3ra-821/13 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra - 821/13 Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău Judecător: L.Popova DECIZIE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd cererea de recurs înaintată de Departamentul Trupelor de Carabinieri, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chirtoacă Alexandru şi Lupaşcu Axenia împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la contestarea actului administrativ, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea copilului, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 17 decembriee 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 19 octombrie 2012, Chirtoacă Alexandru şi Lupaşcu Axenia au depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la contestarea actului administrativ, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea copilului.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, Chirtoacă Alexandru este angajat al Departamentului Trupelor de Carabinieri. La 23 iulie 2010 Chirtoacă Alexandru şi Lupaşcu Axenia au înregistrat căsătoria, iar la 01.10.2012 s-a născut al doilea copil Chirtoacă Paul. Lupaşcu Axenia nu este angajată în cîmpul muncii, fiind întreţinută pe deplin de către soţul său. La 07 septembrie 2012 reclamanţii, au depus în adresa Departamentului Trupelor de Carabinieri în temeiul art.124 Codul Muncii o cerere cu privire la acordarea indemnizaţia pentru concediul medical de maternitate de la locul de muncă a lui Chirtoacă Alexandru, deoarece Lupaşcu Axenia nu este încadrată în câmpul muncii. Drept urmare, prin scrisoarea nr.1/2-L.52 din 19.09.2012 au primit refuz în acordarea indemnizaţiei solicitate.

Consideră refuzul menţionat ca fiind contrar legii.

întru contestarea acestuia reclamanţii invocă normele legale: art. 124(1) Codul Muncii care stipulează că soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 zile calendaristice, plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art. 123 alin.(2); art. 5 alin.(l ) lit.d) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la îndemnizaţie de maternitate; Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 , conform căruia stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor se efectuează de către unitatea economică în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul prin contractul individual de muncă şi de către casele teritoriale de asigurări sociale pentru celelalte categorii de asiguraţi.

Menţionează reclamanţii, că pentru primul copil Chirtoacă David indemnizaţia de maternitate a fost achitată de către Departamentul Trupelor de Carabineri în baza deciziei Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 25 mai 2011. Solicită reclamanţii obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri să-i achite Axeniei Lupaşcu indemnizaţia de maternitate de la locul de serviciu a soţului. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2012, cererea de chemare în judecată depusă de Chirtoacă Alexandru şi Lupaşcu Axenia a fost admisă, fiind declarat ilegal refuzul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr.1/2- L.52 din 19.09.2012. S-a obligat Departamentului Trupelor de Carabinieri să stabilească, să calculeze şi să-i achite Axeniei Lupaşcu indemnizaţia de maternitate pentru perioada 19.07.2012 – 21.11.2012.

Invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la 06 februarie 2013 şi respectiv 13 februarie 2013, Departamentul Trupelor de Carabinieri, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile primei instanţe sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material. În conformitate cu prevederile art.34 din Legea cu privire la poliţie şi art.15 din Legea nr.162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor atît colaboratorii de poliţie cît şi militarii trupelor de carabinieri sunt supuşi asigurării de stat obligatorii, dar nu asigurării sociale de stat.

Din salariul colaboratorilor de poliţie cît şi a militarilor trupelor de carabinieri nu se reţin plăţi în bugetul asigurărilor sociale, respectiv ei nu cad sub incidenţa Legii nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Concluzia primei instanţe despre necesitatea admiterii acţiunii este justă şi întemeiată, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu art. 130 Cod de procedură civilă, care de rînd cu alte reglementări completează Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Din materialele dosarului rezultă că, Chirtoacă Alexandru este angajat al Departamentului Trupelor de Carabineri. La data de 23 iulie 2010 Chirtoacă Alexandru şi Lupaşcu Axenia au înregistrat căsătoria. Conform certificatului de concediu medical Lupaşcu Axenia s-a aflat în concediu prenatal şi postnatal pe perioada 19.07.12 - 21.11.12.

La data de 01.10.12 s-a născut al doilea copil Chirtoacă Paul. Lupaşcu Axenia nu este angajată în cîmpul muncii, fiind întreţinută de către soţul său (f.d.4-7,22-26). Astfel, nefiind angajată în cîmpul muncii, conform prevederilor legale, s-a adresat cu o scrisoare prealabilă nr.1/2-L.52 către Departamentul Trupelor de Carabineri, la 19.09.2012, solicitînd că în conformitate cu art. 123, alin. (2) şi art. 124 alin. (1) din Codul muncii să i se calculeze şi să i se achite indemnizaţia pentru concediul medical prenatal şi postnatal de la locul de muncă al soţului, acesta fiind angajat în cadrul Departamentului Trupelor de Carabineri. Prin urmare, a fost informată că, cerinţele înaintate de către intimaţi sunt neîntemeiate şi nu au temei legal de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia pentru concediu de maternitate.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, prima instanţă corect a concluzionat că reclamanta-intimata Lupaşcu Axenia a fost lezată în drepturile sale. În acest sens, Colegiul judiciar urmează să menţioneze că conform prevederilor Convenţiei nr. 183/2000 privind revizuirea Convenţiei (revizuite) asupra protecţiei maternităţii din 1952, ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova prin hotărîrea nr. 87-XVI din 20 aprilie 2006, şi anume, a art. 4 din acest act internaţional care statuează expres că, la prezentarea unui certificat medical sau a unui alt certificat corespunzător care să indice data probabilă a naşterii, stabilit conform legislaţiei si practicii naţionale, orice femeie căreia i se aplică prevederile prezentei convenţii are dreptul la un concediu de maternitate cu durata de cel puţin 14 săptămîni.

Or, în conformitate cu art. 12 alin. (4) CPC, dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decît cele prevăzute de legislaţia internă, instanţa, la judecarea pricinii, aplică reglementările tratatului internaţional. Argumentul recurentului precum că, colaboratorilor de poliţie nu li se reţin plăţi în bugetul asigurărilor sociale şi respectiv nu pot beneficia de indemnizaţia de maternitate, este unul eronat. Or, conform art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la poliţie, toţi colaboratorii poliţiei sînt supuşi asigurării de stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum şi din contul mijloacelor încasate pe bază de contract de la ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii.

Din considerentele sus-menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate pe deplin de către prima instanţă, normele de drept material au fost aplicate corect, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Departamentul Trupelor de Carabineri, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Departamentul Trupelor de Carabineri.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chirtoacă Alexandru şi Lupaşcu Axenia împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la contestarea actului administrativ, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea copilului. Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru