2ra-1712/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: E. Bejenari dosarul nr. 2ra-1712/13 instanţa de apel: E. Ababei, Polivenco, N. Matveeva ÎNCHEIERE 05 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ghenadie Melniciuc în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Stolearciuc împotriva lui Ghenadie Melniciuc cu privire la repararea prejudiciului material şi moral împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Ghenadie Melniciuc şi modificată hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 20 august 2012, c o n s t a t ă: La 05 martie 2012, Ivan Stolearciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Melniciuc cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 14 februarie 2012, lângă gara Vălcineţ, între el şi Ghenadie Melniciuc a apărut un conflict, în urma căruia ultimul i-a pricinuit leziuni corporale şi, anume, comoţie cerebrală. Aceste leziuni corporale i-au agravat starea de sănătate, fiind internat în spital, unde s-a aflat de la 17 februarie 2012 pînă la 27 februarie 2012. Susţine că pentru lecuire a fost nevoit să procure medicamente în sumă totală de 1008,39 lei. Afirmă că la 27 iulie 2011, Ghenadie Melniciuc s-a adresat la Procuratura raionului Ocniţa cu cerere, în care acesta l-a învinuit pentru faptul că transportă pasageri şi încălcă regulile de circulaţie, deoarece el este invalid, iar automobilul nu este amenajat pentru conducere de către invalizi.

Această cerere a fost examinată de către Comisariatul raional de poliţie Ocniţa şi toate afirmaţiile pârâtului nu s-au confirmat. În afară de aceasta, pârâtul a informat Comisariatul raional de poliţie Ocniţa despre faptul că el i-a tăiat două anvelope de cauciuc la automobilul, care îi aparţine, însă şi aceste afirmaţii nu s-au adeverit. Invocă că el de nenumărate ori a fost chemat la Comisariatul raional de poliţie Ocniţa pentru a da lămuriri pe aceste două cazuri şi toate aceste i-au pricinuit disconfort psihologic. În legătură cu deplasările în or. Ocniţa cu automobilul, el a suportat cheltuieli pentru benzină în sumă de 469,60 lei. Solicită încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei de 1478 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 30000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 20 august acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasat de la Ghenadie Melniciuc în beneficiul lui Ivan Stolearciuc suma de 1478 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 2478 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasat de la Ghenadie Melniciuc în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către Ghenadie Melniciuc şi modificată hotărârea primei instanţe prin micşorarea cuantumului prejudiciului material de la 1478 lei până la 1008,39 lei şi a cuantumului prejudiciului moral de la 1000 lei până la 500 lei.

În rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 03 aprilie 2013, Ghenadie Melniciuc a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea hotărârilor judecătoreşti. Recurentul Ghenadie Melniciuc, în motivarea recursului, a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel. Menţionează că intimatul, la examinarea pricinii, nu a confirmat mărimea prejudiciului cauzat, prezentând bonuri de plată şi înscrisuri, care nu confirmă mărimea prejudiciului. Susţine că cele 4 bonuri de plată prezentate de către intimat au fost prezentate numai pentru a fi la număr, însă nu corespund realităţii şi medicamente în suma indicată nu au fost procurate, cu atât mai mult că nici nu este indicată denumirea medicamentelor.

Afirmă că intimatul, solicitând repararea prejudiciului moral, a indicat că pentru faptul că a fost citat de nenumărate ori la poliţie şi procurată, a avut dureri psihologice. Intimatul nu a solicitat repararea prejudiciului moral pentru suferinţele fizice suportate din motive de boală, iar instanţa de apel a încasat prejudiciul moral necătând la acest fapt. În aşa mod, instanţa a depăşit limitele pretenţiilor înaintate de către intimat. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ghenadie Melniciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ghenadie Melniciuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Ghenadie Melniciuc ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Ghenadie Melniciuc se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan