2ra-1758/13 — Încasarea sumei ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică

dosarul nr.2ra-1758/13 prima instanţă: I.L. Botezatu, instanţa de apel: E.P. Lazareva, E.I. Dimina, D.V. Talai DECIZIE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu, Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan, Nicolae Clima examinînd cererea de recurs declarată de către Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion împotriva Mariei Bazadji cu privire la încasarea sumei de 3000 lei, ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 04 decembrie 2012, prin care apelul declarat de Bazadji Maria a fost admis şi casată hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 23 iulie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 09 ianuarie 2012, Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion au depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Bazadji cu privire la încasarea sumei de 3000 lei, ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 03.03.2010, pîrîta a depus cerere de chemare în judecată împotriva reclamanţilor cu privire la excluderea acestora din componenţa persoanelor cu drept de privatizare a apartamentului din str. Lenin 92/3, or. Vulcăneşti. Invocă reclamanţii că pentru a-şi apăra drepturile sale procedurale, au încheiat un contract de asistenţă juridică cu avocatul Dimitran Ignat, căruia i-au achitat suma de 3000 lei, pentru serviciile acordate. Susţin reclamanţii că acţiunea Mariei Bazadji a fost respinsă, iar cheltuielile de asistenţă juridică nu au fost impuse pîrîtei pentru a fi achitate în beneficiul reclamanţilor, cum prevede art. 96 CPC, din care considerente s-au adresat cu prezenta acţiune în judecată.

Solicită Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion încasarea din contul Mariei Bazadji în beneficiul lui Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion suma de 3000 lei, cu titlu de asistenţă juridică în cauza civilă Bazadji Maria împotriva lui Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion cu privire la excluderea din componenţa persoanelor cu drept de privatizare a apartamentului din str. Lenin 92/3, or. Vulcăneşti. Prin hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 23 iulie 2013, acţiunea a fost admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 04 decembrie 2012, apelul declarat de Bazadji Maria a fost admis şi casată hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 23 iulie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. La 06 martie 2013, Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului recurenţii au invocat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum şi faptul că a interpretat în mod eronat legea. În special, s-a invocat că instanţa de apel eronat a interpretat legea, din care considerente în mod greşit a concluzionat că recurenţii nu pot solicita prin prezenta acţiune încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică din altă cauza, dar numai în temeiul art. 250 CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. După cum rezultă din actele cauzei, Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Bazadji cu privire la încasarea sumei de 3000 lei, ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică suportate de către Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion în altă cauză civilă. Instanţele ierarhic inferioare de judecată au emis hotărîrile sus enunţate. Din materialele pricinii se atestă că la 03.03.2010, Bazadji Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva recurenţilor cu privire la excluderea acestora din componenţa persoanelor cu drept de privatizare a apartamentului din str. Lenin 92/3, or.

Vulcăneşti. Pentru a-şi apăra drepturile procedurale, recurenţii au încheiat un contract de asistenţă juridică cu avocatul Dimitran Ignat, cărui i-au achitat suma de 3000 lei, pentru serviciile acordate. S-a stabilit că acţiunea Mariei Bazadji împotriva lui Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion cu privire la excluderea acestora din componenţa persoanelor cu drept de privatizare a apartamentului din str. Lenica 92/3, or. Vulcăneşti, a fost respinsă, iar cheltuielile de asistenţă juridică nu au fost impuse intimatei, deoarece nu au fost solicitate. În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În conformitate cu art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Cu referire la normele de drept citate, instanţa de recurs constată că în cazul în care într-o cauză civilă nu au fost solicitate cheltuielile de judecată, partea care a avut cîştig de cauză a suportat cheltuieli de judecată, poate solicita printr-o altă acţiune încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

Cu adevărat, conform art. 250 alin. (1), lit. c) CPC instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. Problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată, din sensul articolului citat, poate avea loc în cazurile în care părţile au solicitat repartizarea sau încasarea acestor plăţi în cadrul litigiului dat.

În cazul în care asemenea solicitări nu au fost invocate pe parcursul examinării cauzei respective, dar asemenea cheltuieli există, părţile nu sînt lipsite de dreptul de a se adresa cu o cerere pentru emiterea unei hotărîri suplimentare, în conformitate cu art. 250 CPC sau să se adreseze cu o cerere de chemare în judecată potrivit regulilor generale. Or, potrivit art. 5 alin. (1), (2) orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime. Nici unei persoane nu i se poate refuza apărarea judiciară din motiv de inexistenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a legislaţiei în vigoare.

Prin prisma art. 6 CPC instanţa judecătorească exercită apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime prin somare la executarea unor obligaţii, prin declararea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic, prin constatarea unui fapt care are valoare juridică, prin alte modalităţi, prevăzute de lege, iar în temeiul art. 7 alin. (1) din CPC instanţa judecătorească intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică apărarea unui drept al său încălcat sau contestat, libertăţii ori a unui interes legitim. Concomitent, conform art. 14 alin. (1), (2) Cod civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Prin urmare, concluziile instanţei de apel, că dacă reclamanţii nu au solicitat prejudiciul sub formă de cheltuieli de judecată în cadrul litigiului precedent, aceştia nu mai au dreptul să se adreseze cu cerere de chemare în judecată, deoarece lipseşte un raport juridic, care ar putea fi soluţionat pe cale judiciară, sînt eronate, contrare legii şi încalcă un principiu fundamental constituţional de acces liber la justiţie. În confirmarea celor menţionate, Colegiul invocă şi recomandările conţinute în p. 39 din hotărîrea Plenului CSJ a RM din 28.06.2004, nr.25 - Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile potrivit cărui în situaţia în care instanţa a omis să se pronunţe, în dispozitivul hotărîrii, asupra cheltuielilor de judecată solicitate, partea interesată este în drept să solicite acest lucru, adresîndu-se cu cerere în instanţa care a emis hotărîrea.

În privinţa demersului respectiv, instanţa va pronunţa o hotărîre suplimentară, în temeiul art.250 alin.(1) lit.c) CPC. Dacă partea nu a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată în cadrul procesului, ea este în drept să se adreseze cu o cerere separată de chemare în judecată în acest sens.

În cea ce se referă la prevederile din art. 96 CPC că cheltuielile de asistenţă juridică, se recuperează în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile, Colegiul reţine că procesul judiciar precedent a durat din luna martie 2010 pînă în luna octombrie 2010, avocatul reclamanţilor acordînd asistenţă juridică, evaluate la 3000 lei, care în principiu au fost reale, necesare şi rezonabile . În asemenea circumstanţe Colegiul consideră că soluţia instanţei de apel este eronată şi ilegală, iar soluţia primei instanţe este legală şi întemeiată, dat fiind faptul că la materialele cauzei este anexat bonul de plată pentru asistenţa juridică oferită în sumă de 3000 lei, achitată de către Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion, din care considerente urmează a fi admis recursul declarat de către Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion de a casa decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărîrea primei instanţe.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că hotărîrea primei instanţe este legală şi întemeiată, iar decizia instanţei de apel este greşită şi neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion, În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion. Se casează integral decizia Curţii de Apel Comrat din 04 decembrie 2012 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 23 iulie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arnaut Vasilii şi Arnaut Radion împotriva lui Bazadji Maria cu privire la încasarea sumei de 3000 lei, ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Tatiana Răducanu Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima