2ra-2002/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: V. Mihaila dosarul nr.2ra-2002/13 instanţa de apel: A. Minciuna V. Pruteanu, L.Popova ÎNCHEIERE 20 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Tatiana Răducanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Starîş Claudia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Chişinău –Gaz” împotriva Claudiei Starîş cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 septembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 17 februarie 2012 SRL „Chişinău –Gaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Claudiei Starîş cu privire la încasarea datoriei.

In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că având încheiat contract de furnizare a gazelor naturale cu pârâta, ultima nu şi-a onorat obligaţiunile şi a acumulat o datorie în mărime de 3031,49 lei. Reclamantul solicită încasarea de la Starîş Claudia a sumei de 3031,49 lei, cu titlu de datorie. Prin hotărârea judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 24 mai 2012 acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 septembrie 2012 s-a respins apelul declarat de Starîş Claudia şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. Starîş Claudia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel nu a luat în considerare, că contractul de furnizare a gazelor naturale a fost încheiat cu T. Climova, fosta proprietară a imobilului, dânsa însă cu SRL „Chişinău –Gaz” nu a încheiat contract de furnizare a gazelor naturale.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, 1 completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Starîş Claudia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele recurentei, că contractul de furnizare a gazelor naturale a fost încheiat cu T. Climova, fosta proprietară a imobilului, dânsa însă cu SRL „Chişinău –Gaz” nu a încheiat contract de furnizare a gazelor naturale nu pot fi reţinute, deoarece conform materialelor dosarului, recurenta a devenit proprietara imobilului nr.13, str. Pandurilor,14, mun.Chişinău, intimatul livrează gaze naturale, recurenta însă beneficiind de serviciile prestate, nu-şi onorează obligaţia de a achita pentru aceste servicii.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a 2 examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Starîş Claudia ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Starîş Claudia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 3