2ra-1828/13 — Repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1828/13 prima instanţă C. Stănilă instanţa de apel T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu ÎNCHEIERE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Grecu Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grecu Iurie împotriva lui Iliescu Andrei şi Comisariatul de Poliţie Glodeni cu privire la repararea prejudiciului moral şi la cererea reconvenţională a lui Iliescu Andrei împotriva lui Grecu Ilie cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Grecu Iurie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 02 octombrie 2012, şi încheierea Judecătoriei Glodeni din 04 septembrie 2012 c o n s t a t ă La 08 iunie 2012 Grecu Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilescu Andrei cu privire la repararea prejudiciului moral.

In motivarea acţiunii reclamantul Grecu Iurie a indicat că prin întocmirea proceselor verbale din 24 mai 2010 cu privire la contravenţie în baza art.71 al.(l) Cod Contravenţional, prin care care este recunoscut ca victimă, agentul constatator Andrei Ilescu, ca autoritatea publică şi persoana cu funcţie de răspundere, în mod abuziv, în detrimentul funcţiei, obligaţiunilor, cît şi responsabilităţilor sale de serviciu, i-a lezat drepturile şi interesele ca persoana fizică, prin care i s-au cauzat pagube morale considerabile, prin faptul că nu i-au adus la cunoştinţă despre drepturile sale, dreptul la apărare, precum şi despre dreptul de a face careva obiecţii pe marginea proceselor-verbale. Mai menţionează că procesele-verbale cu privire la contravenţie au fost întocmite în lipsa lui şi lipseşte semnătura lui.

Cere reclamantul încasarea de la pîrît Ilescu Andrei în beneficiul său a prejudiciu moral în sumă de 30 0001ei. La 26 iunie 2012 reclamantul a depus cerere de completare a pretenţiilor şi solicită să fie atras în calitate de pîrît şi Comisariatul de Poliţie Glodeni de la care a 1 solicitat încasarea prejudiciului moral în conformitate cu prevederile art.art.1398,1414,1429 Cod Civil. Iliescu Andrei a depus cererea reconvenţională împotriva lui Grecu Iurie prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, invocînd că, procesele-verbale cu privire la contravenţie au fost perfectate legal. Grecu Iurie nu a contestat acestea procese în modul prevăzut de lege şi ele au devenit definitive şi nu pot fi puse în discuţie.

Menţionează că prin faptul că Grecu Iurie a înaintat în instanţa de judecată o acţiune vădit nefondată, l-a prejudiciat moral şi în baza art.art.16,1422 al(l) Cod Civil, cere ca Grecu Iurie să fie obligat la plata despăgubirilor morale estimate la suma de 5 000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 04 septembrie 2012 a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului Constantin Stănilă. Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 02 octombrie 2012 acţiunea iniţială şi cea reconvenţională au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Grecu Iurie şi menţinută hotărîrea primei instanţe şi încheierea din 04 septembrie 2012. Grecu Iurie a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi remiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Recurentul Grecu Iurie în motivarea recursului a invocat că instanţele nu au constatat şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, concluziile instanţelor expuse în hotărîri fiind în contradicţie cu circumstanţele pericinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat. Intimatul Comisariatul de Poliţie Glodeni prin referinţă a solicitat respingerea recursului . Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Grecu Iurie este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

2 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Grecu Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Instanţa de recurs găseşte necesar a respinge argumentele recurentului referitor la aplicarea eronată de către instanţele de judecată a normelor de drept material, deoarece acestea poartă mai mult un caracter declarativ, iar cele invocate intru motivarea lor nu reprezintă temei pentru declararea recursului.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa). Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Grecu Iurie ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Grecu Iurie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 3