2r-385/13 — Recuperarea valorii bunurilor imobile confiscate în urma represiunilor politice și încasarea prejudiciului moral

Instanţa de apel: I. Cimpoi, M. Guzun, A. Nogai Dosarul nr. 2r-385/13 DECIZIE 26 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului judecătorul: Valeriu Doagă, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, judecînd recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ştefan Crudu şi Constantin Crudu împotriva Ministerului Finanţelor, Consiliului municipal Chişinău şi Consiliului comunei Cruzeşti, privind recuperarea valorii bunurilor mobile şi imobile confiscate în urma represiunilor politice şi încasarea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2013, prin care cererea de apel a fost restituită, c o n s t a t ă: Ştefan Crudu şi Constantin Crudu au depus cerere de chemare în jduecată împotriva Ministerului Finanţelor, Consiliului municipal Chişinău şi Consiliului comunei Cruzeşti, privind recuperarea valorii bunurilor mobile şi imobile confiscate în urma represiunilor politice şi încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 noiembrie 2011, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la pîrîţi cu titlu de prejudiciu material în contul contravalorii proprietăţii şi restituirii bunurilor confiscate ilegal în rezultatul represiunilor politice, adică de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la Consiliul municipal Chişinău şi Consiliul comunei Cruzeşti în beneficiul lui Ştefan Crudu şi Constantin Crudu a sumei de 1.361.726 lei. În rest acţiunea a fost respunsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 05 martie 2012, Ştefan Crudu a contestat-o cu apel prin care a solicitat casarea acesteia în partea în care s-a refuzat admiterea pretenţiilor şi adoptarea în această parte a unei noi hotărîri de admitere integrală a cerinţelor.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 septembrie 2012, apelul declarat de Ştefan Crudu a fost respins, iar hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 noiembrie 2011 a fost menţinută. La 26 octombrie 2012, Ministerul Finanţelor a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 noiembrie 2011, solicitînd casarea parţială a hotărîrii primei instanţe şi adoptarea unei noi hotărîri, prin care pretenţiile materiale ale reclamanţilor să fie încadrate în limitele probate. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2013, cererea de apel declarată de către Ministerul Finanţelor a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului legal. Nefiind de acord cu încheierea instanţei de apel, la 12 aprilie 2013, Ministerul Finanţelor a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chişinău, pentru examinarea apelului.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţa de apel în mod neîntemeiat a restituit cererea sa de apel, întrucît, nu a cunoscut despre redactarea hotărîrii instanţei de fond şi nici de examinarea cauzei în ordine de apel, la cererea de apel declarată de către Ştefan Crudu. Potrivit prevederilor art. 425 CPC, recursul împotriva încheierii se depune în termen de 15 zile de la data pronunţării ei. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat încheierea la 03 aprilie 2013, iar cererea de recurs a fost depusă la 12 aprilie 2013, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2013, cererea de apel declarată de către Ministerul Finanţelor a fost restituită, ca fiind depusă cu omiterea termenului. Potrivit prevederilor art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel Ministerului Finanţelor, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac şi nici nu a solicitat repunerea în termen a apelului.

Mai mult ca atît, instanţa de recurs notează că, la examinarea pricinii în ordine de apel, la cererea de apel declarată de către Crudu Ştefan, Ministerul Finanţelor a fost înştiinţat în modul stabilit de lege, fapt confirmat prin avizele de recepţie (f.d. 124, 130). Astfel, argumentul recurentului precum că nu a cunoscut despre examinarea pricinii în ordine de apel, nu este unul plauzibil. 2 La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs. Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs. Moldova, Popov vs. Moldova şi Melnic vs. Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către păraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil. Potrivit celor expuse şi având în vedere faptul că, încheierea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea. În temeiul celor expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ştefan Crudu şi Constantin Crudu împotriva Ministerului Finanţelor, Consiliului municipal Chişinău şi Consiliului comunei Cruzeşti, privind recuperarea valorii bunurilor mobile şi imobile confiscate în urma represiunilor politice şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 3