2ra-1135/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: L.Caraianu dosarul nr. 2ra-1135/13 instanţa de apel: A.Curdov E.Dimina, D.Talai DECIZIE 12 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii –Nicolae Clima, Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ghenov Vladimir şi avocatul Isiumbeli Valeriu, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenov Vladimir împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 28 septembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 21 iunie 2011 Ghenov Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că la data de 24 ianuarie 2005 împotriva lui a fost intentată cauza penală pe art. 328 alin. (3) Cod penal. La 16 septembrie 2009 a fost emisă sentinţa definitivă de achitare. Reclamantul invocă, că aproape 5 ani s-a aflat sub presiunea organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată. Astfel, la 21 aprilie 2007 a fost ilegal anunţat în căutare, a fost reţinut în momentul aflării sale în trenul Chişinău-Moscova, deoarece se deplasa în or. Moscova la muncă. La 22 aprilie 2007 prin decizia judecătorului de instrucţie or. Cahul el a fost pus sub strajă pentru perioada de şase zile. La 02 mai 2007 Curtea de Apel Cahul a recunoscut arestul lui şi ţinerea sub arest ca ilegale.

Reclamantul mai indică, că dosarul falsificat cu nr. 2005156047 a fost expediat în judecătoria Comrat şi a primit 7 citaţii şi a participat la 7 şedinţe (13 1 iunie 2007, 06 iulie 2007, 05 noiembrie 2007, 06 noiembrie 2007, 21 noiembrie 2007, 23 noiembrie 2007, 28 decembrie 2007). Prin hotărîrea judecătoriei Comrat a fost recunoscut nevinovat de săvârşirea infracţiunii. La 25 martie 2008, 03 aprilie 2008 şi 09 aprilie 2008 a avut loc judecarea cauzei la Curtea de Apel Comrat şi prin decizia Curţii de Apel Comrat a fost recunoscut nevinovat în săvârşirea infracţiunii. Astfel, a fost în calitate de infractor mai mult de 11 luni şi pe parcursul acestei perioade a fost nevoit să se înregistreze la executorul judiciar or.Ceadîr- Lunga şi să asculte instrucţiunile privind chestiunile cu privire la comportamentul corect în societate, ceea ce este umilitor pentru el.

La 03 martie 2009, peste 11 luni după pronunţarea sentinţei de învinuire, a fost numită prima şedinţă a Curţii Supreme de Justiţie. La 09 martie 2009 la şedinţa a doua a Curţii Supreme de Justiţie a fost pronunţată decizia cu privire la casarea deciziei Curţii de Apel Comrat şi expedierea materialelor dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău şi la 23 aprilie 2009 a fost numită prima şedinţă la Curtea de Apel Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2009, devenită irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2009 a fost recunoscut nevinovat în săvârşirea infracţiunii. Din momentul arestului şi până la pronunţarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2009 au trecut 29 luni, adică aproape doi ani şi jumătate de litigiu.

În total pe cauză pentru această perioadă el a participat la 17 şedinţe de judecată. Mai mul ca atît, în perioada 09 aprilie 2007 - 10 martie 2008 fost nevoit să se înregistreze la executorul judiciar pe parcursul a 11 luni, fiind condamnat. Timp de 18 luni nu a avut posibilitatea să se deplaseze la muncă în or. Moscova.

Reclamantul indică, că a suportat cheltuieli pentru serviciile avocatului în mărime de 11935 lei, din care a achitat - 345 lei avocatului Ormanji I., 500 lei pentru consultaţiile avocatului Isiumbeli V., 11090 lei potrivit contractului încheiat cu avocatul Isiumbeli V. Pentru deplasările în transport a suportat cheltuieli în mărime de 1971 lei, din care - 60 lei pentru deplasarea la judecătoria Cahul pentru data de 02 mai 2007 ruta Ceadîr-Lunga-Cahul- Ceadâr-Lunga, 1094,10 pentru costul biletului cu trenul Chişinău-Moscova, din care ilegal a fost dat jos la data de 21 aprilie 2007, iar biletul să-l returneze nu a avut posibilitate pentru că era arestat, biletul a rămas la însoţitorul de vagon, 49,80 lei pentru ruta Ceadâr-Lunga-Chişinău pentru data de 21 aprilie 2007, în ziua când a urcat în tren, 89,60 lei pentru tur-retur la Chişinău la prima consultaţie cu avocatul Isiumbeli Valeriu, 280 lei pentru 10 deplasări Ceadâr-Lunga-Comrat tur-retur la şedinţele de judecată (şapte şedinţe în prima instanţă şi trei şedinţe la Curtea de Apel) a câte 14 lei într-o direcţie, 398,40 bani pentru deplasările la şedinţele de judecată din Ceadâr-Lunga la Chişinău (trei şedinţe la Curtea de Apel Chişinău şi o şedinţă la Curtea Supremă de Justiţie) a câte 49,80 lei într-o direcţie.

2 Pentru câştigul din or. Moscova a suportat pierderi în sumă de 227700 lei pentru 18 luni (salariul fixat lunar 1100 dolari SUA pentru 18 luni 19800 dolari SUA, ceea ce după cursul dolarului faţă de leu constituie 11,5 lei pentru 1 dolar SUA). Reclamantul invocă, că în total, prejudiciul material constituie suma de 241606 lei. În motivarea calculării prejudiciului moral reclamantul a invocat că, prin sentinţa emisă de Curtea de Apel Comrat la data de 28 decembrie 2008 a fost învinuit pentru consecinţe grave în interesele sociale în suma totală de 1897000 lei. A fost ilegal recunoscut vinovat şi în privinţa lui a fost numită pedeapsa în formă de privaţiune de libertate pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de conducere la întreprinderi financiare pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu art. 43 Cod penal, pedeapsa aplicată a fost considerată condiţională cu termen de probă un an. În legătură cu aceasta, de la 09 aprilie 2008 până la 10 martie 2009 a avut statut de infractor timp de 11 luni din 12 luni, conform sentinţei de condamnare. 11 luni a ispăşit pedeapsa stabilită de Curtea de Apel Comrat. Astfel, prejudiciul moral, care i-a fost cauzat reclamantului îl apreciază în sumă de 1897000 lei. Suplimentar, reclamantul indică, că prejudiciul moral i-a fost cauzat şi pentru faptul fabricării în privinţa sa a dosarului penal peste un an de zile după adoptarea sentinţei de achitare.

Astfel, la 03 septembrie 2010 a depus documentele pentru primirea paşaportului nou, în locul paşaportului vechi, termenul căruia a expirat în luna octombrie 2010. La 06 octombrie 2010, peste o lună după depunerea documentelor i s-a refuzat în eliberarea paşaportului nou în legătură cu dosarul penal nr. 2005156047 din 24 ianuarie 2005, ulterior fiind recunoscut nevinovat la data de 16 septembrie 2009. Numai după intervenirea Başcanului Găgăuziei, i s-a eliberat paşaportul nou. Procedura primirii paşaportului a durat 81 de zile, în loc de 30 de zile şi prin urmare nu a avut posibilitatea de a părăsi teritoriul Republicii Moldova o perioadă de 51 zile. Pentru primirea paşaportului nou a fost obligat peste o lună după prima depunerea a documentelor să depună repetat cererea cu anexarea copiilor tuturor hotărîrilor emise pe dosarul penal nominalizat şi să prezinte certificatul solicitat.

Astfel, a fost nevoit de patru ori să se deplaseze în judecătoria Comrat. A suportat cheltuieli în mărime de 64,50 lei pentru copiile hotărîrilor judecătoreşti, 118,40 lei pentru biletul la trenul Ceadâr-Lunga- Comrat- Ceadâr- Lunga, deplasându-se de 4 ori (din calculul 14,80 pentru o călătorie într-o direcţie). Partea a doua a prejudiciului material: 118,40+65,50 lei=183,90 lei. Reclamantul consideră, că prejudiciul moral constituie în total suma de 1907000 lei. Reclamantul solicită încasarea prejudiciului material în mărime de 241789,90 lei, prejudiciului moral în mărime de 1907000 lei şi 500 de lei pentru cheltuielile de asistenţa juridică. 3 Prin hotărârea judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30 ianuarie 2012 acţiunea s-a admis parţial.

S-a încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiului lui Ghenov Vladimir 12868,90 lei, cu titlu de prejudiciu material şi 25000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, 500 lei, cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică şi 2120,90 lei, cheltuielile suportate pentru procurarea benzinei.

Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 28 septembrie 2012 s-au admis apelurile declarate de avocatul apelantului Ghenov Vladimir, Isiumbeli Valeriu şi Ministerului Finanţelor, s-a casat hotărîrea primei instanţe în partea încasării în beneficiul lui Ghenov Vladimir a prejudiciului moral în sumă de 25000 lei şi în partea încasării cheltuielilor suportate pentru procurarea benzinei şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a încasat suma de 50000 lei de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ghenov Vladimir ca despăgubire a prejudiciului moral şi s-au respins cerinţele lui Ghenov Vladimir în partea încasarea de la Ministerul Finanţelor a cheltuielilor suportate pentru procurarea benzinei în sumă de 2120,90 lei, ca neîntemeiate.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie micşorată suma prejudiciului moral în limite rezonabile. În motivarea recursului a indicat, că instanţele de judecată nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărîrilor judecătoreşti în sensul încadrării mărimii prejudiciului moral şi material în formă de cheltuieli de asistenţă juridică în privinţa lui Ghenov Vladimir în limite rezonabile.

În motivarea recursului a indicat, că instanţele de judecată nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Ghenov Vladimir şi avocatul Isiumbeli Valeriu au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii cerinţelor privind încasarea salariului în mărime de 19800 dolari SUA în lei moldoveneşti la ziua executării hotărîrii, costului biletului până în or. Moscova în sumă de 1094,10 lei, 500 lei ca asistenţa juridică acordată de avocatul Cara I., 2120,90 lei, ca cheltuieli pentru asistenţa juridică prevăzute de art. 90 Cod de procedură civilă şi suma prejudiciului moral, ce constituie diferenţa neîncasată în sumă de 1847000 de lei, cu pronunţarea în această parte a unei hotărîri noi.

Să fie încasată de la intimat suma de 8500 lei, ca cheltuieli pentru asistenţa juridică pentru examinarea acestui dosar în instanţele judecătoreşti. În motivarea recursului au indicat, că instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile urmează a fi respinse din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină 4 decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

S-a constatat, că recurentul Ghenov Vladimir a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 241789,90 lei, prejudiciului moral în mărime de 1907000 lei şi 500 de lei, pentru cheltuieli de asistenţa juridică. Prima instanţă a încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiului lui Ghenov Vladimir 12868,90 lei, cu titlu de prejudiciu material şi 25000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, 500 lei, cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică şi 2120,90 lei, cheltuielile suportate pentru procurarea benzinei.

Instanţa de apel a admis apelurile declarate de avocatul apelantului Ghenov Vladimir, Isiumbeli Valeriu şi Ministerul Finanţelor, a casat hotărîrea primei instanţe în partea încasării în beneficiul lui Ghenov Vladimir a prejudiciului moral în sumă de 25000 lei şi în partea încasării cheltuielilor suportate pentru procurarea benzinei şi în această parte a emis o nouă hotărîre prin care a încasat suma de 50000 lei de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ghenov Vladimir ca despăgubire a prejudiciului moral şi s-au respins cerinţele lui Ghenov Vladimir în partea încasării de la Ministerul Finanţelor a cheltuielilor suportate pentru procurarea benzinei în sumă de 2120,90 lei, ca neîntemeiate.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Instanţa de recurs consideră, că instanţa de apel corect a majorat cuantumul prejudiciului moral de la 250000 lei la 50000 lei, deoarece conform art. 3 alin. (1) Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărirea penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitate sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Articolul 1422 alin. (1) şi alin. (2) acelaşi Cod prevede, că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Conform art. 1423 alin. (2) Cod civil, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Articolul 3 alin. (1) lit. a) Legea 1545-XII din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: 5 a) reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 6 alin. (1) lit. a) aceiaşi Lege, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare.

Cu certitudine s-a stabilit, că în timpul urmăririi penale recurentul, deţinând funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia a fost ilegal reţinut şi arestat pe cauză penală, în cadrul urmăririi penale nu au fost respectate toate drepturile prevăzute de Constituţie şi legislaţia de procedură penală. De asemenea, având un statut special în societate, a avut suferinţe morale. Corect au fost respinse cerinţele recurentului privind încasarea sumei de 19800 dolari SUA şi costul biletului de călătorie Chişinău-Moscova în sumă de 1094,10 lei, deoarece recurentul a invocat, că suma de 19800 dolari SUA este suma câştigului ratat, pe care nu a primit-o din vina organelor de drept. În confirmarea acestei sume recurentul a anexat cartela medicală pentru angajare la serviciu în or.

Moscova, autorizaţia de muncă din 29.03.2007, transferul de bani la bancă de la angajatorul Firiulin A. în sumă de 1010 dolari SUA pe numele recurentului, care precum că constituie câştig lunar şi transferul bancar în sumă de 2020 dolari SUA pe numele fiului recurentului Ghenov Vitalii. Conform copiei carnetului de muncă, Ghenov Vitalii în această perioadă se afla în or.Ceadîr-Lunga şi activa în Primăria oraşului. Recurentul nu a prezentat probe care confirmă, că a avut posibilitate reală de a primi asemenea sumă de bani. Nu a prezentat recurentul nici contractul individual de muncă cu angajatorul, dar şi certificatul privind mărimea salariului şi alte documente, care confirmă câştigul lunar în mărime de 1100 dolari SUA.

Prin transferul sumei de 1000 dolari nu se confirmă, că acesta constituie salariul recurentului, deoarece în acest document de plată nu a fost indicată funcţia acestuia. De asemenea, recurentul nu a prezentat probe care confirmă, că Firiulin A. este angajatorul lui. Autorizaţia de muncă şi cartela medicală confirmă doar dreptul de angajare la serviciu al recurentului ca cetăţean străin, iar în cazul lipsei probelor privind prezenţa contractului de muncă în Federaţia Rusă, nu poate servi drept temei pentru încasarea în beneficiul recurentului a câştigului ratat în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi art. 610 alin. (2) CC RM. Corect instanţele de judecată au respins cerinţa recurentului privind încasarea sumei de 1094,10 lei, costul biletului la tren pentru deplasarea în or.

Moscova, deoarece nu au fost prezentate probe în acest sens. Corect instanţa de apel a menţinut hotărîrea primei instanţe în partea încasării cheltuielilor pentru asistenţă juridică acordată pe cauza penală în mărime de 11935 lei, deoarece aceste cheltuieli şi-au găsit confirmare în cadrul dezbaterilor judiciare ale şedinţelor de judecată în prima instanţă şi în instanţa de apel (f.d. 44, 45, 108-109) şi acestea sunt necesare, reale şi rezonabile în conformitate cu art. 96 Cod de procedură civilă. 6 Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Totodată, instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată suportate de recurentul Ghenov Vladimir pe cauza civilă şi instanţa de recurs consideră necesar de a încasa cheltuielile de judecată pentru asistenţă juridică din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ghenov Vladimir în mărime de 8000 lei, care este o sumă rezonabilă ţinându- se cont de complexitatea cauzei şi caracterul litigiului. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi de a menţine decizia Curţii de Apel Comrat.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se resping recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ghenov Vladimir şi avocatul Isiumbeli Valeriu. Se menţine decizia Curţii de Apel Comrat din 28 septembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenov Vladimir împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. A încasa din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ghenov Vladimir cheltuielile de judecată pentru asistenţă juridică în mărime de 8000 lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan 7