2ra-2079/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: D. Eujenco dosarul nr.2ra-2079/13 instanţa de apel: G. Vavrin T.Dimidriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 20 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Tatiana Răducanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de ÎM OMF „Microinvest” SRL, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM OMF „Microinvest” SRL împotriva Lidiei Hariton şi Eugeniei Lazăr cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 16 octombrie 2012 c o n s t a t ă La data de 17 iunie 2011 ÎM OMF „Microinvest” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Hariton şi Eugeniei Lazăr cu privire la încasarea datoriei.

In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că în baza contractului de împrumut Hariton Lidia a primit suma de 25000 lei cu dobânda anuală de 24 %, în calitate de fidejusor cu Lazăr Eugenia a fost încheiat contractul de fidejusiune. Reclamantul menţionează, că pârâtele nu-şi onorează obligaţiunile indicate în contractele nominalizate. Reclamantul solicită încasarea de la Hariton Lidia şi Lazăr Eugenia a sumei de 50183, 03 lei, cu titlu de datorie. Prin hotărârea judecătoriei Cahul din 16 decembrie 2011 acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 16 octombrie 2012 s-a admis apelul declarat de Hariton Lidia şi Lazăr Eugenia, s-a casat hotărîrea primei instanţe şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

1 ÎM OMF „Microinvest” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept procedural. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ÎM OMF „Microinvest” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele recurentului, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept procedural nu pot fi reţinute, deoarece la depunerea cererii de chemare în judecată 2 acesta a fost omis termenul de prescripţie. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎM OMF „Microinvest” SRL, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de ÎM OMF „Microinvest” SRL se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 3