2ra-1984/13 — Încasarea cheltuielilor de înmormântare, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal, contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren

prima instanţă – A. Toderaş dosarul nr. 2ra-1984/13 instanţa de apel – T. Duca, S. Procopciuc, V. Toma ÎNCHEIERE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ana Ţugui în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Ţugui împotriva Nataliei Bîzgan şi Consiliului sătesc Ştefăneşti cu privire la încasarea cheltuielilor de înmormântare, declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal, contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren şi la cererea reconvenţională a Nataliei Bîzgan împotriva Anei Ţugui cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Ana Ţugui, admis apelul declarat de Natalia Bîzgan, casată parţial hotărârea Judecătoriei Floreşti din 17 noiembrie 2011 în partea ce ţine de anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui Ion Prodan, a certificatului de moştenitor legal pe numele Nataliei Bîzgan şi a deciziei Consiliului local Ştefăneşti nr. 1 din 03 februarie 1993 şi în partea dată emisă o nouă hotărâre,

prin care acţiunea în partea dată a fost respinsă constată: La 12 februarie 2008 Ana Ţugui a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Bîzgan cu privire la încasarea cheltuielilor de înmormântare. În motivarea acţiunii a indicat că ea este fiica lui Vladimir Prodan şi sora lui Ion Prodan decedat la 20 iunie 2007. Menţionează că ea l-a înmormântat pe fratele său, suportând astfel cheltuielile în sumă de 10595 lei, legate de procurarea produselor alimentare pentru înmormântare şi praznicele ulterioare precum la ortodocşi de 3, 9 şi 40 de zile. Susţine că a suportat şi cheltuieli legate de gropari, procurarea sicriului, îmbrăcămintei şi încălţămintei, precum şi a pomenilor ce se dau la înmormântare.

Afirmă că deşi pârâta a cunoscut că ea a suportat cheltuielile de înmormântare, fapt ce se adevereşte şi prin certificatul eliberat de Primăria Ştefăneşti, i-a solicitat să-i restituie cheltuielile de înmormântare ca moştenitor al defunctului, dar solicitările ei nu au fost auzite, fapt ce a generat adresarea în instanţa de judecată. Solicită încasarea de la succesorul defunctului Ion Prodan decedat la 20 iunie 2007 a sumei cheltuielilor de înmormântare suportate de ea în legătură cu funeraliile, în sumă de 10585 lei şi cheltuielilor judiciare. La 25 martie 2008 Natalia Bîzgan a depus cerere reconvenţională, solicitând încasarea de la Ana Ţugui în beneficiul ei a sumei de 6200 lei şi taxei de stat în sumă de 186 lei.

În motivarea cererii a indicat că fiind fiica lui Ion Prodan, decedat la 20 iunie 2007 şi, dispunând de statut de moştenitor legal, conform legislaţiei civile tot patrimoniul defunctului trece în proprietatea ei. Susţine că din vina pârâtei ea nu a primit tot patrimoniul defunctului, deoarece după înmormântarea lui pârâta ilegal a însuşit o parte din patrimoniu. Astfel, ea a primit de la SRL „Agromascom” 300 kg de grâu în sumă de 1200 lei, care era destinat pentru Ion Prodan în calitate de plată pentru arenda cotei de teren echivalent transmisă în arendă întreprinderii menţionate şi salariul acestuia, şi a luat din gospodăria defunctului un cal cu costul de 4000 lei şi o căruţă de 1000 lei, cauzându-i în acest mod un prejudiciu în sumă de 6200 lei.

Ulterior, Ana Ţugui a depus supliment la cererea de chemare în judecată, solicitând declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal eliberat de Biroul notarului Svetlana Burduja, Nataliei Bîzgan în sensul excluderii din masa succesorală a gospodăriei lui Vladimir Prodan (tatăl ei, decedat în anul 1991), care greşit a fost înscrisă după Ion Prodan (fratele ei decedat la 20 iunie 2007) în registrul de evidenţă a gospodăriilor sat. Ştefăneşti, cu lăsarea în continuare în certificatul de moştenitor legal, doar al averii lui Ion Prodan, conform înscrierii din registrul de evidenţă a gospodăriilor.

În susţinerea cererii menţionează că s-a adresat cu o cerere la direcţia control administrativ în vederea verificării activităţii Primăriei sub aspectul legalităţii ţinerii registrului de evidenţă a gospodăriilor, care efectuând controlul au depistat înscrierea eronată, greşită a gospodăriei tatălui ei după Ion Prodan în urma căreia au solicitat Primăriei de a efectua corectările de rigoare şi aducerea acestora în concordanţă cu legislaţia.

Afirmă că drept rezultat al măsurilor întreprinse de către Primărie s-a efectuat rectificarea corespunzătoare în registrul de gospodării şi averea tatălui ei Vladimir Prodan greşit înscrisă după Ion Prodan, a fost reînscrisă după acesta în registrul de evidenţă a gospodăriilor, fapt pentru care anterioarele extrase eliberate de Primărie ce au fost puse la baza eliberării certificatului de moştenitor legal şi-au pierdut puterea juridică şi din masa succesorală urmează să fie exclusă casa de locuit, adică gospodăria lui Vladimir Prodan eronat înscrisă după Ion Prodan şi inclusă în masa succesorală.

Ana Ţugui a depus cerere de majorare a pretenţiilor, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului Sătesc Ştefăneşti nr. 1 din 03 februarie 1993 în partea ce se referă la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de teren de pe lângă casa de locuit cu suprafaţa de 0,2891 după Ion Prodan cu anularea titlului de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren nr. 4557113106, eliberat de Primăria locală la 21 ianuarie 2005, cu restabilirea dreptului după deţinătorul imobilului.

În susţinerea pretenţiilor sale a menţionat că pe parcursul examinării cauzei Primăria locală în urma revizuirii înscrierilor din registrele de gospodării pe numele lui Ion Prodan şi Vladimir Prodan a restabilit înscrierea precedentă referitor la gospodăria lui Vladimir Prodan care eronat a fost înscrisă după Ion Prodan, fapt confirmat prin decizia nr. 6/12 din 28 august 2009. Drept urmare a restabilirii înscrierii precedente referitor la bunul imobil în cauză înserat în contul nr. 201 din registrul nr. 10 nu a fost rezolvată întrebarea privitor la lotul aferent casei de locuit proprietate privată a lui Prodan Vladimir, întrebare ce ţine de anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren lucru pe care nu este competent a-l exercita Consiliul local, fiind o prerogativă exclusivă a instanţei de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 17 noiembrie 2011 a fost admisă parţial acţiunea iniţială, încasat de la Natalia Bîzgan în beneficiul Anei Ţugui cheltuielile de înmormântare în mărime de 5341 lei, anulat titlul de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren nr. 4557113106, declarat parţial nul certificatul de moştenitor legal nr. 384 din 16 ianuarie 2008 eliberat de notarul privat S. Burduja în adresa Nataliei Bîzgan în ceea ce priveşte lotul de teren de lângă casă cu suprafaţa de 0,2891 ha din sat. Ştefăneşti, r-nul Floreşti, nr. cadastral 4557113106, cu excluderea acestuia din masa succesorală, în rest acţiunea iniţială a fost respinsă, la fel a fost respinsă cererea reconvenţională, fiind încasat de la Natalia Bîzgan în beneficiul Anei Ţugui cheltuielile de judecată în mărime de 710,23 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Ana Ţugui, admis apelul declarat de Natalia Bîzgan, casată parţial hotărârea primei instanţe în partea ce ţine de anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui Ion Prodan, a certificatului de moştenitor legal pe numele Nataliei Bîzgan şi a deciziei Consiliului local Ştefăneşti nr. 1 din 03 februarie 1993, şi se emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea în partea dată a fost respinsă, în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 17 aprilie 2013 Ana Ţugui a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii iniţiale.

Susţine că a luat cunoştinţă de decizia contestată, redactată, la 18 februarie 2013. În motivarea recursului a indicat că întru argumentarea poziţiei sale de respingere a apelului declarat de ea şi admiterea apelului intimatei Natalia Bîzdan, instanţa de apel a indicat asupra faptului că concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele cauzei, deoarece normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau apreciate eronat. Tot astfel instanţa de apel a mai indicat asupra faptului că prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea litigiului. Susţine că instanţa de apel menţionează faptul că ea ca persoană cu vocaţie succesorală nu a acceptat succesiune în termen de 6 luni, conform prevederilor art. 581 Cod civil (1964), asemenea reglementări conţinând şi art. 1518 şi 1519 Cod civil (redacţia nouă).

Îşi exprimă dezacordul cu argumentul instanţei de apel, menţionând că atât în prima instanţă cât şi în instanţa de apel s-a constat faptul că în perioada de până a trece fratele ei Ion Prodan în gospodăria tatălui, ea a îngrijit de ea, prin faptul că venea şi făcea ordine în gospodăria tatălui ei ce era distinctă de gospodăria fratelui dispunând de conturi personale diferite, mai mult decât atâta el a trăit cu concubina Ana Harabagiu în gospodăria acesteia. Afirmă că nici fratele ei Ion Prodan careva declaraţii de acceptare a succesiunii la notari nu a depus, după cum nu sunt nici careva probe certe, asupra faptului că el după decesul tatălui a administrat sau a exercitat alte acţiuni de intrare în posesie a patrimoniului succesoral.

Consideră că hotărârea din 02 decembrie 2009, prin care au fost anulate deciziile ulterioare, prin care s-a anulat înscrierea dreptului asupra bunului după Ion Prodan şi s-au restabilit drepturile lui Vladimir Prodan, nu poate fi luat în consideraţie de către instanţele de judecată, pe motiv că contravine prevederilor art. 69 CPC, deoarece la examinarea litigiilor nominalizate, ea ca succesoare în drepturi a lui Vladimir Prodan, nu a fost atrasă în şedinţele de judecată, cauza examinându-se doar în prezenţa Primarului sat.

Ştefăneşti, care fără a pătrunde în esenţa litigiului a recunoscut acţiunea, cauza fiind examinată şi în lipsa reprezentatului Consiliului Local în persoana secretarei, care şi a făcut toate gafele şi neclarităţile pe marginea acestui litigiu, ascunzând testamentul lăsat de tatăl recurentei pe numele ultimei, inclusiv registrul testamentelor pentru acea perioadă, anii 1978 - 1982. Susţine că nici argumentul instanţei de apel că ea nu este persoana interesată nu corespunde adevărului, deoarece ea are un interes legitim încălcat întru apărarea căruia a depus acţiunea în justiţie.

De asemenea invocă dezacordul cu argumentul instanţei de apel, precum că nu sunt motive de anulare a deciziei nr. 1 şi a titlului de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren, considerând că faptul neindicării sau nefacerii referire de către ea la vreun act normativ legat de nulitate, nu poate constitui reper al netemeiniciei acţiunii ei, după cum nu poate constitui reper şi faptul că nu este posibil de a anula o decizie inexistenţă, concluzia instanţei fiind incorectă.

Acesta deoarece decizia nominalizată este atestată ca emisă la 03 februarie 1993, fiind înserată ca temei justificativ de eliberate a titlului de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren cu nr. 4557113106, şi acest act juridic este emis de Consiliul sătesc Ştefăneşti, care şi urma în original să-l prezinte, iar după caz să aducă document justificativ că este pierdut, a fost deteriorat, a ars în circumstanţe stabilite într-un act, căci ei sunt emiţătorii acestui act ce urma în mod obligatoriu să fie remis şi în adresa arhivei raionale, care atestă că în perioada anului 1993 în adresa lor sunt remise acte ale Consiliului sătesc Ştefăneşti. Însă o asemenea decizie sub nr. 1 din 03 februarie 1993 lipseşte, fapt pentru care se atestă că aceasta nici nu a fost emisă.

Mai indică că decizia nr. 1 este ilegală, deoarece contravine Legii cu privire la proprietate nr. 459 din 22 ianuarie 1991, în vigoare la acel moment, care atestă în art. 5 că subiecte a dreptului de proprietate este orice persoană fizică, inclusiv tatăl ei Vladimir Prodan care era în viaţă la momentul adoptării prezentei legi, iar obiecte a dreptului de proprietate poate fi conform art. 7 din Lege, pământul, clădirile, de care şi urma să dispună tatăl ei, fapt reafirmat şi în art. 13 alin. (1) al Legii nominalizate, de care nu au ţinut cont instanţele de judecată, invocând că ea nu a indicat careva motive legale.

Susţine că art. 13 alin. (2) al Legii sus numite, atestă că modul, termenul şi procedura de atribuire a lotului de teren va fi reglementat de Codul Funciar şi de alte acte legislative, la acel moment în latura loturilor de teren de pe lângă casă, modul de atribuire, termenul şi procedura era reglementată de vechiul Cod funciar al RSSM, până la 01 ianuarie 1992, când a intrat în vigoare noul Cod funciar, fapt pentru care lotul de pe lângă casă urma să fie atribuit lui Vladimir Prodan, prin decizia organelor administraţiei publice locale, sau după caz, după decesul acestuia, să fie perfectat de moştenitorii acestuia tot pe numele lui, astfel ca ulterior să fie inclus în masa succesorală a defunctului.

Afirmă că din cărţile de gospodării rezultă că lui Prodan Ion i-a fost alocat un alt lot de teren, deschizându-se un alt cont personal de comun cu prima sa soţie şi acest cont era distinct de contul tatălui lor Vladimir Prodan, iar odată ce pământul revine prin procedura indicată tatălui ei şi are statut de bun principal este şi logic că bunul accesoriu, precum casa de locuit la fel urmează să fie înscrisă după tatăl ei şi să fie exclusă de comun cu lotul de teren din masa succesorală a lui Ion Prodan, cu anularea certificatului de moştenitor legal nr. 384 din 16 ianuarie 2008 eliberat pe numele Nataliei Bîzgan. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ana Ţugui nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ana Ţugui, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ana Ţugui ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Anei Ţugui se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan