2ra-2000/13 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pământ

prima instanţă – Gh. Burdujan dosarul nr. 2ra-2000/13 instanţa de apel – M. Anton, I. Secrieru, A. Panov ÎNCHEIERE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Veaceslav Reniţă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Reniţă Veaceslav împotriva Lidiei Badrajan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, revendicarea bunului din posesie nelegitimă şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Reniţă, admis apelul declarat de către Lidia Badrajan, casată hotărârii Judecătoriei Basarabeasca din 02 iulie 2012 şi pronunţată o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii constată: La 14 ianuarie 2011, Reniţă Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Badrajan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, revendicarea bunului din posesie ilegală şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a invocat că la 03 iulie 2008 în baza contractului de vânzare-cumpărare, a cumpărat de la Ăzau Svetlana apartamentul nr. 2 şi 1/2 cotă- parte din lotul de pământ aferent cu suprafaţa 0,0435 m.p., amplasate în or. Basarabeasca, str. Muncii, 32. Contractul menţionat fiind autentificat notarial şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Basarabeasca. Menţionează că după cumpărarea imobilului a depistat că Lidia Badrajan a demolat ilegal careva construcţii existente de pe lotul său de pământ, a acaparat o porţiune din terenul lui şi a construit ilegal pe acest teren un garaj. În legătură cu acest fapt la 23 septembrie 2008 s-a adresat către Primăria or. Basarabească. Prin răspunsul Primăriei or.

Basarabească i s-a comunicat că comisia formată a constatat faptul invocat şi că i s-a recomandat Lidiei Badrajan să se adreseze către Direcţia Arhitectură, să elibereze lotul de teren ocupat samavolnic cu suprafaţa de 56 m.p. şi să stabilească hotarele anterioare. Afirmă că pârâta nu a reacţionat la recomandările Primăriei or. Basarabeasca, astfel fiind nevoit să se adreseze la 13 noiembrie 2008 către ultima repetat. Primăria or. Basarabeasca i-a comunicat că prin decizia nr. 89 Lidia Badrajan a fost obligată în decurs de două săptămâni să restabilească hotarele lotului de teren. Din motiv că Lidia Badrajan nu execută decizia emisă de către Primăria or. Basarabeasca, s-a adresat către Primărie şi Procuratura or.

Basarabeasca repetat cu solicitarea de a fi eliberat terenul. Primăria or. Basarabească prin răspunsul din 0 octombrie 2009 i-a comunicat că într-adevăr pe terenul dat Lidia Badrajan a construit un garaj un lot de pământ ocupat samavolnic. În susţinerea pretenţiilor sale Veaceslav Reniţă a invocat art. 374, 377 şi 1398 Codul civil. Solicită obligarea pârâtei de a demola garajul construit samavolnic pe lotul lui de pământ cu suprafaţa de 56 m. p. situat în str. Muncii, 32/2 or. Basarabeasca, obligarea pârâtei de a instala între loturile lor de pământ un gard şi încasarea din contul pârâtei în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu moral suma de 100000 lei. La 06 aprilie 2011 Lidia Badrajan a depus cerere reconvenţională împotriva lui Veaceslav Reniţă, solicitând înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren din str. Muncii, 34/1, din or.

Basarabeasca cu suprafaţa 0,8 ha, instalarea hotarelor şi obligarea Primăriei or. Basarabeasca de a efectua corectările respective în documentaţie. În susţinerea pretenţiilor sale a invocat că în baza contractului de vânzare- cumpărare din 23 decembrie 1997 a cumpărat de la Ipolit Grinic apartamentul nr. 1 din str. Muncii, 34, din or. Basarabeasca şi garajul. Conform datelor din Registrul bunurilor imobile din 05 mai 2006 pe numele ei este înregistrat lotul de pământ cu suprafaţa de 0,08 ha, pentru care achită impozitul funciar. Susţine că în prezent după măsurările efectuate de către colaboratorii Primăriei or. Basarabeasca, s-a constatat că ea deţine mai puţin cu 49 m. p, pe când Veaceslav Reniţă deţine cu 20 m.p.

mai mult decât este prevăzut. Consideră că pentru înlăturarea erorilor comise de către Primăria or. Basarabeasca, este necesar de a fi stabilite hotarele terenurilor, reieşind din situaţia anterioară de până la cumpărarea imobilului de către pârât. Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 28 aprilie 2011 a fost admis renunţul Lidiei Badrajan la cererea reconvenţională şi a fost încetat procesul. Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 02 iulie 2012 acţiunea lui Veaceslav Reniţă a fost admisă, obligată Lidia Badrajan din cont şi mijloace proprii să demoleze garajul, lit. 5, cu suprafaţa 27.9 m.p.

- construcţie capitală neautorizată, amplasată parţial pe o suprafaţă de 7,2 m. p pe lotul de teren ce aparţine lui Veaceslav Reniţă cu numărul cadastral 12013070016, s-a dispus revendicarea din posesia ilegală a Lidiei Badrajan a porţiunea de teren cu suprafaţa totală de 42,4 m. p şi au fost obligate ambele părţi de comun acord, după revendicarea lotului de teren, să stabilească hotarele în natură a loturilor de teren conform titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. În rest acţiunea a fost respinsă. Totodată a fost încasat de la Lidia Badrajan în beneficiul lui Veaceslav Reniţă cheltuielile de judecată în sumă de 100 lei şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 50 lei.

La 21 august 2012 Badrajan Lidia şi la 29 august 2012 Reniţă Veaceslav au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Basarabeasca din 02 iulie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Reniţă, iar apelul declarat de către Lidia Badrajan a fost admis, casată hotărârii primei instanţe şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă. La 11 aprilie 2013 Veaceslav Reniţă a declarat recurs, împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi parţială a hotărârii primei instanţe în partea încasării prejudiciului material şi moral cu emiterea unei noi hotărâri în partea de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel prin respingerea acţiunii i-a încălcat drepturile fundamentale şi anume prevederile constituţionale prevăzute la art. 20 alin. (1) care prevede că orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime. Susţine că concluzia instanţei de apel precum că terenul litigios nu-i aparţine numai lui sunt eronate, dat fiind faptul că în urma încheierii contractului de vânzare- cumpărare din 03 iulie 2008 a devenit proprietar al apartamentului nr. 2 situat în or. Basarabeasca, str. Muncii, 31 şi ½ din lotul de teren aferent construcţiei cu suprafaţa de 0, 0435 m. p, iar cealaltă parte a bunului imobil şi a lotului de teren aparţine soacrei Olga Lupaşcu, care în prezent este arendat de către el împreună cu soţia.

Astfel, în total suprafaţa acestei case cu lotul de teren constituie 0,0771 ha. Menţionează că invocarea instanţei de apel că nu s-a stabilit corect partea litigioasă care ar fi în drept de adresare în instanţa de judecat , duce la încălcarea prevederilor art. 346 alin. (1) Codul civil, care prevede că fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Astfel, în cazul dat bunul menţionat, aparţine la doi titulari. Mai indică că decizia motivată a instanţei de apel i-a fost expediată la 16 ianuarie 2013. Examinând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Veaceslav Reniţă este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. În conformitate cu art. 434 alin. (2) CPC, termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Materialele pricinii denotă că copia deciziei redactate a Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012, a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv şi în adresa lui Veaceslav Reniţă la 11 ianuarie 2013, ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. 219 din 11 ianuarie 2013 (f. d. 52). De altfel, din recursul depus de către Veaceslav Reniţă rezultă că dânsul a recepţionat copia deciziei menţionate la data de 16 ianuarie 2013. Cu toate acestea, cererea de recurs a fost depusă de către Veaceslav Reniţă doar la 11 aprilie 2013, respectiv, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 CPC.

Este de menţionat că depunerea anterioară (la 13 martie 2013) de către Veaceslav Reniţă a recursului împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013, nu poate justifica omiterea termenului prevăzut de art. 434 CPC. Aceasta deoarece cererea de recurs a fost restituită recurentului prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 15 martie 2013, ca fiind depus cu încălcarea prevederilor art. 438 alin. (2) CPC. Iar art. 438 alin. (3) CPC, direct indică că restituirea cererii de recurs nu împiedică declararea repetată a recursului după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea lui. În sensul normei enunţate este de înţeles că recurentul urma să respecte termenul de 2 luni de depunere a recursului, termen prevăzut de art. 434 CPC, care este unul de decădere şi nu poate fi restabilit.

Drept urmare, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil. În asemenea împrejurări, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Veaceslav Reniţă ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. b), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Veaceslav Reniţă se consideră inadmisibil.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan