3rh-83/13 — Cu privire la contestarea actului administrativ

Prima instanţă: A. Minciuna dosarul nr.3rh-83/13 instanţa de recurs: A. Cobăneanu, V. Ignat, N. Clima Olga Adam, S. Moldovan ÎNCHEIERE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul: Valeriu Doagă, Judecătorii: Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu, Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan examinînd cererea de revizuire depusă de Gabriel Mărgineanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gabriel Mărgineanu împotriva Agenţiei Turismului cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării carnetului de muncă, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de Gabriel Mărgineanu, c o n s t a t ă La 24 mai 2010 Gabriel Mărgineanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Turismului cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării carnetului de muncă, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Gabriel Mărgineanu a indicat că la 25 martie 2010 Agenţia pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale, IDNO 1007601001008 din 11 iulie 2007 a fost radiată din Registrul de stat a unităţilor de drept. La 19 aprilie 2010 s-a adresat Agenţiei Turismului cu cerere prin care a solicitat să i se aducă la cunoştinţă ordinul de concediere şi carnetul de muncă cu înscrierile de rigoare, însă nu a primit nici un răspuns. Consideră că prin neeliberarea carnetului de muncă pîrîtul i-a cauzat prejudiciu material. 1 Cere, Gabriel Mărgineanu perfectarea ordinului de disponibilizare şi eliberarea carnetului de muncă cu efectuarea înscrisurilor de rigoare, repararea prejudiciului material în mărimea unui salariului mediu primit şi prejudiciului moral.

La 14 iunie 2010 Gabriel Mărgineanu a depus cerere de modificare şi completate a pretenţiilor indicînd că Agenţia pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale a fost creată în baza Hotărârii Guvernului nr. 356 din 03 aprilie 2007. În baza ordinului Ministerului Culturii şi Turismului nr. 108 p din 10 iulie 2007 a fost angajat prin transfer în calitate de conducător al Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale. Prin Hotărârea Guvernului nr. 851 din 21 octombrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului limită a acesteia, a fost dispusă dizolvarea Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale.

În baza ordinului Ministerului Culturii nr. 295 din 31 decembrie 2009 a fost creată comisia de reorganizare. La indicaţia directorului general al Agenţiei Turismului din 14 ianuarie 2010 a fost iniţiată procedura de dizolvare a Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale. La 17 martie 2010 a fost semnat actul de predare-primire, iar la 25 martie 2010 Agenţia pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale a fost radiată din Registrul de stat a unităţilor de drept. Gabriel Mărgineanu menţionează că la momentul radierii Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale în privinţa sa nu a fost emis ordin de concediere şi nu i s-a eliberat carnetul de muncă cu înscrierea respectivă.

La 19 aprilie 2010 s-a adresat Agenţiei Turismului cu cerere prin care a solicitat emiterea ordinului de concediere şi eliberarea carnetului de muncă. La cererea adresată nu a primit nici un răspuns. Agenţia Turismului s-a adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi la 02 iunie 2010 pentru a fi intimidat a fost chemat şi audiat timp de 4 ore referitor la dizolvarea Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale. Consideră că prin acest fapt i-a fost prejudiciată onoarea şi demnitatea profesională. La 01 octombrie 2010 Gabriel Mărgineanu a depus cerere de concretizare a pretenţiilor solicitînd încasarea de la Agenţia Turismului a salariului mediu pentru 6 luni de zile în mărime de 26116,02 lei, indemnizaţiei pentru concediul nefolosit în mărime de 2603,13 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 100.000 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2010 Ministerul Culturii a fost antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea Agenţiei Turismului. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2010 acţiunea a fost admisă parţial. 2 S-a declarat ilegal refuzul Agenţiei Turismului privind emiterea ordinului de concediere. S-a obligat Agenţia Turismului să emită ordinul de concediere a lui Gabriel Mărgineanu din funcţia de director interimar al Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale, cu efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă privind concedierea lui din funcţia de director interimar al Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale în legătură cu lichidarea acesteia şi să-i elibereze carnetul de muncă cu înscrierile respective.

S-a încasat de la Agenţia Turismului în beneficiul lui Gabriel Mărgineanu prejudiciul material în mărime de 31087, 35 lei şi prejudiciul moral în mărime de 4352, 67 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 martie 2011 au fost admise recursurile declarate de către Gabriel Mărgineanu şi Agenţia Turismului, casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2010, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. La 26 mai 2011 Gabriel Mărgineanu a completat şi modificat pretenţiile din acţiune indicînd că după dizolvarea Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale din 25 martie 2010, de către Agenţia Turismului nici pînă în prezent nu i-a fost eliberat carnetul de muncă cu înscrisurile de rigoare.

Consideră că pîrîtul urmează să-i repare prejudiciul material care constă din achitarea pentru întreaga perioada de 14 luni a salariul mediu în mărime de 60937,38 lei, indemnizaţia pentru concediul nefolosit în mărime de 6514,2 lei, ajutorul material pentru perioada de 14 luni în mărime de 6073,97 lei, în total suma de 73525,55 lei. Prejudiciul moral cauzat de către pîrît îl estimează în valoare de 1000000 lei. A solicitat reclamantul obligarea Agenţiei Turismului să-i perfecteze ordinul de disponibilizare, efectuarea înscrisurilor de rigoare în carnetul de muncă, eliberarea carnetului de muncă, repararea prejudiciului material în mărime de 73525,55 lei şi moral în mărime de 1000000 lei.

Pe parcursul examinării pricinii la 21 iulie 2011 şi 25 octombrie 2011 Gabriel Mărgineanu a modificat cuantumul prejudiciului material solicitînd obligarea pîrîtului să-i repare prejudiciul material care constă din achitarea pentru perioada de 19 luni a salariului mediu din anii 2010-2011 în mărime de 82700,73 lei, indemnizaţiei pentru concediul nefolosit în mărime de 8586,90 lei, ajutorului material pentru perioada de 19 luni în mărime de 8243,78 lei, în total suma de 99531,41 lei. Astfel, cere Gabriel Mărgineanu obligarea Agenţiei Turismului să-i perfecteze ordinul de disponibilizare, efectuarea înscrisurilor de rigoare în carnetul de muncă, eliberarea carnetului de muncă, repararea prejudiciului material cauzat prin neeliberarea carnetului de muncă pentru o perioadă de 19 luni de zile în mărime de 99531,41 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 1000000 lei.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2011 acţiunea a fost admisă parţial. 3 S-a recunoscut ilegal refuzul şi a fost obligată Agenţia Turismului să emită ordin de concediere a lui Gabriel Mărgineanu din funcţia de director interimar al Agenţiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Naţionale în legătură cu lichidarea acestei autorităţi, cu efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă şi să-i elibereze carnetul de muncă cu înscrierile respective. În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 28 martie 2012 a admis recursul declarat de Gabriel Mărgineanu, a casat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2011 şi a restituit pricina spre rejudecare în primă instanţă.

La 31 mai 2012 Gabriel Mărgineanu a depus cerere de completare şi modificare a acţiunii. În motivarea acesteia a indicat că din cauza neeliberării carnetului de muncă a fost în imposibilitate de a se angaja la un alt loc de muncă. Numai în martie 2011 a fost angajat la Institutul de Economie şi Statistică a Academiei de Ştiinţe a RM şi din acest motiv consideră că salariul mediu ratat pentru reţinerea eliberării carnetului de muncă timp de 19 luni, care constituia suma de 99531,41 lei urmează a fi redus cu 3460 lei, ce constituie salariul încasat prin cumul pe jumătate de salariu timp de 6 luni la Institutul de Finanţe, Economie şi Statistică a Ministerului Economiei şi Academiei de Ştiinţe.

A solicitat reclamantul obligarea Agenţiei Turismului să-i perfecteze ordinul de disponibilizare, efectuarea înscrisurilor de rigoare în carnetul de muncă, eliberarea carnetului de muncă, repararea prejudiciului material cauzat prin neeliberarea carnetului de muncă pentru o perioadă de 19 luni de zile în mărime de 96071,41 lei şi prejudiciul moral în mărime de 1000000 lei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2012 acţiunea lui Gabriel Mărgineanu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 25 iunie 2012 şi 05 noiembrie 2012 Gabriel Mărgineanu a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe.

Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 23 ianuarie 2013 a respins recursul declarat de către Gabriel Mărgineanu şi a menţinut hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2012. La 18 aprilie 2013 Gabriel Mărgineanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, solicitînd casarea încheierii şi rejudecarea recursului. Temei de revizuire Gabriel Mărgineanu a invocat prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, motivînd că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior cu toate că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Menţionează că instanţa de recurs eronat a constatat că în cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea Agenţiei Turismului să-i perfecteze ordinul de disponibilizare, efectuarea înscrisurilor de rigoare în carnetul de muncă, eliberarea 4 carnetului de muncă, pe cînd de fapt a solicitat perfectarea corectă a ordinului de disponibilizare şi perfectarea corectă a înscrisurilor din carnetul de muncă. Articolul 452 alin.(1) şi (3) Codul de procedură civilă, prevede că instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, dăţii şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art.6 alin.(7) legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborînd prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. Temeiurile pentru revizuirea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile de către legislator sunt definite în art. 449 Codul de procedură civilă în mod exhaustiv.

Mărgineanu Gabriel a invocat temei de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Argumentele invocate de Mărgineanu Gabriel nu se încadrează în temeiurile de revizuire prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă (în redacţia Legii nr. 244-XI din 21 iulie 2006 pentru modificarea Codului de procedură civilă) revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior. 5 Din norma de drept citată se deduce că circumstanţele invocate de revizuent trebuiau să existe la momentul adoptării hotărîrii şi că nu au putut fi prezentate din motive neimputabile participantului la proces.

Gabriel Mărgineanu în cererea de revizuire susţine că prin acţiunea depusă a solicitat perfectarea corectă a ordinului de disponibilizare şi perfectarea corectă a înscrisurilor din carnetul de muncă, dar nu obligarea Agenţiei Turismului să-i perfecteze ordinul de disponibilizare, efectuarea înscrisurilor de rigoare în carnetul de muncă eliberarea carnetului de muncă. Astfel, aceste circumstanţe nu i-au putut fi cunoscute pînă la emiterea deciziei de către instanţa de recurs. Este de menţionat că instanţa de recurs în decizia emisă s-a expus conform acţiunii depuse şi în limita pretenţiilor înaintate. În afară de aceasta, revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile care se declanşează la cererea persoanei interesate, dacă este prezent motivul conţinut în lege ca temei, aceasta reprezentînd, de fapt, solicitarea desfiinţării hotărîrii indicate şi pronunţarea altei hotărîri, diferite de prima.

Din punct de vedere instituţional, această cale permite instanţei de judecată, care a emis hotărîrea, să înlăture o greşeală ce ţine de fondul cauzei şi care nici nu ar fi fost admisă în cazul în care circumstanţa invocată ca temei de revizuire ar fi fost cunoscută ori prezentă la momentul adoptării soluţiei a cărei retractare se cere. Totodată, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi probate circumstanţe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată. Temeiurile pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile de către legislator sunt definite în art. 449 CPC în mod exhaustiv.

O cerere care nu conţine nici unul din aceste temeiuri nu poate fi admisă ca întemeiată, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile. Inadmisibilitatea unei asemenea intervenţii de mai multe ori a fost reiterată în jurisprudenţa CEDO. Curtea, cu mai multe ocazii, a menţionat că dreptul la o instanţă, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie, presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999- VII).

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. 6 Pentru redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă invocat de revizuentul Mărgineanu Gabriel pe motiv că au devenit cunoscute unele fapte sau circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior, este important ca circumstanţele sau faptele date să fi existat obiectiv la data pronunţării hotărîrii, că aceste circumstanţe să nu fi putut fi cunoscute petiţionarului şi instanţei şi să fie determinante pentru justa soluţionare a cauzei.

Argumentele invocate de Mărgineanu Gabriel nu întrunesc calităţile respective, sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile de revizuire prevăzute la art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Din aceste motive, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.269-270, art.453 alin.(1) lit.a), Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge cererea de revizuire depusă de Mărgineanu Gabriel împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gabriel Mărgineanu împotriva Agenţiei Turismului cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării carnetului de muncă, repararea prejudiciului material şi moral ca fiind inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele , Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan 7