3ra-1024/13 — Anularea hotărîrii şi obligarea înregistrării mărcii

dosarul nr. 3ra- 1024/13 prima instanţă: Gh. Creţu DECIZIE 05 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima Valeriu Doagă Tatiana Răducanu, examinând recursul declarat de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sîrbu Anatolie împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervenient accesoriu Firma Comercială de producţie „Asconi” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la anularea hotărîrii şi obligarea înregistrării mărcii, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 24 august.2012 Sîrbu Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat Pentru Proprietatea Intelectuală, intervenient accesoriu Firma Comercială de producţie SRL „Asconi" cu privire la anularea hotărîrii Comisiei de contestaţii a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi obligarea înregistrării mărcii.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 14 februarie 2011 la AGEPI a fost depusă pentru înregistrare o marcă tridimensională sub formă de butelie cu aplicare pe suprafaţa ei a unui strat decorativ cu etichete originale, cererea nr. depozit 028268. La data de 30 iunie 2011 datele privind marca au fost publicate în Buletinul Oficiul de Proprietate Industrială (BOPI Nr. 6/2011) în scopul informării persoanelor terţe, iar în termenul prevăzut de lege nici o persoană terţă nu a depus opoziţie. La data de 13 octombrie 2011 AGEPI a emis avizul provizoriu de respingere a înregistrării mărcii în temeiul art.8(4) b) al Legii nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor - aducerea atingerii dreptului anterior pentru modelul industrial înregistrat.

La data de 07 decembrie 2011, în temeiul art. 47 al Legii nr. 38/2008 s-a depus contestaţie motivată la avizul provizoriu de respingere a înregistrării. 1 La data de 05 ianuarie 2012 AGEPI a emis decizia definitivă, prin care contestaţia a fost considerată neîntemeiată, iar marca a fost recunoscută drept similară cu modelul industrial înregistrat cu nr. 266. La data de 05 martie 2012 la Comisia de contestaţii AGEPI s-a depus contestaţie împotriva deciziei de respingere a înregistrării. La data de 28 iunie 2012 a avut loc şedinţa Comisiei de contestaţii AGEPI la care reprezentantul reclamantului în formă verbală a demonstrat deosebirea mărcii solicitate de modelul industrial opus, precum şi lipsa posibilităţii atingerii dreptului anterior pe care în opinia examinării l-ar putea aduce înregistrarea mărcii.

În aceeaşi zi, la 28 iunie 2012 a fost emisă hotărârea Comisiei de contestaţii AGEPI, prin care s-a menţinut decizia examinării de respingere a înregistrării mărcii în aceleaşi temeiuri. Hotărârea motivată a Comisiei de contestaţii AGEPI din data de 28 iunie 2012, a fost primită la data de 31iulie 2012. Consideră reclamantul că această hotărâre de respingere a înregistrării mărcii cu nr. depozit 028268 este una ilicită şi nefondată, deoarece marca solicitată pentru înregistrare este o marcă tridimensională şi extinderea drepturilor este determinată de totalitatea particularităţilor distinctive, reprezentate în imaginea depusă pentru înregistrare. In cerere a fost prezentată imaginea buteliei de formă cilindrică cu un ornament în relief sub formă de scoarţă de copac cu desen specific pe diagonală.

In partea frontală a buteliei este amplasată o suprafaţă netedă cu etichetă divizată în două părţi, cea de sus este înrămată într-un ornament vegetal, iar cea de jos este netedă sub formă de rulou cu marginile întoarse. Partea din spate a buteliei în mijlocul corpului are o suprafaţă netedă pentru aplicarea contra-etichetei. Prin părţile laterale ale buteliei la nivel diferit în partea de jos şi în partea de sus a corpului sunt amplasate nişte proeminenţe care imit ramurile tăiate ale copacului. Modelul industrial opus de examinare, certificat nr. 266 al titularului MIGDAL-P S.A., la fel, reprezintă o butelie cu aplicarea pe suprafaţa ei a materialului ce imită scoarţa de copac, însă după cum rezultă din comparaţia celor două imagini desenul scoarţei din modelul industrial diferă de cel din marca solicitată.

Desenul scoarţei imită dungi verticale, pe când în marca solicitată acestea sunt neuniforme şi executate pe diagonală. La fel, diferă amplasarea crengilor tăiate - în modelul industrial imitaţia crengilor tăiate este amplasată la un nivel în partea de mijloc a buteliei, pe când în marca solicitată imitaţia crengilor tăiate se află la niveluri diferite în părţile laterale opuse ale buteliei între etichetă şi contra-etichetă, care se văd doar în imaginile buteliei. O deosebire şi mai esenţială este, că în marca solicitată pe butelie sunt amplasate două spaţii pentru aplicarea etichetei şi contra-etichetei, adică nu toată suprafaţa buteliei conţine imitaţia scoarţei. Butelia înregistrată ca model industrial este acoperită în întregime cu material care imită scoarţa de copac, ce presupune un alt mod de aplicare a etichetelor pe acest obiect.

Astfel, în opinia reclamantului, marca solicitată nu doar că nu copiază şi nu foloseşte elemente separate ale modelului industrial, ci reprezintă un obiect al 2 protecţiei juridice original, nou. Art. 8 alin. 4 lit. b) al Legii nr. 38/2008, nu admite înregistrarea mărcilor în cazul când acestea aduc atingere unui drept anterior, în special dreptului la nume, dreptului la imagine, unui drept de autor, la un desen sau la un model industrial protejat. Lista obiectelor cărora li se poate aduce atingere presupune, că marca care aduce atingere trebuie să fie identică. Decizia emisă, contrar prevederilor art. 8(4) b) al Legii, nu conţine motivarea privind posibilitatea aducerii atingerii dreptului anterior, ci declară despre similaritatea mărcii fără careva motivare a opiniei expuse.

Această opinie a AGEPI privind similaritatea a două obiecte este una subiectivă şi neîntemeiată. Sondajul opiniei publice efectuat în rândul consumatorilor de produse alcoolice privind similaritatea sau deosebirea celor două butelii confirmă că buteliile sunt diferite. Drept confirmare a faptului, că nu poate fi adusă atingere dreptului pentru modelul industrial înregistrat nr. 266 serveşte faptul, că titularul de drept - compania Migdal-P nu a depus opoziţiei împotriva înregistrării mărcii în termenul prevăzut de lege, precum nu s-a opus nici utilizării mărcii timp de 5 ani de utilizare a acestei Butelii de către producătorul „Asconi” SRL. Aceasta din urmă fabrică vinuri în butelie originală cu acoperire ce imită scoarţa de copac şi le livrează în multe ţări.

Solicită reclamantul anularea hotărârii Comisiei de contestaţii din 28 iunie 2012 şi obligarea AGEPI de a înregistra marca tridimensională conform cererii cu nr. depozit 028268. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă integral, fiind anulată hotărârii Comisiei de Contestaţii a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 28 iunie 2012, prin care a fost respinsă contestaţia depusă de Anatolie Sîrbu asupra deciziei de respingere a cererii de înregistrare a mărcii din 05 ianuarie 2012 ca fiind ilegală şi emisă contrar prevederilor legii. AGEPI a fost obligată de a înregistra marca tridimensională conform cererii cu nr. depozit 028268. AGEPI a depus recurs împotriva hotărîii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că de către instanţa de judecată nu au fost constatate şie elucidate pe deplin circumstanţele pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat. Avocatul Daniel Cobzac, în interesele lui Anatolie Sîrbu prin referinţă a solicitat respingerea recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă la Curtea de Apel Chişinău din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al.

(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, restituind pricina spre rejudecare în 3 prima instanţă sau, după caz, în instanţa de apel, cînd eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Conform art. 8 al. (4) lit.b) din Legea privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, o marcă este refuzată la înregistrare şi în cazul cînd aduce atingere unui drept anterior, altul decît cele menţionate la lit. a) din prezentul alineat şi la alin.(2), în special dreptului la nume, dreptului la imagine, unui drept de autor, dreptului la o indicaţie geografică sau la o denumire de origine protejată, la un desen sau la un model industrial protejat, unui alt drept de proprietate industrială protejat conform legii.

Conform art. 47 al. (1,2) aceeaşi lege, orice decizie privind cererile de înregistrare a mărcilor poate fi contestată de către părţi în termen de 2 luni de la data primirii ei sau de către persoanele terţe care deţin informaţia referitor la înregistrarea mărcii – în termenul cuprins între data emiterii deciziei şi data înregistrării mărcii. Contestaţia are un efect suspensiv. Contestaţia se depune la AGEPI şi se soluţionează de către Comisia de contestaţii în conformitate cu regulamentul acesteia, aprobat de Guvern. Conform art. 48 al. (4) aceeaşi lege, Hotărîrea Comisiei de contestaţii se comunică parţilor şi poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău în termenele prevăzute de lege. S-a constatat că prima instanţă, examinînd litigiul, a aplicat prevederile Legii contenciosului administrativ, ceea ce constituie o aplicare eronată a legii procedurale.

Cauza urma a fi examinată ca un litigiu din domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale. De asemenea, instanţa a obligat AGEPI de a înregistra marca conform cererii cu nr. de depozit 028268. Cererea cu nr. de depozit 028268 nu a fost depusă pe numele lui Anatolie Sîrbu ci pe numele unui alt solicitant conform bazei de date „Mărcii Naţionale”. La fel, prima instanţă a respins demersul AGEPI de atragere în proces în calitate de intervenient accesoriu a SA „Migdal-P”, care este titularul de drept asupra modelului industrial, fără a motiva temeiurile respingerii. Pentru soluţionarea corectă a litigiului este important de a cunoaşte poziţia titularului de drept SA „Migdal-P” cu referire la asemănarea sau diferenţa mărcii pretinse spre înregistrare cu modelul industrial, ducearea sau neducerea consumatorului în eroare.

Totodată este de menţionat că prima instanţă la admiterea acţiunii s-a bazat exclusiv pe argumentele reclamantului. În conformitate cu art. 148 al. (1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecţiilor departamentale, precum şi raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză şi nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeaşi problemă. În conformitate cu art. 118 al.

(3) CPC, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa 4 judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. Luînd în consideraţie faptul că pentru determinarea asemănărilor şi deosebirilor între marca solicitată şi de modelul industrial opus se cer cunoştinţe speciale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de judecată urma să stabilească oportunitatea numirii unei expertize judiciare în acest sens.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că dreptul titularului asupra unei mărci reprezintă în sine un „bun” în sensul art. 1 Protocol 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deci cauza urma a fi examinată cu maximă diligenţă, condiţie ce nu a fost respectată de instanţă. În circumstanţele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul împotriva hotărîrii, fapt ce impune necesitatea casării hotărîrii Curţii de Apel şi remiterii pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consider necesar a menţiona că conform.

art. 331 CPC, judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 83 din Legea privind protecţia mărcilor, litigiile care apar la aplicarea prezentei legi se soluţionează de Comisia de contestaţii a AGEPI, de Curtea de Apel Chişinău sau de un arbitraj specializat.

Curtea de Apel Chişinău soluţionează litigiile privind: a) dreptul de proprietate asupra unei mărci; b) licenţierea mărcilor; c) acţiunile de apărare a drepturilor asupra mărcii; d) anularea mărcilor; e) acţiunile referitoare la declaraţia de neîncălcare a drepturilor; f) măsurile de asigurare a probelor pînă la intentarea acţiunii; g) măsurile, prevăzute la art.68, de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor; h) măsurile ce decurg din examinarea pricinii în fond în judecată; i) examinarea contestaţiilor depuse împotriva hotărîrilor Comisiei de contestaţii a AGEPI; j) decăderea din drepturile asupra mărcii; k) constatarea notorietăţii mărcii. Norma de drept citată nu este anulată sau modificată.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 6 al. (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiţiei de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rînd, avînd competenţă clar stabilită de legea naţională. De aceea, normele de competenţă jurisdicţională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept. Deci, competentă să judece pricina în cauză este Curtea de Apel Chişinău, unde şi urmează a fi transmisă cauza spre rejudecare. În conformitate cu art. 445 al.(1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 5 d e c i d e Se admite recursul declarat de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sîrbu Anatolie împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervenient accesoriu Firma Comercială de producţie „Asconi” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la anularea hotărîrii şi obligarea înregistrării mărcii, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima Valeriu Doagă Tatiana Răducanu 6