2ra-1804/13 — Cu privire la constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la judecarea cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

prima instanţă – L. Popova dosarul nr. 2ra-1804/13 DECIZIE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Dumitriu şi Tatianei Baractari împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la judecarea cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 26 aprilie 2012, Valeriu Dumitriu şi Tatiana Baractari au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la judecarea cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În motivarea acţiunii au indicat că la 12 august 2009 de către Procuratura mun. Chişinău în interesele Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat şi Direcţiei Educaţie Tineret şi Sport sectorul Centru mun. Chişinău a fost înaintată, la Curtea de Apel Chişinău, cerere de chemare în judecată prin care s-a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău „Cu privire la construirea unui drum de acces pe strada V. Dokuceaev” nr. 51/11-63 din 11 iulie 2006. Menţionează că la 30 septembrie 2011 Curtea de Apel Chişinău a emis hotărâre, care a fost casată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2012 şi a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea Procuraturii a fost scoasă de pe rol.

Consideră exagerat termenul de examinare a prezentului litigiu, care nu se încadrează în noţiunea de termen rezonabil, deoarece Curţii de Apel Chişinău intenţionat a tergiversat examinarea cauzei în fond timp de mai mult de 2 ani. Susţin că pricina civilă nu a fost complexă, comportamentul participanţilor la proces s-au încadrat în prevederile legislaţiei în vigoare, procesul pentru reclamanţi a fost extrem de important pe motiv, că executarea actului administrativ a fost suspendată şi ei au fost puşi în situaţia de a nu-şi realiza un drept ocrotit de lege şi anume, timp îndelungat nu au avut acces spre imobilul aflat în proprietate privată, iar comportamentul instanţei de fond a fost ilegal, abuziv, manifestat prin neexaminarea cauzei în mod prioritar după cum prevede legea, şedinţele de judecată fiind numite la un interval de 2-3 luni, care se amânau neîntemeiat, fapt prin care a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei.

Invocă la 12 august 2009 a fost depusă cererea de chemare, prin care s-a cerut anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 51/11-63 din 11 iulie 2006. La 21 august 2009, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău, actul administrativ a fost suspendat, până la soluţionarea litigiului, cauza fiind numită spre examinare pentru 21 septembrie 2009, care a fost amânată pentru 12 octombrie 2009, dată pentru care au fost înştiinţaţi legal toţi participanţii la proces, cu excepţia Direcţiei Educaţie Tineret şi Sport sectorul Centru. Astfel, judecarea pricinii a fost amânată pentru 06 noiembrie 2009, din lipsa pârâtului – Consiliul mun. Chişinău, care a fost citat legal. La cererea Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat judecarea cauzei numită pentru 06 noiembrie 2009 a fost amânată pentru 04 decembrie 2009, cu citarea tuturor părţilor.

Cu toate acestea, la 04 decembrie 2009 a fost dispusă amânarea şedinţei pentru 15 ianuarie 2010, din motivul neprezentării reprezentanţilor Consiliului mun. Chişinău şi Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, care la fel a fost amânată pentru 08 februarie 2010 din cauza neprezentării reprezentantului Consiliului mun. Chişinău, care, de altfel, a fost înştiinţat în mod legal de nenumărate ori. Menţionează că la 08 februarie 2010, prima instanţă a emis o încheiere, prin care acţiunea a fost scoasă de pe rol, care a fost casată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2010, iar cauza a fost restituită spre rejudecare în fond. Astfel, la 18 iunie 2010, dosarul a fost expediat la Curtea de Apel Chişinău.

La 19 iulie 2010 judecarea pricinii s-a dispus judecătorului Curţii de Apel Chişinău, M. Anton. Spre examinare pricina a fost numită la 14 octombrie 2010, care a fost amânată pentru data de 25 noiembrie 2010, din cauza neprezentării participanţilor la proces, motiv pentru care a fost amânată şi această şedinţă, pricina fiind fixată pentru 10 februarie 2011. La 10 februarie 2011 şedinţa la fel nu a avut loc, din cauza aflării judecătoriului în concediu medical, fiind amânată pentru data de 04 martie 2011, care nu a fost anexat la dosar. Ulterior judecarea pricinii s-a amânat pentru 14 aprilie 2011 din motivul neprezentării pârâtului, cu toate că pârâtul a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar apoi cauza a fost amânată pentru 26 mai 2011. Menţionează că la 26 aprilie 2011, Valeriu Dumitriu a depus cerere, prin care a solicitat accelerarea procedurii de judecare a cauzei, însă aceasta nu a fost examinată conform prevederilor 192 CPC.

Susţine că judecarea pricinii numită pentru 26 mai 2011 a fost amânată pentru 10 iunie 2011, pe motiv că judecătorul este plecat în deplasare. Iar conform certificatului anexat la dosar, şedinţa din 10 iunie 2011 a fost amânată pentru 15 septembrie 2011, în legătură cu aflarea judecătorului M. Anton la Consiliul Superior al Magistraturii. La 15 septembrie 2011 şedinţa de judecată a fost amânată pentru 30 septembrie 2011, în vederea citării Tatianei Baractari, însă dovada citării acesteia la dosar lipseşte. Afirmă că examinarea în afara termenului rezonabil a pricinii a cauzat încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Solicită constatarea încălcării art. 6 § 1 al Convenţiei şi anume dreptul la judecarea într-un termen rezonabil a cauzei civile la acţiunea Procuraturii mun. Chişinău împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi încasarea cu titlu de prejudiciu moral suma de 200000 lei. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, constatată încălcarea dreptului lui Valeriu Dumitriu la judecarea cauzei în termen rezonabil şi a fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Valeriu Dumitriu 2500 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenţiile au fost respinse. La fel a fost respinsă şi pretenţiile înaintate de Tatiana Baractari.

La 25 martie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanţe, susţinând că argumentul trebuie să influenţeze soluţia instanţei de control ce vizează existenţa erorilor de interpretare a normelor de drept material în soluţia dată de prima instanţă. Menţionează că dispoziţiile legale nu se aplică situaţiilor şi faptelor juridice derulate înainte de intrarea în vigoare a legii. Indică că în mare parte, încălcările invocate de intimat s-au petrecut înainte de punere în aplicare a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, astfel se poate considera că prejudiciul invocat de intimat şi acordat de instanţă este lipsit de temeiul juridic necesar.

Afirmă că în pofida faptului că intimatul a probat existenţa şi durata încălcării, norma legală îndreptăţeşte doar repararea prejudiciului persoanei care a survenit după intrarea în vigoare a legii (01 iulie 2011), astfel în atare condiţii existenţa şi întinderea prejudiciului solicitat nu va putea depăşi limitele determinate în data de intrarea a reglementărilor legale. Mai indică că hotărârea motivată a fost adusă la cunoştinţa Ministerului Finanţelor la 04 februarie 2013, iar întrucât conform dispoziţiilor relevante conţinute la articolul 434 CPC, termenul de declarare a recursului este de 2 luni, consideră că recursul declarat de Ministerul Finanţelor al RM a fost depus în termenul stabilit de lege.

Studiind materialele dosarului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art. 402 CPC, în vigoare la momentul adoptării hotărârii contestate, termenul de declarare a recursului este de 20 zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate.

La caz, din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 25 iunie 2012 (f. d. 53- 55), data emiterii şi hotărârii contestate, rezultă că la judecarea pricinii reprezentantul Ministerului Finanţelor al RM n-a participat, deşi Ministerul a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei de judecată în mod legal, fapt ce se atestă prin avizul de recepţie (f. d. 50). Tot materialele pricinii denotă că copia hotărârii redactate din 25 iunie 2012 a fost expediată de către Curtea de Apel Chişinău în adresa Ministerului Finanţelor al RM la 16 iulie 2012, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. 1230 din 16 iulie 2012 (f. d. 60). Deşi recurentul, în recursul declarat, indică că hotărârea motivată a fost adusă la cunoştinţă Ministerului Finanţelor al RM numai la 04 februarie 2013, faptul dat fiind confirmat prin semnătura reprezentantului pe borderoul documentelor, cererea de recurs a fost depusă de către Ministerul Finanţelor al RM doar la 25 martie 2013, adică peste o lună şi 21 zile, respectiv, în afara termenului legal prevăzut de art. 402 CPC, în vigoare la momentul adoptării hotărârii contestate, fără a fi solicitată repunerea lui în termen şi fără a justifica neîndeplinirea actului procesual în termenul prescris de lege.

Instanţa de recurs relevă că referirea recurentului, întru justificarea termenului de declarare a recursului, la prevederile art. 434 CPC, care stipulează că recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, nu are suport legal la caz. Aceasta deoarece, hotărârea Curţii de Apel Chişinău, contestată în speţă, a fost emisă la 25 iunie 2012, respectiv anterior adoptării Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial la 31 august 2012, în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării. Astfel, la caz incidenţă au prevederile art. 402 CPC, în vigoare la momentul adoptării hotărârii contestate, şi nu prevederile art. 434 CPC, fapt ce incontestabil denotă că Ministerul Finanţelor al RM trebuia să declare recursul în termen de 20 zile de la data comunicării hotărârii integrale.

În această ordine de idei este cert că depunând cererea de recurs împotriva hotărârii primei instanţe peste termenul legal, recurentul a demonstrat o neglijenţă a drepturilor sale procedurale stipulate în legislaţia naţională. Drept urmare, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri, în temeiul cărei la 02 septembrie 2012 s-a eliberat şi titlu executoriu, fapt ce se confirmă prin semnătura lui Valeriu Dumitriu pe cererea sa din 28 august 2012 (f. d. 61), ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Reieşind din faptul că art. 409 CPC, care prevedea restituirea recursului depus în afara termenului legal, a fost exclus prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 155 din 05 iulie 2012, iar art. II pct. (6) a Legii menţionate direct indică că recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi, Colegiul consideră că recursul Ministerului Finanţelor al RM, în conformitate cu dispoziţiile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, urmează a fi respins ca tardiv. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM ca tardiv cu menţinerea hotărârii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Dumitriu şi Tatianei Baractari împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la judecarea cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei. Decizia este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima Ala Cobăneanu