2ra-1854/13 — Cu privire la nulitatea contractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă: V. Boico dosarul nr. 2ra-1854/13 instanţa de apel: B. Bîrcă, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu, Nicolae Clima şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Aslis- Producător”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” împotriva Valentinei Lupaşco cu privire la încasarea datoriei, taxei de stat şi cheltuielilor de asistenţă juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, prin care a fost admis apelul, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 13 decembrie 2011 societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Lupaşco privnd încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a invocat că la 24 august 2010 a încheiat cu Lupaşco Valentina contractul de intermediere prin care s-a obligat de a reprezenta pîrîta la vînzarea apartamentului nr. 6 amplasat pe adresa str. I. Creangă 14/2, mun. Chişinău. Invocă reclamantul că a îndeplinit pe deplin obligaţiile care îi reveneau conform contractului prin publicarea anunţurilor despre vânzarea imobilului, precum şi prezentarea acestuia către 64 potenţiali cumpărători. Pârâta nu a ţinut cont de prevederile contractului încheiat şi a înstrăinat imobilul către un cumpărător găsit de către societatea cu răspundere limitată „Aslis- Producător” în lipsa reprezentantului companiei.

Societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a expediat în adresa pîrîtei o pretenţie prin care i-a solicitat achitarea benevolă a sumelor ce i se cuveneau spre plată conform contractului pentru serviciile prestate, însă notificarea a fost ignorată. Astfel, potrivit prevederilor contractuale pîrîta urma să achite societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” 2% din valoarea de înstrăinare a imobilului, iar conform anexei nr. 1 la contract, suma de înstrăinare a imobilului urma să fie minim de 36 000 euro. Prin urmare, costul serviciilor ce urmau a fi achitate reclamantului constituie 720 euro. 1 Prin pct. 10.3 din contract beneficiarul a confirmat că în cazul în care tranzacţia de vînzare-cumpărare a apartamentului va avea loc fără participarea intermediarului, ultimul are dreptul de a pretinde plata onorariului în mărime dublă.

Solicită societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” încasarea datoriei în mărime dublă în sumă de 1440 euro, taxa de stat şi cheltuielile de asistenţă juridică. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 martie 2012 cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată „Aslis- Producător” a fost admisă. S-a încasat de la Lupşaco Valentina în beneficiul societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” suma de 1440 euro cu titlu de datorie, sau echivalentul acesteia în lei moldoveneşti conform cursului oficial al BNM la data executării hotărîrii. S-a încasat de la Lupşaco Valentina în beneficiul societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” suma de 672 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin mandatul din 11 mai 2012 avocatul Pavel Cotruţă a fost împuternicit de Lupaşco Valentina să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a semna şi depune cerere de chemare în judecată, de a contesta hotărîrea judecătorească, etc. La 18 mai 2012 avocatul Pavel Cotruţă a declarat apel în interesele Valentinei Lupaşco împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 17 ianuarie 2013 a admis apelul. A casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 martie 2012 şi a emis o nouă hotărîre prin care a respins ca neîntemeiată acţiunea societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător”.

La 20 februarie 2013 societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea acesteia şi restituirea pricinii spre rejudecare în aceeaşi instanţă în alt complet de judecători. În motivarea recursului societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a invocat că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural, examinînd pricina în lipsa participantului la proces care nu a fost legal citat. Instanţa de apel nu a luat în consideraţie că societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a fost reprezentată în apel de către avocatul Leonid Talambuţa şi nu a înştiinţat nici avocatul despre data, locul şi ora şedinţei de judecată.

A mai invocat că în completul de judecată care a examinat pricina în ordine de apel a participat şi unul din judecătorii care au examinat şi au admis anterior cererea de recuzare a altui complet de judecată. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referinţa depusă la 22 mai 2013 avocatul Pavel Cotruţă a solicitat în interesele Valentinei Lupaşco declararea recursului societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” inadmisibil.

2 În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 05 iunie 2013 recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive. La dosar lipsesc probe care ar confirma data la care Curtea de Apel Chişinău a trimis în adresa recurentului copia deciziei din 17 ianuarie 2013. Prin urmare, recursul declarat la 20 februarie 2013 se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din actele pricinii rezultă că prin contractul de intermediere şi anexa nr. 1 la acesta din 24 august 2010 societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” s-a obligat de a reprezenta intimata Lupaşco Valentina la vînzarea apartamentului nr. 6 amplasat pe adresa str. I. Creangă 14/2, mun. Chişinău (f. d. 5-9). Potrivit pct. 7.3 din contract pîrîta urma să achite societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” 2% din valoarea de înstrăinare a imobilului, iar conform anexei nr. 1 la contract, suma de înstrăinare a imobilului urma să fie de minim de 36 000 euro (f. d. 7, 9). Prin pct. 10.3 din contract beneficiarul a confirmat că în cazul în care tranzacţia de vînzare-cumpărare a apartamentului va avea loc fără participarea intermediarului, ultimul are dreptul de a pretinde plata onorariului în mărime dublă.

Prin pretenţia din 24 ianuarie 2011 societatea cu răspundere limitată „Aslis- Producător” a solicitat Valentinei Ilaşco în temeiul pct. 10.3 din contract achitarea onorariului în mărime dublă, pentru încălcarea de către Ilaşco Valentina a prevederilor contractului de intermediere. Din Registrul bunurilor imobile rezultă că la 07 februarie 2011 a fost înregistrat dreptul de proprietate a lui Seracuţa Ştefan asupra apartamentului nr. 6 din str. I. Creangă 14/2, mun. Chişinău, în temeiul contractului de vînzare cumpărare nr. 1256 din 03 februarie 2011. Deoarece Lupaşco Valentina nu a dat curs reclamaţiei înaintate de societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător”, ultima s-a adresat în instanţa de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 martie 2012 acţiunea societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” a fost admisă. 3 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 a fost casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 100 alin. (3) Codul de procedură civilă, în cazul amînării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanţilor la proces prezenţi la şedinţă. Participanţii la proces care au fost citaţi şi nu au participat la şedinţa de judecată la care a fost amînată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaşte data judecării cauzei.

În conformitate cu art. 102 alin. (4) Codul de procedură civilă, citaţia se înmînează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. În pricinile urgente, acest termen poate fi mai scurt, la discreţia instanţei. Actele pricinii atestă că la 17 octombrie 2012 reprezentantul societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător”, avocatul Talambuţa Leonid a înaintat cerere de recuzare completului de judecată care examina pricina civilă în ordine de apel (f. d. 56). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2012 a fost admisă cererea de recuzare înaintată de către avocatul Talambuţa Leonid (f. d. 58-59).

Prin rezoluţia Preşedintelui Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 pricina civilă pendinte la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Aslis-Producător” împotriva Valentinei Lupaşco a fost repartizată pentru a fi examinată în ordine de apel altui complet de judecată (f. d. 60). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012 a fost stabilită data şi ora examinării apelului la 06 decembrie 2012 ora 1100 (f. d. 61). Potrivit procesului-verbal al şedinţei de judecată, şedinţa de judecată a avut loc la 06 noiembrie 2012, însă părţile nu s-au prezentat şi instanţa a amînat examinarea pricinii la 17 ianuarie 2013. Prin mandatul din 17 octombrie 2012 avocatul Talambuţa Leonid a fost împuternicit de societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată.

La dosar lipsesc probe că Curtea de Apel Chişinău a citat în şedinţa de judecată din 17 ianuarie 2013 apelantul societatea cu răspundere limitată „Aslis- Producător” sau reprezentantul acesteia, avocatul Talambuţa Leonid. Astfel, de către instanţa de apel a fost încălcat art. 100 alin. (3) şi art. 102 alin. (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs Eroarea judiciară a instanţei de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat. 4 Din aceste motive recursul necesită să fie admis, decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 casată cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă în alt complet de judecători. La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi să adopte o hotărîre legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Aslis- Producător”.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Aslis-Producător” împotriva Valentinei Lupaşco cu privire la încasarea datoriei, taxei de stat şi cheltuielilor de asistenţă juridică, cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan 5