2ra-2077/15 — Restituirea contravalorii averii confiscate în urma represiunilor politice.

Dosarul nr. 2ra-2077/15 Prima instanţă: S. Teleucă Instanţa de apel: N. Budăi, M. Moraru şi I. Muruianu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 19 august 2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Mihai Poalelungi Judecătorii: Galina Stratulat şi Tatiana Vieru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Pavel Cucu, în interesele lui Pîrgari Anton şi Eugeniei Racu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Stepan Capaţina împotriva Consiliului mun. Chişinău, Consiliului or. Sîngera privind restituirea contravalorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi cererea intervenienţilor principali Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia, Dmitrii Capaţina, Galina Crîşmaru împotriva Consiliului mun.

Chişinău, Ministerului Finanţelor privind restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia, Dmitrii Capaţina şi Galina Crîşmaru, s-a admis cererea de apel a Ministerului Finanţelor, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013, fiind adoptată o nouă hotărîre. ACONSTATAT: La 04 iulie 2006, Capaţina Stepan, reprezentat de Capaţina Victor, s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Consiliului mun. Chişinău şi Consiliului orăşenesc Sîngera cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 06 iulie 1949 a fost represat politic împreună cu părinţii săi, Capaţina Tudor, Capaţina Pelagheia şi familia sa, fiindu-le totodată, confiscată averea şi anume: casa de locuit nr. 42 „a” din str. 31 August 1989, or. Sîngera, mun. Chişinău, lotul de pământ aferent casei de locuit, casă 1 de locuit asupra beciului din două odăi şi bucătărie cu suprafaţa de 45 m2, acoperită cu oale, beci de piatră cu suprafaţa de 18 m2, şură pentru animale şi depozitarea cerealelor cu suprafaţa de 60 m2, vânturătoare pentru cereale (1 unit.), zdrobilcă de fărâmiţat poama (1 unit.), cântar pentru marfa cu greutatea de 200 kg.

(1 unit.), maşină de bătut porumb (1 unit.), plug de metal cu două cuţite (1 unit.), plug de metal cu un cuţit (1 unit.), boroană din fier (2 unit.), râşniţă de porumb (2 unit.), dulap pentru haine (2 unit.), scaune 10 unit, masă mare de lemn (2 unit.), covor moldovenesc din lână (2,5x4) (3 unit.), butoi de lemn de stejar cu volum 500 litri (6 unit.), car de boi (1 unit.), căruţă asamblată la atelier artizanat (1 unit.), gard din scândură din lemn tivită, cu grosimea de 0,03 m şi lungimea de 6 m., înălţimea de 1,80 m., poartă din lemn (1 unit.), oi mulgătoare şi miei - 60 capete, vaci mulgătoare - 2 capete, boi de tracţiune-2 capete, purcei - 1 capete, pământ păşune - 8,25 ha, pământ vie - 0,5 ha.

Din toate bunurile confiscate i-a fost restituit doar imobilul - casa de locuit nr. 42 „A” din str. 31 August 1989, or. Sîngera şi pământul aferent cu suprafaţa de 0,07 ha în temeiul hotărârilor judecătoreşti din 24 ianuarie 2000 şi 14 iunie 2005. La 14 martie 2006, s-a adresat cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat restituirea averii confiscate în urma represiunilor politice, însă, a fost respinsă pe motive formale de către Consiliul municipal Chişinău şi Consiliul orăşenesc Sîngera. Reclamantul a solicitat restituirea în natură sau recuperarea valorii bunurilor materiale şi anume: lotul de pământ aferent casei de locuit nr. 42 „A” din str. 31 August 1989, or.

Sîngera cu suprafaţa de 0,11 ha, pămînt păşune cu suprafaţa de 8,25 ha, pămînt cu vie cu suprafaţa de 0.50 ha, 6 butoaie de lemn a cîte 500 litri, 60 de oi, 2 vaci mulgătoare, 2 boi de tracţiune, un purcel, 6 m3 de lemn, casa de locuit de deasupra beciului cu 2 odăi şi bucătărie cu suprafaţa de 45 m2 şi beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m2 şi valoarea celorlalte bunuri confiscate, pe care le apreciază în sumă totală de 200 000 lei.

La 05 iulie 2007, reclamantul şi-a modificat acţiunea în sensul majorării cuantumului acesteia prin retrocedarea următoarei averi şi bunuri mobiliare şi circulante: pământ - 8 ha, semănături de toamnă din anul 1948 cu grâu - 2,50 ha, semănături de primăvară a anului 1949 cu orz de vară - 0,50 ha, mălai - 0,25 ha, popuşoi - 1,50 ha, fasole - 0,15 ha, răsărită - 1,25 ha, cartofi - 0,05 ha, pământ - 3 ha, semănături de toamnă din anul 1948 cu grâu - 1 ha, semănături de primăvară a anului 1949 cu orz de vară - 0,05 ha, mălai - 0,5 ha, popuşoi -1 ha şi răsărită - 0,45 ha ( vol. I, f.d.70). Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 14 decembrie 2008, s-a dispus înlocuirea reclamantului Căpăţină Stepan cu succesorul său Alexandra Pîrgari, care este sora defunctului şi respectiv, fiica lui Tudor Capaţina şi Pelagheia Capaţina, moştenitoare de gradul I (vol. I, f.d.121).

La 14 iunie 2010, Alexandra Pîrgari a depus o cerere de majorare a cuantumului cerinţelor sale, solicitând repunerea în termenul de înaintare a acţiunii în instanţa de 2 judecată, încasarea echivalentului valorii pământului arabil, cu vie şi păşune în sumă de 492318,75 lei, costului produselor agricole în sumă de 54091 lei, echivalentul obiectelor casnice şi agricole în sumă de 152798 lei, echivalentului casei de locuit cu construcţiile accesorii în sumă de 254592 lei, restituirea beciului din piatră cu suprafaţa de 18 m.p. cu terenul aferent de 0,11 ha şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei. Suplimentar, a solicitat încasarea sumei de 18050 lei, echivalentul produselor agricole conform raportului de expertiză din 16 martie 2009, scrisorii Biroului naţional de statistică din 05 iunie 2009 şi certificatului de arhivă din 04 iulie 2007 (vol. I, f.d.

244-246). Ulterior, la 20 iulie 2010, reclamanta a mai depus o cerere suplimentară, prin care a solicitat încasarea din contul Primăriei mun. Chişinău şi Primăriei or. Sîngera a cheltuielilor de judecată, care sunt formate din cheltuieli pentru evaluarea bunurilor de către ÎS „Cadastru” şi Camera de Comerţ şi Industrie ce constituie suma de 2 944 lei şi cheltuieli pentru asistenţă juridică, în sumă de 95 380 lei, iar în total cheltuielile de judecată în mărime de 98 324,23 lei (vol. II, f.d. 11). Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 27 iulie 2010, a fost repusă în termen cererea de chemare în judecată înaintată de Stepan Capaţina şi admisă acţiunea parţial, fiind obligat Consiliul orăşenesc Sîngera de a restitui Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p.

şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha, amplasat pe str. 31 august 42, or. Sîngera, mun. Chişinău; încasat de la Consiliul orăşenesc Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul produselor agricole confiscate în sumă de 18 050 lei, echivalentul valorii pămîntului confiscat în sumă de 492 318, 75 lei şi suma de 32 944,23 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. In rest acţiunea a fost respinsă (vol. II, f.d. 46 - 48). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2011, a fost admis apelul declarat de Consiliul orăşenesc Sîngera, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina la rejudecare în aceiaşi instanţă de judecată, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 136-140).

În cadrul rejudecării cauzei Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Dmitrii Capaţina au depus cerere cu privire la încuviinţarea intervenirii în proces în calitate de intervenienţi principali (vol. III, f.d. 38 - 40). În motivarea cererii au invocat că bunelul lor, Fiodor Capaţina, la 4 aprilie 1945, a fost condamnat de către Tribunalul militar al trupelor NCVD al RSSM în temeiul art. 54 (1), lit. a) din Codul Penal al Ucrainei şi în temeiul art. 2 al Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice din 19 aprilie 1943, la 20 de ani de deportare şi muncă silnică cu confiscarea întregii averi, ce-i aparţinea.

În conformitate cu Hotărârea Sovietului Miniştrilor al RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949 „Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de culaci, foşti moşieri, mari comercianţi”, bunica, Pelagheia Capaţina, împreună cu fiul său (tatăl lor), Ion Capaţina şi ceilalţi copii ai săi au fost deportaţi din Republica Moldova în regiunea Tiumeni cu confiscarea întregii averi. 3 Prin art. 1 al Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 16 ianuarie 1989 „Cu privire la măsurile suplimentare întru restabilirea echităţii faţă de victimele represiunilor din anii 30-40 şi începutul anilor 50, bunica Pelagheia Capaţina şi tatăl lor, Ivan Capaţina au fost reabilitaţi, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 24 aprilie 2001 bunelul, Fiodor Capaţina a fost reabilitat cu clasarea cauzei penale din lipsa componenţei de infracţiune în acţiunile sale.

Intervenineţii principali afirmă că sunt moştenitori ai buneilor şi al tatălui Fiodor Capaţina, Pelagheia Capaţina şi Ion Capaţina. La momentul condamnării bunelul lor dispunea de bunuri mobile şi imobile: teren arabil - 9,5 ha, vii productive - 0,5 ha, păşuni naturale -1,68 ha, 2 boi, o vacă, doi mânzaţi, 8 oi, un miel de prăsilă, un porc, 15 păsări, un car pentru boi şi un plug, (care nu au fost evaluate până în prezent). La 8 iulie 1949, după deportarea bunicii, Pelagheia Capaţina împreună cu copiii săi, au fost confiscate bunuri imobile (case de locuit, şoproane, sarai, beci, ţarc ş.a.) în valoare totală de 773 510 lei, precum şi bunuri mobile în valoare totală de 45 727 lei şi produse agricole în valoare de 26 638 lei, valoarea totală a bunurilor confiscate după deportarea bunicii constituind suma de 845 875 lei.

Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Dmitrii Capaţina au solicitat admiterea acţiunii formulate prin cererea de intervenţie în nume propriu, cu încasarea din contul pârâţilor în beneficiul lor a valorii bunurilor confiscate de la bunelul Fiodor Capaţina prin sentinţa Tribunalului Militar din 04 aprilie 1945 şi valorii bunurilor confiscate de la Pelagheia Capaţina la 08 iulie 1949 în sumă totală de 845 875 lei. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica din 09 decembrie 2011, au fost admişi în proces în calitate de intervenienţi principali Mihail Capaţina, Dimitrii Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi totodată atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Petru Căpăţină (vol. III, f.d.78-79).

Pîrgari Alexandra, reprezentată de avocatul Pavel Cucu, la 02 noiembrie 2011, a depus o cerere de concretizare a cerinţelor cu privire la retrocedarea ori recuperarea valorii bunurilor imobile şi mobile confiscate ilegal, solicitînd recunoaşterea Alexandrei Pîrgari în calitate de moştenitor legal de gradul I al averii părinţilor săi Tudor Capaţina şi Pelagheia Capaţina, rămase după decesul acestora şi anume, obligarea Consiliului şi Primăriei or. Sîngera de a-i restitui Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m2 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha, amplasat pe str. 31 august nr. 42, or. Sîngera. mun. Chişinău, încasarea din contul Consiliului municipal Chişinău, Primăriei mun.

Chişinău, Consiliului şi Primăriei or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul valorii bunurilor confiscate, produselor agricole şi a terenului de pămînt arabil şi păşune în valoare de 1 290 101 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 700 000 lei. (vol. III, f.d.86-87) Crîşmaru Galina, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu, la 27 ianuarie 2011, a depus o cerere de intervenire în proces în calitate de intervenient principal, 4 recunoaşterea ei ca moştenitor legal prin reprezentare a 1/12 cotă parte a averii succesorale, rămase după decesul lui Tudor Capaţina, Pelagheia Capaţina, Stepan Capaţina, Evghenia Capaţina, constituită din beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p., terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha, amplasat pe str. 31 August 1989, nr. 42 din or.

Sîngera, mun. Chişinău; determinarea dreptului de proprietate asupra 1/12 cotă parte din averea succesorală cu încasarea în mod solidar din contul pârâţilor a 1/12 parte din valoarea bunurilor confiscate în sumă de 1 290 101 lei, ceia ce constituie suma de 107 508 lei. (vol. III, f.d. 106) În motivarea cererii a indicat că mama ei, Paşcova (Căpăţină) Evghenia Stepan, anul naşterii 1945, a fost deportată la 28 mai 1949, iar ulterior a fost reabilitată. Consideră că conform Codului civil în redacţie veche are dreptul la cota obligatorie din masa succesorală, chiar şi dacă există testament. Prin intermediul instituţiei reprezentării are dreptul la 1/12 din averea succesorală după decesul bunelului Stepan Capaţina şi din bunurile străbunelului Fiodor Capaţina, fiind reprezentanta lui Stepan Capaţina în locul mamei, care a decedat înaintea bunelului.

Pentru argumentarea dreptului la cota de 1/12 din averea succesorală a invocat că după decesul lui Fiodor Capaţina, decedat la 05 martie 1976, a fost eliberat testament pe numele lui Ivan Capaţina şi în baza acestuia, la 08 aprilie 1980 a fost eliberat certificat de moştenitor testamentar nr. 803. Averea după decesul lui Fiodor Capaţina au trecut în gestiunea soţiei Pelagheia Capaţina, care la rândul ei în 1978 a decedat. Consideră că după decesul Pelagheei Capaţina bunurile succesorale se împart între trei moştenitori, revenindu-le cîte 1/6 cotă-parte şi anume lui Capaţina Ion, Capaţina Stepan şi Pîrgari Alexandra. După decesul lui Stepan Căpăţină, la 21 aprilie 2008, bunurile din averea succesorală după decesul mamei lui, în temeiul testamentului din 25 martie 2008, moştenitor a devenit Petru Capaţina, care a intrat în posesia averii succesorale, primind casa de locuit de pe str. 31 August 1989, nr. 42 din or.

Sîngera, mun. Chişinău. Susţine că fiica lui Capaţina Stepan, Paşcova (Căpăţină) Evghenia, fiind invalid de gradul I, avea dreptul la rezerva succesorală, ceia ce constituie 1/12 şi ca reprezentantă după decesul Paşcova (Căpăţină) Evghenia, respectiv cota de 1/12 îi revine dînsei. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 martie 2012 a fost admisă în proces în calitate de intervenient principal şi Galina Crîşmaru (vol. III, f.d. 155 verso). Prin hotărârea Judecătoriei Botanica din 10 aprilie 2013, au fost respinse cererile de chemare în judecată a intervenienţilor principali Maria Socolova, Elena Criclivaia, Dmitrii Capaţînă şi Galina Crîşmaru, iar acţiunea lui Stepan Capaţina a fost admisă parţial şi recunoscut Tudor (Fiodor) Capaţina şi Pelagheia Capaţina ca proprietari ai 5 bunurilor indicate în documentele eliberate de Arhiva de Stat a Republicii Moldova, inclusiv partea aflată în or.

Tiraspol în temeiul certificatelor de arhivă nr. 24- 12/603 din 13 martie 2006, nr. 24 - 12/2172 din 04 iulie 2007, nr. 24 - 12/6025 din 27 decembrie 2007, lista bunurilor nr. 10388/16 din 08 august 1949, actul cu lista bunurilor confiscate din 08 august 1949, lista bunurilor din 08 iulie 1949 pe 3 file, toate din dosarul nr. 146 din arhivă, eliberate cu nr. 06-14/936 din 08 iunie 2010; s-a recunoscut Alexandra Pîrgari în calitate de moştenitor de gradul I a proprietăţii succesorale a părinţilor decedaţi Tudor (Fiodor) Capaţina şi Pelagheia Capaţina, inclusiv al bunurilor confiscate conform documentelor de arhivă, s-a obligat Consiliul şi Primăria or. Sîngera de a-i restitui Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa totală de 18 (optsprezece) m.p.

şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,11 ha din mun. Chişinău, or. Sîngera, str. 31 August 1989, nr. 42, s-a încasat în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliul şi Primăria or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul valorii bunurilor confiscate, produselor agricole şi a terenurilor de pămînt arabil şi păşune în valoare de 1 290 101 lei, conform documentelor eliberate de Arhiva de Stat a Republicii Moldova, inclusiv partea aflată în or. Tiraspol, s-a încasat în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliului şi Primăria or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari cheltuielile de judecată, ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 140 3 80 lei, s-a încasat în mod solidar de la Consiliul mun.

Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliul şi Primăria or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei, iar în rest pretenţiile Alexandrei Pîrgari au fost respinse ca neîntemeiate (vol. III, f.d. 166 - 174). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Dmitrii Capaţînă, au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Consiliul orăşănesc Sîngera, casată hotărîrea primei instanţe în partea încasării echivalentului valorii terenurilor cu suprafaţa de 0,11 ha din str. 31 August 1989 nr. 42 or. Sîngera mun.

Chişinău şi a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei şi emisă în această parte o nouă hotărîre prin care cerinţele au fost respinse. Totodată a fost micşorată suma cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică încasată în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău, Primăria mun. Chişinău, Consiliul şi Primăria or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari de la 140 380 lei pînă la 25 000 lei. în rest hotărîrea a fost mentinută. (vol. IV, f.d. 29-40) Prin încheierea Curţi de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2013, s-a corectat conţinutul dispozitivului deciziei motivate din 25 septembrie 2013, prin înlocuirea textului din dispozitiv cu textul, prin care a fost respins apelul declarat de către apelanţii Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Dmitrii Capaţînă ca neîntemeiat, au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Consiliul orăşenesc Sîngera, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 10 aprilie 2013 în partea admiterii acţiunii de încasare a valorii bunurilor 6 confiscate în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău, Primăria mun. Chişinău, Consiliul orăşenesc Sîngera, Primăria or. Sîngera a valorii bunurilor confiscate în sumă de 1 290 101 lei şi a prejudiciului moral şi emisă în partea dată o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la Consiliul mun. Chişinău în folosul Alexandrei Pîrgari a prejudiciului material format din bunurile şi produsele agricole confiscate în sumă de 693 818,6 lei, iar în partea încasării echivalentului valorii terenurilor arabile şi păşunilor cu suprafaţa de 17,78 ha în sumă de 596 282,4 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei pretenţiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Totodată, a fost modificată suma încasată de la Consiliul mun. Chişinău în beneficiul Alexandrei Pîrgari cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 140380 lei, prin micşorarea acesteia până la 25000 lei şi cheltuielile judiciare în sumă de 1894,23 lei, total suma micşorată pînă la 26 894,23 lei. în rest hotărârea a fost menţinută (vol. IV, f.d. 45-46). Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2014, a fost respins recursul declarat de Consiliul municipal Chişinău. S-a admis recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Alexandra Pîrgari şi Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Dmitrii Capaţina, fiind casată decizia instanţei de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în ordine de apel (vol. IV, f.d.

103- 116). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2015, s-a respins apelul declarat de către Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Dmitrii Capaţina. S-a admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. S-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care s-a respins, din lipsă de temei, acţiunea lui Stepan Capaţina privind restituirea contravalorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi cererea intervenienţilor principali Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia, Dmitrii Capaţînă şi Galina Crîşmaru privind restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice (vol. V, f.d.

102- 113). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 01 iulie 2015, recursul declarat de Mihail Capaţina, Maria Socolova, Elena Criclivaia şi Capaţina Dmitrii, a fost considerat inadmisibil. La 29 iunie 2015, avocatul Pavel Cucu, în interesele lui Pîrgari Anton şi Eugeniei Racu, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, recurentul a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 12 martie 2015 (f.d. 114, vol. V), fiind recepţionată de către recurent la 28 aprilie 2015 (f.d.

151, vol. V). Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, instanţa de recurs, constată că recursul este declarat în termen. 7 La 20 iulie 2015, în adresa intimaţilor, a fost expediată copia recursului declarat de avocatul Pavel Cucu, în interesele succesorilor Alexandrei Pîrgari – Pîrgari Anton şi Racu Eugenia, iar la 14 august 2015, în adresa Curţii Supreme de Justiţie, a parvenit referinţa înaintată de Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii, prin care intimaţii au solicitat admiterea recursului. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Pavel Cucu, în interesele lui Pîrgari Anton şi Eugeniei Racu, este inadmisibil. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. 8 Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Pavel Cucu, în interesele lui Pîrgari Anton şi Eugeniei Racu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de avocatul Pavel Cucu, în interesele lui Pîrgari Anton şi Eugeniei Racu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Galina Stratulat Tatiana Vieru 9