2ra-2095/13 — Obligarea efectuării recalculării şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: A.Danilov dosarul nr.2ra-2095/13 instanţa de apel: N.Craiu L.Bulgac, A.Minciuna ÎNCHEIERE 27 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Vîlcov, Vera Macinskaia examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Eriomenco Boris, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eriomenco Boris împotriva BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1 cu privire la prezentarea informaţiei pe dosare de creditare şi obligarea efectuării recalculării pe creditele beneficiate cu restituirea surplusului de bani încasaţi şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2013 c o n s t a t ă La data de 27 ianuarie 2012, Eriomenco Boris a depus cerere de chemare în judecată împotriva BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1 cu privire la prezentarea informaţiei pe dosare de creditare şi obligarea efectuării recalculării pe creditele beneficiate cu restituirea surplusului de bani încasaţi şi repararea prejudiciului moral.

In motivarea acţiunii reclamantul Eriomenco Boris a invocat, că filiala nr. 1 Băncii Comerciale „Banca de Economii” SA i-a acordat trei credite conform contractelor nr. 9 din 12 aprilie 1994, nr. 42 din 13 iunie 1994 şi nr. 53 din 09 decembrie 1994, pîrîtul BC „Banca de Economii” SA indicând suma totală în mărime de 41606,87 lei, cu care nu este de acord. Reclamantul Eriomenco Boris solicită prezentarea calculelor, pentru fiecare contract de credit separat. Obligarea pîrîtului BC „Banca de Economii” SA de a efectua recalculări, conform raportului de expertiză efectuat de Centrul Naţional de Expertize Judiciare al Ministerului Justiţiei nr. 2-66/09 din 17 noiembrie 2008, cu 1 restituirea banilor încasaţi în plus şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 1500000 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 noiembrie 2012 s-a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2013 s-a respins apelul şi s-a menţinut fără modificări hotărîrea primei instanţe. La 11 aprilie 2013 Eriomenco Boris a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; 2 d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Eriomenco Boris nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Recurentul pretinde la obligarea intimatului să-i prezinte informaţia, descifrarea datoriei pentru fiecare credit separat, însă intimatul nu are posibilitatea de a prezenta aşa informaţie pe motivul expirării termenului de păstrare or, litigiul s-a consumat în anul 2001, iar recurentul solicită informaţia în anul 2012. Mai mult decît atît, prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 24 iunie 2002 a fost încasată datoria de la recurent în beneficiul intimatului.

Astfel, pretenţiile recurentului corect au fost respinse prin prisma art. 123 alin.(2) Cod de procedură civilă, care stabileşte, că faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată, sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleiaşi persoane. Corectitudinea calculării şi încasării datoriei au constituit obiect de examinare în pricina menţionată şi nu este necesar a fi dovedite din nou odată ce există o hotărîre judecătorească irevocabilă.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Eriomenco Boris ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Eriomenco Boris se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 3