2ra-2757/14 — Rectificarea înscrisului în Registrul bunurilor imobile

prima instanţă: A. Donos dosarul nr. 2ra-2757/14 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Grigori Sadovici în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Sadovici împotriva Mariei Tuceac, Mihail Tuceac şi Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi cu privire la rectificarea înscrisului în Registrul bunurilor imobile împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Grigori Sadovici şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 16 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 08 octombrie 2012, Maria Tuceac şi Mihail Tuceac au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigori Sadovici cu privire la partajarea în natură a lotului de pământ şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pământ.

În motivarea acţiunii au indicat că la 21 mai 2008 au cumpărat lotul de pământ cu suprafaţa de 0,37 ha, care se află în sat. Sadovoe, mun. Bălţi, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2529 din 21 mai 2008. Menţionează că ei sunt proprietari ai lotului de pământ nominalizat conform titlului de autentificarea a dreptului deţinătorului de teren nr. 4839205085 din 01 noiembrie 2003. Reclamanţii susţin că conflictul cu pârâtul a apărut după înregistrarea dreptului lor de proprietate asupra lotului de pământ menţionat şi, anume, el categoric refuză să recunoască dreptul lor de folosinţă a lotului de pământ. Afirmă că toate încercările de soluţionare amiabilă a litigiului nu s-au soldat cu succes.

Solicită partajarea în natură a lotului de pământ cu suprafaţa de 0,37 ha din sat. Sadovoe, mun. Bălţi, care le aparţine cu drept de proprietate, obligarea pârâtului să nu le creeze obstacole în folosirea lotului de pământ şi încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată. 1 La 11 decembrie 2012, Grigori Sadovici a depus cerere reconvenţională împotriva Mariei Tuceac, Mihail Tuceac şi OCT, prin care a solicitat obligarea OCT Bălţi să modifice înscrisurile în Registrul bunurilor imobile, şi anume numerele cadastrale ale loturilor de pământ din sat. Sadovoe, mun.

Bălţi după cum urmează: lotului de teren cu suprafaţa de 0,30 ha, care are hotare comune cu loturile de pământ înregistrate după Vasilii Gerega, Galina Gerega, Mihail Ratuşneac şi Vitalii Catan şi care în prezent este înregistrat cu nr. cadastral 4839205085 să i se atribuie nr. cadastral 4839205093, iar lotului de pământ cu suprafaţa de 0,37 ha, cu nr. cadastral 4839205093, care aparţine cu drept de proprietate Mariei Tuceac şi lui Mihail Tuceac, să i se atribuie nr. cadastral 4839205085. În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că prin decizia Primăriei sat. Sadovoe, mun. Bălţi, nr. 24 din 23 februarie 1993 i-a fost repartizat un lot de pământ cu suprafaţa de 0,30 ha pentru grădină şi i-a fost eliberat un titlu de proprietate provizoriu.

Menţionează că până în prezent, el se foloseşte de lotul de pământ nominalizat, a sădit livadă şi îl prelucrează în fiecare an. Susţine că la eliberarea titlului de proprietate, el a observat că i-a fost eliberat titlul pentru terenul cu nr. cadastral 4839205093, care de fapt aparţinea lui Veniamin Şveţcov şi în prezent aparţine Mariei Tuceac şi Mihail Tuceac, iar lotul de pământ, care îi aparţine lui, este înregistrat după Veniamin Şveţcov şi are nr. cadastral 4839205085. De asemenea, el a mai aflat că mai mulţi săteni, ale căror loturi de pământ sunt în vecinătate cu el, au aceleaşi probleme şi, anume, titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nu corespund cu situaţia reală, inclusiv şi titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat Mariei Tuceac şi lui Mihail Tuceac nu corespunde cu lotul de pământ, pe care îl ocupă în prezent şi care le-a fost transmis în proprietate.

Afirmă că el se foloseşte de lotul de pământ menţionat timp de aproape 20 ani. Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 13 martie 2013 acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost scoase de pe rol. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2013 a fost admis recursul declarat de către Grigori Sadovici, casată încheierea primei instanţe în partea scoaterii de pe rol a acţiunii reconvenţionale şi restituită pricina în primă instanţă pentru soluţionarea acţiunii reconvenţionale. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 16 decembrie 2013 a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014 a fost respins apelul declarat de către Grigori Sadovici şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 10 iulie 2014, Grigori Sadovici a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii, cu încasarea de la Maria Tuceac şi Mihail Tuceac a cheltuielilor de judecată în sumă de 3175 lei. În motivarea recursului a invocat că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt neîntemeiate, deoarece concluziile instanţelor judecătoreşti precum că el nu a prezentat probe pertinente şi veridice în susţinerea acţiunii sunt în contradicţie cu probele din materialele dosarului. 2 Menţionează că reprezentantul Primăriei sat.

Sadovoe, atât în primă instanţă, cât şi în instanţa de apel, a confirmat faptul că la privatizarea în masă s-au comis multe greşeli la înregistrarea numerelor cadastrale ale loturilor de pământ şi că situaţia de fapt nu corespunde cu înscrisurile bunului imobil, inclusiv şi la loturile de pământ, care-i aparţin lui şi intimaţilor. Susţine că prin certificatul eliberat de către Primăria sat. Sadovoe se confirmă că lui i-a fost repartizat un lot de pământ cu suprafaţa de 0,30 ha, de care se foloseşte din anul 1993. Afirmă că la 17 aprilie 2008, Primăria sat. Sadovoe a adoptat decizia nr. 3/1 din „Cu privire la iniţierea procesului de corectare a erorilor comise la executarea lucrărilor cadastrale şi elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului”.

Această decizie a fost adoptată înainte ca intimaţii să devină proprietari ai lotului de pământ în litigiu şi aceştia cunoşteau că situaţia de fapt nu corespunde cu înregistrările din Registrul bunurilor imobile. Invocă că prin dispoziţia nr. 56-B din 15 octombrie 2013 a fost formată o comisie, care urmează să efectueze inventarierea loturilor de pământ pentru corectarea erorilor, dar care din declaraţiile reprezentantului Primăriei sat. Sadovoe mun. Bălţi, nu se cunoaşte când va fi pus în aplicare din lipsa fondurilor necesare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurentului, la 28 mai 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire cu nr. de ieşire 11187 (f. d. 141), fiind recepţionată de către ultimul la 30 mai 2014 (f. d. 144). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen, la 10 iulie 2014. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Grigori Sadovici nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Grigori Sadovici, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Grigori Sadovici ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Grigori Sadovici se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4