2ra-1850/13 — Declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare

prima instanţă – L. Coţaga dosarul nr. 2ra-1850/13 instanţa de apel – E. Clim, I. Secrieru, M. Anton ÎNCHEIERE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alisa Alexeev în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alisei Alexeev împotriva lui Veaceslav Gritco, Sergiu Hanganu şi Emiliei Hanganu cu privire la declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Alisa Alexeev şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rezina din 26 iunie 2012, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 02 aprilie 2012 Alisa Alexeev a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Gritco, Sergiu Hanganu şi Emiliei Hanganu cu privire la declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acţiunii a indicat că Dumitru Alexeev, acţionând în baza procurii în calitate de reprezentant pentru şi în numele pârâtului Veaceslav Griţco la 14 februarie 2008 i-a vândut terenurile situate în extravilanul satului Lalova, r-nul Rezina, modul de folosinţă – agricol, la un preţ de 6000 lei, cu suprafeţele de 0,2717 ha, fertilitatea medie a solului de 77 grade, cu nr. cadastral 6724306.146, 0,8695 ha, fertilitatea medie a solului de 77 grade, cu nr. cadastral 6724306.101, 1,0732 ha, fertilitatea medie a solului de 77 grade, cu nr. cadastral 6724307.237. Menţionează că timp de 3 ani a prelucrat şi folosit terenurile în cauză ca un cumpărător de bună credinţă şi a achitat impozitele.

Afirmă că pârâtul Veaceslav Griţco cunoscând cu bună credinţă acest fapt, în temeiul procurii nr. 921 din 28 ianuarie 2011 l-a împuternicit pe Sergiu Hanganu să acţioneze pentru şi în numele său la o nouă vânzare a acestor terenuri. Drept urmare, Sergiu Hanganu la 20 aprilie 2011, acţionând în calitate de vânzător şi cumpărător a vândut şi cumpărat cu dreptul de contrapartidă terenurile nominalizate la un preţ de 3000 lei. Indică că contractul conform art. 212 Cod civil, a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială, autentificare realizată la biroul notarului Mihai Romanescu, or. Rezina, str. 27 august, 46. Ulterior, pârâtul Sergiu Hanganu a înregistrat dreptul de proprietate conform acestui contract cu nr. 2131 în Registrul bunurilor imobile, ţinut de OCT Rezina după sine şi soţia sa Emilia Hanganu.

Susţine că încheierea contractului a fost posibilă dat fiind comportamentul dolosiv al pârâtului Veaceslav Griţco, care acţionând premeditat cu înşelăciune şi rea- credinţă l-a împuternicit pe Sergiu Hanganu să acţioneze pentru şi în numele său la o nouă vânzare a acestor terenuri. Mai indică că despre faptul relatat a aflat în luna februarie 2012, când s-a adresat la OCT Rezina pentru a înregistra dreptul de proprietate asupra terenurilor cumpărate. Solicită declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 2131 din 20 aprilie 2011, înregistrat la biroul notarului Mihai Romanescu, or. Rezina, str. 27 august, 46, radierea din Registrul bunurilor imobile a lui Sergiu Hanganu şi Emilia Hanganu ca proprietari asupra acestor terenuri, cu înregistrarea ei în calitate de proprietar şi încasarea din contul pârâţilor în beneficiul ei a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 26 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 a fost respins apelul declarat de Alisa Alexeev şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 19 martie 2013 Alisa Alexeev a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural. Susţine că atât prima instanţă cât şi instanţa de apel invocând prevederile art. 228 alin. (3) Cod civil, nu precizează cine este terţul la care fac referire şi care ar fi comis dolul.

Consideră că instanţele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, ceea ce în conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) CPC constituie temei pentru declararea recursului.

Faptul că autorul dolului este Sergiu Hanganu se dovedeşte prin: declaraţia lui Veaceslav Griţco din 10 iulie 2012, autentificată de către notarul public Ion Conoval, din care rezultă că Sergiu Hanganu a cunoscut că terenurile agricole cu nr. cadastrale 6724306.146, 6724306.101, 6724307.237 i-au fost vândute ei încă din anul 2008; prevederile pct. 4 al contractului de vânzare-cumpărare nr. 2131 din 20 aprilie 2011 conform cărora Sergiu Hanganu, acţionând în numele lui Veaceslav Griţco a garantat pe proprie răspundere că terenurile cu nr. cadastrale 6724306.146, 6724306.101, 6724307.237: sunt transmise fără vicii ascunse sau vicii de natură juridică şi sunt libere de orice drepturi reale sau sarcini constituite în baza contractului sau legii, precum şi împotriva oricărei evicţiuni; nu au fost contractate sau promise de a fi contractate altei persoane; sunt libere de orice datorii privind plata taxelor şi impozitelor; că contractul nu a fost încheiat sub tăinuirea anumitor împrejurări la dezvăluirea cărora cealaltă parte nu ar fi încheiat contractul.

Menţionează că cele relatate demonstrează că Sergiu Hanganu a ştiut sau trebuia să ştie despre faptul că terenurile au fost înstrăinate de către proprietarul Griţco, că acestea sunt prelucrate şi folosite de către Alexeev, impozitele funciare fiind achitate integral. Susţine că ambele instanţe au evitat să dea apreciere argumentelor şi normelor de drept invocate de către ea.

Mai mult ca atât, în partea descriptivă a deciziei instanţa de apel indică că intimatul Veaceslav Griţco nu s-a prezentat în şedinţă, apelul fiind examinat în lipsa acestuia, afirmaţie care nu corespunde realităţii, deoarece acesta a fost prezent în şedinţă, a răspuns la întrebările adresate de către instanţa de apel şi a confirmat cele invocate în declaraţia din 10 iulie 2012. Consideră că încălcări menţionate au dus la soluţionarea greşită a pricinii, fapt ce în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (4) CPC constituie temei pentru declararea recursului şi conform alin. (5) urmează a fi luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Alisa Alexeev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

De altfel, se constată a fi declarativă şi lipsită de suport şi afirmaţia recurentei precum că menţiunea din partea descriptivă a deciziei instanţei de apel cu privire la faptul că intimatul Veaceslav Griţco nu s-a prezentat în şedinţă, apelul fiind examinat în lipsa acestuia, nu corespunde realităţii insistând că ultimul a fost prezent în şedinţă, a răspuns la întrebările adresate de către instanţa de apel şi a confirmat cele invocate în declaraţia din 10 iulie 2012. Aceasta deoarece şi în procesul-verbal al şedinţei instanţei de apel din 22 ianuarie 2013, se menţionează că intimatul Veaceslav Griţco nu s-a prezentat în şedinţă din motive necunoscute, pe când careva observaţii împotriva procesului-verbal, conform art. 275 alin. (6) CPC, nu au fost formulate de către recurentă.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Alisa Alexeev, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alisa Alexeev ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Alisei Alexeev se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan