2ra-1873/13 — Stabilirea faptului încălcării dreptului de proprietate, accesul la informaţie, accesului la justiţie şi repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-1873/13 prima instanţă I. Naşco instanţa de apel A.- Curdov, E. Dimina, D. Talai ÎNCHEIERE 19 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tatiana Răducanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gavrilovici Leonid, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gavrilovici Leonid împotriva Primăriei satului Palanca, raionul Ştefan-Vodă, Direcţia Teritorială Control Administrativ Căuşeni, Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Societăţii cu Răspundere Limitată "Ticricon" cu privire la stabilirea faptului încălcării dreptului de proprietate, accesului la informaţie, accesului la justiţie şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 20 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Gavrilovicvi Leonid şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 07 iunie 2012 c o n s t a t ă La 16 februarie 2009 Gavrilovici Leonid a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, Direcţia teritorială administrativă de control Căuşeni, Ministerului administrării publice a Republicii Moldova, Ministerului Finanţelor Republicii Moldova şi S.R.L.

"Ticricon" cu privire la stabilirea faptului încălcării dreptului de proprietate, accesului la informaţie, accesului la justiţie şi repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în anul 2004 a primit de la Primăria s. Palanca r-l Ştefan-Vodă un lot de pămînt cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 5,5 ha, care la momentul procurării era folosit în calitate de benă de gunoi şi carieră nesancţionată pentru dobîndirea lutului, dreptul de proprietate asupra căruia a fost înregistrat de către el la 27 februarie în anul 2004. Pe 3, 5 ha din acest teren de pămînt a efectuat lucrări de ameliorare şi pregătire a lotului de pămînt pentru plantarea viţei de vie.

La fel, lotul de pămînt a mai fost folosit pentru cultivarea legumelor cu productivitatea de 60000 kg/ha, realizate la piaţă la preţul de 4 lei kilogramul. 1 La 20 august 2008 a depistat, că de pe acest lot de pămînt au fost luate nesancţionat în perioada din 18 iunie pînă pe 18 august 2008 în jurul a 300 m.c. de sol fertil şi 4000 m. c. de lut. In baza datelor prezentate reclamantul invocă că pămîntul a fost folosit de S.R.L. "Ticricon" pentru înfăptuirea lucrărilor de construcţie a punctului vamal Tudora, înfăptuirea lucrărilor de reparaţie a digurilor de protecţie pe rîul Nistru, amplasate zona primăriilor Tudora şi Palanca, şi la fel, pămîntul a fost realizat cetăţenilor la 200 lei/m3. Primăria satului Palanca în persoana lui D. Voloh a recunoscut faptul cauzări daunei şi şi-a asumat obligaţia de a repara prejudiciul cauzat în anul 2009, incluzînd aceste cheltuieli în bugetul primăriei, însă nu a reparat reclamantului dauna în termenul stabilit.

Deoarece pămîntul a fost luat fără acordul său, reclamantul solicită încasarea de la pîrîţi în dependenţă de gradul vinovăţiei dauna materială în sumă de 3160 000 lei, ce constă din preţul pămîntului şi a lutului, precum şi venitul pierdut de la realizarea roadei colectate pentru viitorii 10 ani. Dauna morală a fost estimată de reclamant în sumă de 1 000 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 07 iunie 2012 acţiunea a fost admisă, constatîndu-se încălcarea dreptului de proprietate din partea Primăriei s. Palanca r. Ştefan-Vodă asupra lotului de teren ce-i aparţine cu drept de proprietate lui Gavrilovici Leonid. S-a încasat de la Primăria s. Palanca în beneficiul lui Gavrilovici Leonid suma de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu material , suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli de judecată în sumă de 1727 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 20 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Gavrilovicvi Leonid şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Gavrilovici Leonid a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi remiterea pricinii spre rejudecare. Recurentul Gavrilovici Leonid în motivarea recursului a invocat necitarea sa pentru şedinţa instanţei de apel şi pentru şedinţa primei instanţe. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gavrilovici Leonid este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către 2 instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gavrilovici Leonid nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Instanţa de recurs găseşte necesar a respinge argumentele recurentului referitor la necitarea sa pentru şedinţele de judecată în prima instanţă şi în instanţa de apel, invocînd următoarele.

Din materialele dosarului urmează că prin încheierea Judecătoriei Ştefan- Vodă din 01 decembrie 2011 cererea de chemare în judecată a lui Gavrilovici Leonid fost scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit.g) CPC, pe motivul că reclamantul şi reprezentantul său, fiind citaţi legal prin citaţie recomandată despre locul , data şi ora şedinţei de judecată, nu s-au prezentat la şedinţă şi nici nu au solicitat examinarea în lipsa sa. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 26 ianuarie 2012 încheierea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 01 decembrie 2011 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Prin încheierea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 13 martie 2012 cererea lui Gavrilovici Leonid a fost scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit.g) CPC, pe motivul că reclamantul fiind citat legal prin citaţii recomandate despre locul , data şi ora şedinţei de judecată şi confirmată primirea lor prin avize, nu s-au prezentat la şedinţă şi nici nu au solicitat examinarea în lipsa sa. Prin deizia Curţii de Apel Bender din 25 aprilie 2012 a fost casată încheierea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 13 martie 2012 cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. La şedinţa primei instanţe care a fost fixată pentru data de 29 mai 2012 Gavrilovici Leonid nu s-a prezentat, din care motiv cauza a fost amînată pentru data de 07 iunie 2012. Printr-un demers primit prin fax la data de 29 mai 2012 Gavrilovici Leonid menţionează că este plecat peste hotarele ţării la tratament pe un termen nedeterminat şi solicită examinarea cauzei în lipsa sa.

(f. d. 254). Prin urmare, întru evitarea tergiversării examinării cauzei, care a fost primită pe rol încă la 16 februarie 2009 şi evitarea încălcării termenului rezonabil, prima instanţă corect a purces la judecarea cauzei în lipsa lui Gavrilovici Leonid. Instanţa de recurs consideră că era de sarcina reclamantului Gavrilovici Leonid de a urmări cu diligenţă procedura de examinare a cauzei declanşate la cererea sa. Or, conform art. 61 CPC, părţile sînt obligate să se folosească cu bună- credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

3 Totodată, instanţa de recurs reţine că o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că ţine de obligaţia reclamantului de a lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanţă (cazul Van Harn versus Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). La fel, se exclude şi necitarea lui Gavrilovici Leonid pentru şedinţa în instanţă de apel pentru data de 20 noiembrie 2012, aceasta fiind combătut prin avizul de primire recepţionat contra semnătură. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gavrilovici Leonid ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Gavrilovici Leonid se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Răducanu Judecătorii Sveatoslav Moldova Iurie Bejenaru 4