3ra-1170/13 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1170/13 prima instanţă: N. Budăi DECIZIE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Ministerul Apărării Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Apărării Republicii Moldova, intervenient accesoriu Mircea Buga, cu privire la anularea actului administrativ cu caracter individual, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 21 noiembrie 2011, Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ cu caracter individual.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că Procuratura Generală a Republicii Moldova a efectuat un control la Centrele Militare subordonate Ministerului Apărării Republicii Moldova în cadrul căruia au fost depistate încălcări vădite în privinţa respectării legislaţiei cu referire la acordarea gradelor militare persoanelor aflate în evidenţa rezervei militare a Forţelor Armate. La 07 aprilie 2011 de către Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a fost emis Ordinul nr.2-028, conform căruia, lui Mircea Buga, anul naşterii 1968, director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, aflat în evidenţa de rezervă a Forţelor Armate la Centrul Militar Chişinău, i-a fost conferit gradul militar - locotenent major în rezervă.

1 Ulterior, prin Ordinul Ministrului Apărării nr. 2-054 din 05 iulie 2012, lui Mircea Buga i-a fost conferit următorul grad militar - căpitan în rezervă. A indicat reprezentantul reclamantului că Ordinul nr. 2-054 din 05 iulie 2012, a fost emis cu încălcarea prevederilor dispoziţiei art.15 alin. (2) lit. b) şi alin.(5) din Legea nr. 1244 din 18 iulie 2002, cu privire la rezerva Forţelor Armate, conform căreia, termenul de aflare în gradul militar, locotenent major în rezervă, constituie 4 ani, fără a fi prevăzută posibilitatea conferirii gradului militar următor înainte de termen. Aflarea rezervistului Mircea Buga, în gradul militar de locotenent major în rezervă, a constituit doar 1 an şi 3 luni, adică o durată mult mai mică decât cea stabilită de lege.

La 28 septembrie 2012, ordinul menţionat a fost contestat cu recurs de către Procurorul General. La 23 octombrie 2012, Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Comandant al Armatei Naţionale, generalul de brigadă, Vitalie Stoian, a respins recursul, ca nefondat. Solicită reprezentantul reclamantului, admiterea cererii de chemare în judecată şi anularea în parte a pct. 1 din paragraful 1 al Ordinului Ministrului Apărării nr. 2-054 din 05 iulie 2012 ca fiind omis contrar legii.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2013, a fost admisă acţiunea depusă de Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Apărării Republicii Moldova, intervenient accesoriu Mircea Buga, cu privire la anularea actului administrativ cu caracter individual, ca întemeiată, fiind anulat pct.1 din paragraful 1 al Ordinului Ministrului Apărării nr. 2-054 din 05 iulie 2012. La 03 aprilie 2013, Ministerul Apărării Republicii Moldova a depus recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată de Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova să fie respinsă.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada recepţionării de către recurent a hotărîrii Curţii de Apel expediată conform scrisorii de însoţire din 25 februarie 2013 (f.d. 50). Recurentul, Ministerul Apărării Republicii Moldova, în motivarea recursului a indicat că instanţa de judecată a emis o hotărâre bazată pe aprecierea eronată a circumstanţelor pricinii şi aplicarea greşită a normelor de drept material şi procedural.

La 19 aprilie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova şi în 2 adresa lui Mircea Buga cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, niciuna dintre părţi nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe, dispunînd încetarea procesului.

În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. d) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267; Potrivit art. 265 lit. h) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care cererea de chemare în judecată este depusă de un organ, o organizaţie sau o persoană în vederea apărării drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le confere acest drept.

Din actele cauzei s-a constatat că la 21 noiembrie 2012, Procurorul General Adjunct a depus cerere de chemare în judecată în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Apărării, intervenient accesoriu Mircea Buga, solicitând anularea în parte a pct. 1 din paragraful 1 al Ordinului Ministrului Apărării nr. 2-054 din 05 iulie 2012 privind conferirea gradului militar – capitan de rezervă. Conform art. 5 lit. d) din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la procuratură, procuratura participă, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, şi contravenţionale în care procedura a fost intentată de ea. În baza art. 14 al aceleiaşi legi, procurorul participă, în condiţiile legii, la examinarea cauzelor civile şi contravenţionale în calitate de participant la proces, în care procedura a fost intentată de Procuratură sau în care participarea procurorului este prevăzută de lege.

Iar art. 19 alin. (1) menţionează că, dacă în exercitarea atribuţiilor a depistat acte administrative ilegale cu caracter normativ sau individual, emise de un organ sau de o persoană cu funcţie de răspundere, care încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului, procurorul este în drept să le conteste cu recurs. Conform art. 5 lit. c) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, drept subiect de sesizare în contenciosul administrativ este procurorul care, în condiţiile articolului 5 din Codul de procedură civilă, atacă actele emise de autorităţile publice. Astfel, instanţa de recurs reţine că prin prisma dispoziţiilor legale citate, procurorul este abilitat cu dreptul de a înainta acţiuni în instanţa de contencios administrativ numai în condiţiile şi în interesele persoanelor indicate la art. 71 CPC.

3 În conformitate cu art. 71 al. (3) CPC, procurorul este în drept să adreseze în judecată o acţiune sau o cerere în apărarea drepturilor şi intereselor statului şi ale societăţii ce ţin de: a) formarea şi executarea bugetului; b) protecţia proprietăţii aflate în posesiunea exclusivă a statului; c) recuperarea prejudiciului cauzat statului; d) rezilierea contractului care lezează statul în interesele lui; f) declararea, în condiţiile legii, a actelor normative ale autorităţilor publice, ale altor organe şi organizaţii, ale persoanelor oficiale sau funcţionarilor publici ca fiind nule; g) perceperea în beneficiul statului a bunurilor dobândite ilicit; i) protecţia mediului înconjurător; j) alte cazuri prevăzute de lege.

Reieşind din prevederile legale citate rezultă că dreptul procurorului de a apăra interesele statului şi societăţii ce pot fi prejudiciate prin acte administrative ilegale ale autorităţilor administraţiei publice este limitat la cele expres indicate în lege. În această ordine de idei, conferirea gradului militar a cărei anulare se solicită, după conţinutul şi esenţa acestuia, nu se încadrează în prevederile art. 71 al. (3) CPC. Mai mult decît atît, potrivit pct.4) din Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.46 din 21 noiembrie 2002, ordinile Ministrului Apărării privind acordarea gradelor militare persoanelor aflate în evidenţa rezervei militare a Forţelor Armate, sunt acte de comandament cu caracter militar, iar conform art.4 lit.d) din Legea contenciosului administrativ, nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă incorect a stabilit că această situaţie determină dreptul procurorului de a înainta acţiune în judecată în interesele Guvernului Republicii Moldova. Or, participarea nejustificată a procurorului în procesul civil ar duce la încălcarea „justului echilibru” ce ar trebui să existe între părţi şi a art. 6 CEDO - dreptul la un proces echitabil, inclusiv principiul „egalităţii armelor” (a se vedea cauza Menchinskaya c. Rusiei, hotărîrea din 15.01.2009). Critic urmează a fi apreciat şi faptul că prima instanţa a cercetat Ordinul nr. 2-054 din 05 iulie 2012, privind conferirea gradului militar – capitan de rezervă lui Mircea Buga, fără ca acesta să fie inclus în dosar, ignorînd în acest sens prevederile art. 239 Cod de procedură civilă.

Iar potrivit art. 239 C.P.C., hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite eronat de prima instanţă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care se încetează procesul la acţiunea depusă de Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Apărării Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ cu caracter individual.

4 În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. d) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul depus de Ministerul Apărării Republicii Moldova. Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Apărării Republicii Moldova, intervenient accesoriu Mircea Buga, cu privire la anularea actului administrativ cu caracter individual şi se emite o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care: Se încetează procesul la acţiunea depusă de Procurorul General al Republicii Moldova în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Apărării Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ cu caracter individual.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 5