3ra-774/13 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-774/13 Prima instanţă: A. Minciună DECIZIE 19 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru şi Iurie Bejenaru examinînd recursurile declarate de SRL „Vintrans Grup” şi Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de SRO „Melikont CZ” împotriva Biroului Vamal Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Vintrans Grup” privind anularea regimului vamal de admitere temporară, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 06 noiembrie 2012 SRO „Melikont CZ” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău, solicitînd obligarea Biroului Vamal Chişinău de a anula regimul vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport admise în RM în baza contractelor de activitate comună nr. 0311/2008 din 03 noiembrie 2008 şi nr. 0285/2009 din 28 mai 2009, încheiate între SRO „Melikont CZ” şi „Vintrans Grup” SRL şi a autorizaţiilor de admitere temporară eliberate în baza acestor contracte.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în baza contractelor de activitate comună nr. 0311/2008 din 03.11.2008 şi nr. 0285/2009 din 28.05.2009 încheiate între reclamant şi „Vintrans Grup” SRL, reclamantul a transmis în folosinţă „Vintrans Grup” SRL mijloacele de transport menţionate în aceste contracte. La solicitarea „Vintrans Grup” SRL, Biroul Vamal Chişinău a admis introducerea camioanelor în Republica Moldova sub regimul vamal de admitere temporară. Reclamantul a indicat că, camioanele stipulate în contractele de activitate comună aparţin cu drept de proprietate companiei Volvo Financial Services CZ, care a solicitat restituirea bunurilor ce reprezintă proprietatea sa. 1 La data de 03.09.2012, reclamantul a adresat cerere prealabilă Serviciului Vamal.

Reclamantul indică că Biroul Vamal Chişinău nu a anulat regimul vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport, motiv pentru care a depus prezenta acţiune. Prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11-11840 din 03 octombrie 2012 cererea prealabilă înaintată de SRO „Melikont CZ” a fost respinsă. Solicită SRO „Melikont CZ”, anularea regimului vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport admise în RM în baza contractelor de activitate comună nr. 0311/2008 din 03.11.2008 şi nr. 0285/2009 din 28.05.2009, încheiate între SRO „Melikont CZ” şi „Vintrans Grup” SRL şi a autorizaţiilor de admitere temporară eliberate în baza acestor contracte.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă, a fost obligat Biroul Vamal Chişinău să anuleze regimul vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport admise în RM în baza contractelor de activitate comună nr. 0311-2008 din 03.11.2008 şi nr. 0285-2009 din 28.05.2009 încheiate între „SRO „Melikont CZ” şi „Vintrans Grup” SRL. Nefiind de acord cu hotărîrea, la 11 ianuarie 2013, SRL „Vintrans Grup” a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, cu emiterea unei hotărîrii de respingere a acţiunii. Totodată la 11 martie 2013 Biroul Vamal Chişinău a depus cerere de recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, cu emiterea unei hotărîrii de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului Biroul Vamal Chişinău a indicat că prima instanţă a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea. Indică că deşi hotărîrea în cauză reflectă multiple norme de drept, sub aspectul motivării, nu se indică expres care norme au fost încălcate de către organul vamal. Menţionează că SRO „Melikont CZ” nu este în drept să solicite anularea regimului vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport admise în R. Moldova, deoarece SRL „Vintrans Grup” a solicitat introducerea temporară pe teritoriul R. Moldova a unităţilor de transport, prin urmare doar ea poate solicita anularea propriului regim vamal. La 23 aprilie 2013 reprezentantul SRO „Melikont CZ” a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a solicitat respingerea recursurilor declarate de Biroul Vamal Chişinău şi SRL „Vintrans Grup”, cu menţinerea hotărîrii contestate.

Verificînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursurile întemeiate şi urmează a fi admise, cu casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2 2012, şi remiterea pricinii spre rejudecare în Judecătoria Botanica, mun. Chişinău din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit. d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 241 al. (5) şi (6) CPC, în motivarea hotărîrii se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii. Din esenţa normelor de drept citate, rezultă că hotărîrea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare şi concretă. Circumstanţele şi probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică.

De asemenea, concluziile instanţei expuse în partea motivată a hotărîrii, trebuie să coincidă cu concluziile instanţei din partea dispozitivă a hotărîrii. Or, în caz contrar, hotărîrea echivalează cu o nemotivare. În acest context, instanţa de recurs reţine că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înţeles de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de către părţi (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărîrea primei instanţe nu corespunde exigenţelor susmenţionate nu au putere de convingere, fiind contradictorie.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, fiind obligat Biroul Vamal Chişinău să anuleze regimul vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport admise în RM în baza contractelor de activitate comună nr. 0311-2008 din 03.11.2008 şi nr. 0285-2009 din 28.05.2009 încheiate între „SRO „Melikont CZ” şi „Vintrans Grup” SRL. La caz, instanţa de recurs consideră soluţia emisă de către prima instanţă una neclară şi vagă, fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii din următoarele considerente. 3 Astfel, „Vintrans Grup” SRL s-a adresat cu cerere de a admite introducerea în Republica Moldova sub regimul vamal de admitere temporară a 4 autovehicule pentru tracţiune Volvo FH 42 T b HCM FH13 440 cu valoarea facturală de 393 937,6 Euro; 2 semi remorci SCHMITZ SKO 24/L-13.4 FP 60, cu valoarea facturală de 130590,60 Euro.

Drept urmare, organul vamal a emis autorizaţia de admitere temporară a unităţilor de transport indicate mai sus, avînd ca bază contractul de leasing financiar nr. 0311/2008 din 03 noiembrie 2008, pe cînd instanţa de judecată a obligat să anuleze regimul vamal de admitere temporară asupra unităţilor de transport admise în RM în baza contractelor de activitate comună nr. 0311-2008 din 03.11.2008 şi nr. 0285-2009 din 28.05.2009. Instanţa de recurs menţionează că obiectul contractului de activitate comună nr. 0285/2009 din 28 mai 2009 constituie un autovehicul de tracţiune Volvo FH 13 42T şi o semiremorcă-cisternă Grapar TL6S, asupra cărora la materialele dosarului nu există careva cerere din parte părţilor contractante să admită temporar unităţile pe teritoriul R. Moldova, şi un careva act precum ar fi autorizaţia de admitere temporară acestor unităţi de transport.

Mai mult ca atît, pentru admiterea temporară a unităţilor de transport la baza au stat contractele de leasing financiar şi nicidecum contractele de activitate comună, prin care fapt se constată că instanţa a obligat organul vamal să anuleze un regim vamal care de fapt nici nu există. Colegiul ţine să menţioneze şi faptul că prima instanţă a examinat cauza unilateral şi superficial cauza, dînd doar apreciere argumentelor intimatului şi lăsînd fără o apreciere a argumentelor recurenţilor. Astfel, prima instanţă nu s-a expus referitor dacă SRO „Melikont CZ” a fost în drept să solicite anularea regimului vamal de admitere temporară a autovehiculelor, prin prisma art. 69 alin. (1) Cod vamal, care prevede că organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă.

Instanţa urma să constate titularul autorizaţiei de admitere temporară, solicitantul regimului vamal sus numit, precum şi declarantul în numele căruia au fost întocmite declaraţiile. La fel, instanţa de judecată nu s-a expus asupra faptului invocat de recurenţi cu privire la faptul existenţei încheierii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 05 iulie 2012 în cadrul examinării litigiului între SRO „Melikont CZ” şi „Vintrans Grup” SRL privind rezilierea contractului de leasing şi revendicarea bunurilor, prin care s-a aplicat sechestru asupra 2 unităţi de transport, care constituie obiectul judecării în prezenta cauză. La fel prima instanţă a lăsat fără nici o apreciere faptul adresării Comisariatului de Poliţie Botanica către organul vamal solicitînd menţinerea 4 regimului vamal temporar asupra două unităţi de transport „Volvo FH4X2T” care au fost sechestrate prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 05 iulie 2012 (f.d. 78). Anume aceste circumstanţe urmau a fi verificate pentru examinarea multiaspectuală a cauzei, or conform art. 30 alin. (4) Cod vamal, titularul autorizaţiei este obligat să informeze organul vamal asupra tuturor factorilor care pot apărea după acordarea autorizaţiei şi pot influenţa continuarea sau conţinutul regimului, în funcţie de noile condiţii, organul vamal poate decide continuarea sau închiderea regimului ori poate dispune măsuri suplimentare.

Un alt moment important pentru soluţionarea litigiului, la care prima instanţă a omis să se expună, este şi faptul că la materialele cauzei nu este nici o probă care să confirme cine este proprietar al autovehiculelor în cauză, or cum este enunţat de către intimat în cererea de chemare în judecată camioanele stipulate în contractele de activitate comună, aparţin cu drept de proprietate Companiei Volvo Financial Services CZ, care urma a fi înştiinţată despre examinarea cazului dat, pentru a nu leza drepturile agentului economic în cauză în urma emiterii unei hotărîri judecătoreşti.

Prin urmare, prin prisma normelor procedurale enunţate, precum şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărîrile, iar avînd în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. În contextul dat, instanţa de recurs reţine că cele descrise cert indică la examinarea superficială a fondului cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea cerinţelor reclamantului prin prisma prevederilor legale.

Sub aspectul celor relatate se constată că hotărîrea primei instanţe nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărîrii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a casa integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012 şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă la Judecătoria Botanica, mun.

Chişinău. 5 La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil. Conform art. II al. (3) din Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. 155 din 05 iulie 2012, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cererile de chemare în judecată depuse pentru examinarea de fond la curţile de apel se vor transmite instanţelor judecătoreşti competente. În conformitate cu art. 38 al. (2) CPC, acţiunea împotriva unei organizaţii se intentează în instanţa de la sediul ei sau al organului ei de administraţie. Sediul pîrîtului Biroul Vamal Chişinău, se află pe bd.

Dacia 49/6, mun. Chişinău, ce se află în raza de activitate a Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că pricina urmează a fi remisă spre rejudecare la Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău. În conformitate cu art. 444, 445 lit. c1) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admit recursurile declarate de către SRL „Vintrans Grup” şi Biroul Vamal Chişinău. Se casează integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRO „Melikont CZ” împotriva Biroului Vamal Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Vintrans Grup” privind anularea regimului vamal de admitere temporară, cu restituirea pricinii spre rejudecare în fond la Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru 6