transmise ilegal în posesia BC „Victoriabank” SA şi aparţin reclamantului; recunoaşterea nulă a transmiterii benevole a dreptului de ipotecă asupra spaţiului pentru activitate comercială cu suprafaţa de 488,25 m2 de la primul etaj şi a spaţiului pentru activitate comercială cu suprafaţa de 233 m2 situat la al doilea etaj al blocului locativ de pe bd.

Mircea cel Bătrîn, 22/5 mun. Chişinău, ca fiind ilegal transmise prin acordul menţionat către BC „Victoriabank” SA, şi care i-au afectat grav interesele debitorului SRL „Maremba” şi investitorilor acesteia. Mai solicită reclamantul recunoaşterea dreptului de proprietate a SC „Maremba” SRL asupra apartamentelor nr. 108,113,130,177,181 şi a spaţiului pentru activitatea comercială cu suprafaţa de 488,25 m2 de la primul etaj şi a spaţiului pentru activitate comercială cu suprafaţa de 233 m2 situat la al doilea etaj al blocului locativ de pe bd. Mircea cel Bătrîn, 22/5 mun.

Chişinău conform contractului nr. 83 din 09 octombrie 2007 şi a acordului adiţional la acest contract din 27 decembrie 2008; încuviinţarea Organului Cadastral Teritorial de a radia înscrisul din Registru bunurilor imobile privind dreptul de proprietate asupra spaţiului pentru activitatea comercială cu suprafaţa de 488,25 m2 de la primul etaj şi a spaţiului pentru activitate comercială cu suprafaţa de 233 m2 situat la al doilea etaj al blocului locativ de pe bd. Mircea cel Bătrîn, 22/5 mun. Chişinău precum şi asupra apartamentelor nr. 108,113,130,177,181 din acelaşi bloc, din posesia lui SRL „Hazar-Construct” şi BC „Victoriabank” SA; să se înregistreze după SC „Maremba” SRL dreptul de proprietate asupra apartamentelor şi spaţiilor pentru activitate comercială indicate cu ridicarea interdicţiilor şi a sechestrelor anterior aplicate.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013 cererea de chemare în judecată înaintată de către administratorul insolvabilităţii Gheorghe Panov al SC „Maremba” SRL împotriva SRL „Hazar-Construct” şi BC „Victoriabank” SA privind anularea actelor juridice, a fost restituită pe motiv că Curtea de Apel Chişinău nu este competentă să judece cauza. S-a dispus remiterea către administratorul insolvabilităţii a SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov, încheierea în cauză precum şi cererea de chemare în judecată cu toate documentele anexate, fiindu-i explicat reclamantului că restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării cu cererea dată în instanţa competentă să judece cauza.

La 27 mai 2013 administratorul insolvabilităţii Gheorghe Panov al SC „Maremba” SRL s-a adresat cu cerere de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel din 23 aprilie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de insolvabilitate – Curtea de Apel Chişinău. În motivarea recursului, recurentul susţine că nu este de acord cu încheierea respectivă, considerând-o ilegală din motiv că instanţa de judecată a interpretat eronat legea şi a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată. Cu referire la art. 104 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 indică, că administratorul insolvabilităţii poate introduce în instanţa de 3 insolvabilitate, pe tot parcursul procesului de insolvabilitate, acţiuni în vederea anulării oricărui act fictiv sau fraudulos, încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării procesului de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor.

Cu referire la art. 106 al aceleiaşi Legi indică, că în cadrul unei tranzacţii anulate conform prevederilor art. 104 şi 105 trebuie să se restituie în contul masei debitore, fie bunul dobândit sau valoarea acestuia în cazul în care el nu mai există. Consideră recurentul că pricina dată este de competenţa instanţei de insolvabilitate şi nu a judecătoriei de drept comun. Conform art. 425 al CPC RM, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului nu rezultă la ce dată a fost expediată în adresa recurentului copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, ultimul invocând că aceasta a fost primită, prin intermediul oficiului poştal, la 13 mai 2013. Deoarece alte probe care ar atesta contrariul, la materialele dosarului lipsesc, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale, declarând recursul în termen.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul a fost declarat cu respectarea termenilor legali. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este întemeiat şi urmează a fi admis cu casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea Curţii de Apel din 15 noiembrie 2012, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SC „Maremba” SRL, fiind desemnat administratorul insolvabilităţii. La 17 aprilie 2013 administratorul insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov s-a adresat la Curtea de Apel Chişinău cu cerere prin care a solicitat anularea parţială a acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă din 21 decembrie 2010, încheiat între SRL „Hazar-Construct” şi BC „Victoriabank” SA, invocând caracterul fictiv şi fraudulos al acestui, ca urmare fiind grav afectate drepturile şi interesele debitorului SC „Maremba” SRL şi a investitorilor acesteia.

Prin încheierea din 23 aprilie 2013 Curtea de Apel Chişinău a restituit cererea de chemare în judecată din motiv că instanţa de apel nu este competentă să 4 judece pricina dată, indicând că apelantul este în drept de a se adresa cu o cerere asemănătoare în instanţa de drept comun. Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recurs şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, iar hotărârea neîntemeiată, pasibilă de casare.

Astfel, înaintând prezenta cererea de chemare în judecată în Curtea de Apel Chişinău, administratorul insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov a invocat prevederile art. 104, 105, 106 a Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, menţionând că în procedura Curţii de Apel Chişinău se află pe rol pricina civilă cu privire la procedura de insolvabilitate a SC „Maremba” SRL.

Instanţa de recurs remarcă că, deşi Curtea de Apel corect, la adoptarea încheierii contestate a reţinut prevederile art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilităţii, care prevăd că instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare, iar dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă, prevederile date au fost interpretate în mod eronat.

Aceasta deoarece dispoziţiile art. 104 al Legii insolvabilităţii nr. 149, în vigoare din 14 martie 2013, expres prevăd că pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării unor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului, Şi art. 105 al legii menţionate prevede că pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării tranzacţiilor încheiate de debitor în ultimele 24 de luni precedente înaintării cererii introductive, dacă acestea sânt în dauna intereselor creditorilor, cu următoarele persoane: Prin urmare, cu referire la dispoziţiile normelor enunţate, instanţa de recurs remarcă că acţiunea formulată de către administratorul de insolvabilitate al SC „Maremba” SRL împotriva ÎCS „Hazar-Construct” SRL şi BC „Victoriabank” SA privind anularea actelor juridice are nemijlocită tangenţă cu masa debitoare, astfel corect a fost depusă la Curtea de Apel Chişinău.

Or în sensul dispoziţiilor citate mai sus este de înţeles că categoria cauzelor de acest gen, ce apar în vederea recuperării masei debitoare, sunt atribuite după competenţă instanţei care judecă procedura de insolvabilitate. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că judecarea pricinii în cauză este de competenţa Curţii de Apel Chişinău ca instanţă de drept comun, care urmează să soluţioneze litigiul conform regulilor generale prevăzute de Codul de 5 procedură civilă, şi nu în cadrul insolvabilităţii, cu achitarea taxei de stat, respectând prevederile art. 86 alin. (2) CPC. Mai mult că la caz, nu se contestă faptul că pricina civilă cu privire la procedura de insolvabilitate a SC „Maremba” SRL se află pe rol la Curtea de Apel Chişinău, ca instanţă de insolvabilitate.

În consecinţă se constată că la emiterea încheierii recurate Curtea de Apel Chişinău a admis încălcarea normelor enunţate, fapt ce denotă ilegalitatea acestui act de dispoziţie. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de administratorul insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a administratorului insolvabilităţii al SC „Maremba” SRL, Gheorghe Panov împotriva ÎCS „Hazar-Construct” SRL şi BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea actelor juridice, cu restituirea pricinii pentru judecare la Curtea de Apel Chişinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu 6