2ra-2803/15 — Anularea mărcii

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2ra-2803/15 Judecători: A. Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd recursurile declarate de către Oleg Tokarev şi de Societatea cu Răspundere Limitată “ColusVin”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Tokarev Victor împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu privire la anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014, titular Savva Leonid, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015, CONSTATĂ : La data de 08.10.2014, reclamantul Oleg Tokarev, prin intermediul reprezentantului său, - avocatul Gamurari Victoria, s-a adresat în judecată cu cerere împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), solicitînd anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014, titular Savva Leonid.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că, este titularul modelului industrial „KURANT” înregistrat pe cale internaţională cu nr. 001954058-0001 pentru următoarele ţări: BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV. Reclamantul este titularul de drept asupra acestui obiect de proprietate intelectuală, iar dreptul de autor îi aparţine în totalitate, fapt confirmat prin contractul nr. 13-04/2011 din 13.04.2011, care prin pct. 4.2 demonstrează că drepturile asupra acestei butelii aparţin companiei „KURANT” fondator al cărei este reclamantul. Menţionează reclamantul că, a fost informat recent de către partenerii săi din Republica Moldova, despre faptul că pîrîtul a depus o plîngere precum că i se încalcă drepturile asupra mărcii nr. 24352 din 26.07.2013 împotriva partenerului “ColusVins” SRL.

Consideră că marca litigioasă a fost înregistrată de către pîrît cu rea-credinţă şi solicită anularea acesteia. Menţionează reclamantul că în temeiul prevederilor art. 21, alin. (l) lit. b) din Legea privind protecţia mărcilor, marca este declarată nulă în urma unei cereri de 1 anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, dacă: solicitantul a acţionat cu rea-credinţă în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii. Marca se consideră ca fiind înregistrată cu rea-credinţă în cazul în care, la momentul depunerii cererii de înregistrare a ei, solicitantul ştia sau putea şti despre existenţa, inclusiv în străinătate, a unei astfel de mărci ce se bucură de renume în ţara de origine şi este promovată în Republica Moldova sau se negociază o astfel de promovare.

Astfel, este evident faptul că pîrîtul la momentul depunerii cererii, i-au fost cunoscute toate circumstanţele privind existenţa obiectului de proprietate intelectuală care aparţine reclamantului. A mai menţionat reclamantul că, aceste două semne sunt identice, fiind evident faptul că este vorba despre o copie. Însăşi pîrîtul recunoaşte că aceste două semne sunt similare prin faptul că s-a adresat la Procuratură pentru a solicita tragerea la răspundere a partenerului “ColusVin” SRL. Materialele anexate la dosar demonstrează că reclamantul este cel care a elaborat butelia “KURANT”. La fel prin schiţele anexate la dosar se vede clar că acestea au fost elaborate pînă la data depunerii cererii de către pîrît.

Mai mut, nu poate fi trecut cu vedere şi contractul semnat cu “ColusVin” SRL privind îmbutelierea producţiei “KURANT” pe teritoriul Republicii Moldova. Relevă reclamantul că există probe incontestabile anexate la materialele cauzei care demonstrează că Butelia în litigiu a fost elaborată de către reclamant şi că pîrîtul a înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova un semn identic pentru a obţine beneficii nemeritate. În final invocă reclamantul că, potrivit prevederilor art. 22, pct. l, lit. d) din Legea privind protecţia mărcilor, o marcă este declarată nulă în cazul în care utilizarea mărcii poate fi interzisă în virtutea unui alt drept anterior, în special a dreptului la nume, dreptului la imagine, unui drept de autor, dreptului la o indicaţie geografică sau la o denumire de origine protejată, la un desen sau la un model industrial protejat, unui alt drept de proprietate industrială protejat conform legii.

Pîrîtul Savva Leonid, prin intermediul reprezentantul său, - avocatul Ciobanu Comeliu, a depus referinţă în care a invocat că, reclamantul Tokarev Oleg, în motivarea cererii face trimitere la faptul că dînsul este titularul mărcii „Kurant” înregistrat la data de 21.03.2011 pe cale internaţională cu nr. 001954058-0001 pentru următoarele ţări: BG, ES, CS, DA. DE. ET. EL. LN. 1 R. IT, LV. LT, FI, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV. Astfel, prin această declaraţie a reclamantului se stabileşte faptul că titularul de drepturi asupra mărcii “Kurant” este Tokarev Oleg, însă pentru Savva Leonid înregistrarea de mai sus nu-1 afectează în nici un fel, deoarece pîrîtul nu pretinde în nici un fel asupra mărcii Kurant înregistrată după Tokarev Oleg.

Reclamantul consideră că marca în litigiu a fost înregistrată de către Savva Leonid cu rea credinţă, însă potrivit prevederilor Legii privind protecţia mărcilor, marca se consideră ca fiind înregistrată cu rea-credinţă în cazul în care, la momentul depunerii cererii de înregistrare a ei, solicitantul ştia sau putea şti despre existenţa, inclusiv în străinătate, a unei astfel de mărci ce se bucură de renume în ţara de origine şi este promovată în Republica Moldova sau se negociază o astfel de promovare.

La caz, afirmaţiile reclamantului precum că pârâtului la momentul depunerii cererii i-au fost cunoscute toate circumstanţele privind existenţa obiectului de proprietate intelectuală care aparţine reclamantului, sunt pur declarative şi nu sunt demonstrate prin nici o probă, cum ar fi: notorietatea mărcii peste hotare, renumele mărcii în ţara 2 de origine, existenţa unui acord între partea în proces şi o organizaţie din Republica Moldova cu care s-ar fi negociat un contract de promovare a mărcii în Republica Moldova. Astfel, este vorba despre două mărci diferite. A mai menţionat pîrîtul că, marca Kurant, înregistrată de reclamant în Federaţia Rusă şi marca nr.24352 înregistrată de către Savva Leonid în Republica Moidova, sunt diferite şi nu pot fi suprapuse.

Astfel, marca Kurant este înregistrată sub modelul industrial Butelie, sub clasificarea 54, 55, 57, însă marca nr. 24352 ce aparţine lui Savva Leonid, este înregistrată sub clasificarea 21 - sticlărie şi 33 băuturi alcoolice. Astfel, două bunuri înregistrate sub alte clasificări nu pot fi identice şi nu pot fi comparate. Relevă pîrîtul că între aceste mostre există o serie de deferenţe, după cum urmează: Tokarev Oleg - butelie nu este specificat materialul din care este confecţionat; marca prezentată de către Tocarev Oleg este inscripţionată cu diferite cuvinte şi desene ce duce la ideea confecţionării pentru un produs anume; modelul este înregistrat în clasificator la pct. 54, 55, 57, însemnătatea acestor puncte nu este clară; modelul prezentat de către reclamant a fost înregistrat cu capac.

Referitor la Savva Leonid: este indicat materialul din care este confecţionat - Sticlă categoria sticlărie; marca nu prezintă inscripţionări sau desene; marca este înregistrată la clasificator în rubrica 21 sticlărie 33 băuturi alcoolice; modelul nu era capac. În asemenea circumstanţe, consideră pîrîtul că cererea înaintată de către Tokarev Oleg nu poate fi admisă şi urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată. Pe parcursul examinării pricinii, AGEPI a depus o referinţă prin care a lăsat la discreţia instanţei de judecată aprecierea faptului dacă pîrîtul a acţionat cu rea- credinţă la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii. Referitor la înregistrarea de către AGEPI a mărcii tridimensionale nr. 24352 din 04.10.2012, a informat următoarele.

La data de 04.10.2012, solicitantul Savva Leonid, a depus cerere de înregistrare a mărcii tridimensionale, nr.depozit 031862 pentru produsele claselor 21 - sticlărie, 33 - băuturi alcoolice (cu excepţia berii), conform Clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilor (CIPS). În urma examinării semnului depus spre înregistrare nu au fost depistate careva drepturi anterioare înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, la fel, după publicarea cererii în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) nr. 1/2013, nici o persoană nu a contestat înregistrarea mărcii. Corespunzător, la data de 26.06.2013 a fost emisă decizia de înregistrare a mărcii şi a fost eliberat certificatul de înregistrare cu nr. 24352 din 04.10.2012, pentru produsele solicitate din clasele 21, 33 conform CIPS, pe numele solicitantului Savva Leonid.

Toate acţiunile AGEPI ce ţin de examinarea cererii şi înregistrarea mărcii au fost realizate în strictă conformitate cu prevederile Legii privind protecţia mărcilor. Referitor la obiectul acţiunii, AGEPI a menţionat că, reclamantul susţine precum că înregistrarea mărcii nr. 24352 din 04.10.2012 este efectuată cu rea-credinţă de către Savva Leonid. Însă, obligaţia de a acţiona cu bună credinţă reiese din prevederile art. 9 Cod Civil al RM. Conform prevederilor legislaţiei naţionale, precum şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, dreptul la marcă poate fi dobîndit de orice persoană fizică sau juridică naţională sau străină. Legislaţia în domeniul mărcilor nu impune condiţia desfăşurării activităţii de producţie, de comerţ sau de prestare a serviciilor, la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii.

Mai mult, AGEPI nu este în drept să ceară solicitantului prezentarea informaţiei referitor la activitatea acestuia, la scopul înregistrării, toate acţiunile solicitantului fiind admise reieşind din principiile bunei-credinţe. Respectiv, 3 înregistrarea mărcii se efectuează reieşind din buna credinţă a solicitantului, însă, orice persoană interesele căreia îi sunt afectate de înregistrare este în drept de a solicita în instanţa de judecată anularea înregistrării mărcii, inclusiv din motivul înregistrării acesteia cu rea-credinţă. Respectiv, instanţa urmează să constate împrejurările menţionate în baza probelor prezentate de reclamant, pentru a decide anularea mărcii în temeiul înregistrării aceste rea-credinţă.

Referitor la cerinţa reclamantului privind anularea mărcii nr. 24352 din 04.10.2012 în temeiul art. 22 alin. (l), lit. c) şi lit. d) din Legea nr. 38/2008, menţionează că, pentru a invoca temei de nulitate relativă urmează să fie îndeplinite condiţiile art. 8 alin. (4) lit. a), şi anume: “o marcă este refuzată la înregistrare şi în cazul cînd drepturile, decurgînd dintr-un semn folosit în circuitul comercial, au fost dobîndite pînă data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, pînă la data priorităţii invocate în sprijinul cererii, în cazul în care acest semn conferă proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare”. Însă asupra faptului că la etapa examinării de către AGEPI a semnului, nu s-au depistat careva drepturi anterioare ce ar putea fi opuse la înregistrarea mărcii.

Mai mult, în termenii legali nici o persoană nu a depus opoziţii, contestaţii împotriva înregistrării mărcii. Totodată, invocă că titular al dreptului exclusiv pe teritoriile RU, BG, ES, CS, DA. DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV a desenului/modelului industrial nr. 83758 din 06.12.2011 şi nr. 001954058-0001 din 28.11.2011, Общество с ограниченной ответственностью „Торговый дом „КУРАНТ”, iar autor fiind indicat Oleg Tokarev Viktorovich. Astfel, design-ul dispune de dubla protecţie, fiind protejat şi prin Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Respectiv, în caz de litigiu instanţa judecătorească poate recunoaşte înregistrarea drept prezumţie a paternităţii, dacă nu se va dovedi contrariul, iar în acest sens, pîrîtul urmează să prezinte probe ce ar dovedi crearea de către altă persoană a buteliei aflate în litigiu.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, a fost atras în proces SRL „ColusVin”, care la fel a depus o referinţă în care a invocat că, consideră cererea înaintată de reclamant ca fiind întemeiată şi solicită admiterea acesteia. În argumentarea poziţiei sale a invocat că, „Colusvin” SRL are ca bază genul de activitate: fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Din momentul înregistrării întreprinderii şi până în prezent, întreprinderea desfăşoară o amplă activitate în domeniul producerii şi comercializării băuturilor alcoolice. Susţine că, reclamantul, din momentul înregistrării dreptului asupra mărcii tridimensionale nr. 24352 şi pînă în prezent, nu a utilizat-o sub nici o formă.

Prin urmare, Savva Leonid are drept scop stoparea şi blocarea activităţii întreprinderii „ColusVin” SRL, aceasta fiind o practică necinstită, utilizată în activitatea antreprenorială, concurenţa neloială. A mai menţionat că, la 04.08.2014, la cererea lui Savva Leonid, a fost pornită urmărirea penală de către organul de urmărire penală a DP mun.Chişinău, în baza indicilor infracţiunii prevăzute de art.185 alin. (2) Cod Penal. Astfel, prin ordonanţa de percheziţie din 16.09.2014 şi a încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16.09.2014 a fost efectuată percheziţia la fabrica de producere a SRL „ColusVin”, iar prin procesul verbal din 24.09.2014, a fost interzisă producerea cu utilizarea buteliei, datorită înregistrării pe teritoriul Republicii Moldova a mărcii tridimensionale nr. 24352 de către Savva Leonid.

Susţine că, reclamantul este titularul modelului industrial „Kurant” înregistrat la 28.02.2011 pe cale internaţională în toate ţările Uniunii Europene. Prevederile 4 Convenţiei de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale din 20.03.1983, art 10- bis, obligă ţările uniunii să asigure o protecţie efectivă a mărcilor înregistrate şi să refuze sau să invalideze înregistrarea şi să interzică folosirea unei mărci ce poate crea confuzie. Savva Leonid, la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii sale, a acţionat în scopul obţinerii unui profit nejustificat pe seama exploatării unui semn similar mărcii „Kurant”, în acest fel creînd premise suficiente pentru existenţa riscului de confuzie între aceste butelii.

În final, invocă că, o persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii 24352 sub clasificarea 21 sticlărie şi 33 băuturi alcoolice, a solicitat şi a obţinut monopolul de exploatare a acestuia. Producerea de băuturi alcoolice, este supusă licenţierii, în condiţiile legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015 a fost respinsă acţiunea lui Oleg Tokarev. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Chişinău a conchis că motivele invocate de reclamant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate, aplicînd în acest sens, prevederile art. 21 alin. 1) lit. b) şi art. 22 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 38 din 29.02.2008 privind protecţia mărcilor.

Considerînd ilegală hotărîrea instanţei, la 02.09.2015, SRL „ColusVin” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015 cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În argumentarea recursului recurentul a reiterat argumentele de fapt şi de drept expuse în referinţa de la cererea de chemare în judecată. Ulterior, la 03.09.2015 şi la 09.10.2015, considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, Oleg Tokarev a declarat la rîndul său recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015 cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În argumentarea recursului recurentul a indicat că instanţa, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea, reiterînd în parte argumentele de fapt şi de drept expuse în cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursurile înaintate de către SRL „ColusVin” şi Oleg Tokarev au fost considerate admisibile şi transmise spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursurile declarate împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recursuri, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursurile declarate urmează să fie respinse, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată că, reclamantul Oleg Tokarev, prin intermediul reprezentantului său, - avocatul Gamurari Victoria, s-a adresat în 5 judecată cu cerere împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), solicitînd anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014, titular Savva Leonid. Instanţa de fond a respins acţiunea lui Oleg Tokarev împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu privire la anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014, titular Savva Leonid.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie susţine soluţia instanţei de fond ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la următoarele. Colegiul constată cu certitudine faptul că, reclamantul Oleg Tokarev este titularul modelului industrial „Kurant” pe cale internaţională cu nr. 001954058-0001 pentru următoarele ţări: BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV. De asemenea, reţine Colegiul că, reclamantul este titularul de drept asupra acestui obiect de proprietate intelectuală, iar dreptul de autor îi aparţine în totalitate, fapt confirmat prin contractul nr. 13-04/2011 din 13.04.2011. Totodată, Colegiul constată că, la data de 26.06.2013 a fost emisă decizia de înregistrare a mărcii şi a fost eliberat certificatul de înregistrare cu nr. 24352 din 04.10.2012 pentru produsele solicitate din clasele 21,33 conform CIPS pe numele titularului Savva Leonid MD.

În conformitate cu art. 3 lit. a) al Legii privind protecţia mărcilor, drepturile asupra mărcii sînt dobîndite şi protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin înregistrare în condiţiile prezentei legi. De asemenea în conformitate cu art. 21 al aceleaşi legi, (1) marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, dacă: a) marca a fost înregistrată contrar prevederilor art. 7; b) solicitantul a acţionat cu rea-credinţă în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii. Marca se consideră ca fiind înregistrată cu rea-credinţă în cazul în care, la momentul depunerii cererii de înregistrare a ei, solicitantul ştia sau putea şti despre existenţa, inclusiv în străinătate, a unei astfel de mărci ce se bucură de renume în ţara de origine şi este promovată în Republica Moldova sau se negociază o astfel de promovare.

La anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea-credinţă se va ţine cont în special de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru produse care generează conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii înregistrate utilizează marca doar în scop de blocaj. Astfel, Colegiul menţionează că, pentru stabilirea relei-credinţe în respectivele acţiuni de înregistrare, urmează a fi constatat faptul că pîrîtul să fi cunoscut despre existenţa mărcii şi promovarea acesteia, sau negocierea de promovare, pe teritoriul Republicii Moldova. Or, reclamantul nu a prezentat instanţei nici o probă directă care ar confirma că la momentul depunerii cererii, pîrîtul cunoştea despre această marcă. Or, Colegiul conchide că, poziţia reclamantului se întemeiază pe faptul că, acesta doar presupune că pîrîtul putea cunoaşte de această marcă.

Totodată, reieşind din art. 9 CC, buna credinţă la depunerea şi înregistrarea mărcii este prezumată, astfel că la solicitarea de anulare a mărcii pe motiv de înregistrare a acesteia cu rea-credinţă, urmează ca reclamantul să demonstreze existenţa acesteia atît la înregistrare, cît şi pe parcursul utilizării. 6 Prin urmare, Colegiul apreciază ca justă concluzia primei instanţe care a ajuns la concluzia că, nu au fost stabilite condiţiile stipulate în art. 21 al Legii cu privire la protecţia mărcii cu privire la anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014, titular Savva Leonid, or în acest sens instanţei nu i-au fost prezentate probe ce ar confirma cu certitudine faptul că pîrîtul a acţionat cu rea credinţă la înregistrarea mărcii.

Astfel, Colegiul menţionează că, reclamantul Tokarev Oleg nu a îndeplinit la caz sarcina probaţiunii stipulată de prevederile art. 118 alin. (l) CPC, potrivit cărora fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Concomitent, Colegiul constată ca fiind neîntemeiată şi cerinţa reclamantului privind anularea mărcii nr. 24352 din 04.10.2012 în temeiul art. 22 alin. (l) lit. c) şi lit. d) din Legea nr. 38/2008.

Astfel, conform art. 22 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 38/2008, marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, şi în cazul cînd: c) există un drept anterior menţionat la art. 8 alin.(4) lit. a) şi se îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul respectiv; d) utilizarea mărcii poate fi interzisă în virtutea unui alt drept anterior, în special a dreptului la nume, dreptului la imagine, unui drept de autor, dreptului la o indicaţie geografică sau la o denumire de origine protejată, la un desen sau la un model industrial protejat, unui alt drept de proprietate industrială protejat conform legii.

Respectiv, pentru a invoca acest temei de nulitate relativă urmează să fie îndeplinite condiţiile de la art. 8 alin. (4) lit. a), şi anume: o marcă este refuzată la înregistrare şi în cazul cînd: a) drepturile, decurgând dintr-un semn folosit în circuitul comercial, au fost dobândite la data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, până la data priorităţii invocate în sprijinul cererii, în cazul în care acest semn conferă proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare. Astfel, reieşind din materialele dosarului, Colegiul reţine că, la etapa examinării de către AGEPI a semnului mărcii nr. 24352 din 26.07.2014 nu s-au depistat careva drepturi anterioare ce ar putea fi opuse la înregistrarea mărcii, mai mult ca atît în termenii legali nici o persoană nu a depus opoziţii, contestaţii împotriva înregistrării mărcii.

Totodată, reţine Colegiul că, titular al dreptului exclusiv pe teritoriile RU, BG, ES, CS, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV a desenului/modelului industrial nr. 83758 din 06.12.2011 si nr. 001954058-001 din 28.11.2011 este Общество с ограниченной ответственностью „Торговый дом „КУРАНТ” iar autor fiind indicat Oleg Tokarev Viktorovich. De asemenea instanţa de recurs menţionează că, design-ul dispune de dubla protecţie, fiind protejat şi prin Legea nr. 139/2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (Legea nr. 139/2010). Potrivit art. 15 (2) al Legii nr. 161-XVI din 12.07.2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale „este considerată autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizică ce l-a realizat prin munca sa creatoare”.

Prevederi similare se regăsesc şi în prevederile Legii nr. 139/2010. Mai mult ca atît, conform prevederilor art. 9 (1) al Legii nr. 139/2010 „se consideră a fi autor, în absenţa unei probe contrare, persoana fizică sub al cărei nume pentru prima dată este publicată opera.” 7 Totodată, Colegiul specifică că, obiectul litigiului în cauză este marca comercială, în special anularea mărcii, nefiind contestat dreptul de autor sau un alt drept conex. În acest sens, Colegiul reţine ca justă concluzia primei instanţe, care a stabilit că, cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Tokarev împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu privire la anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014 nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (l) lit. b) şi art. 22 alin. (l) lit. c) şi lit. d) din Legea nr. 38/2008 , astfel încât, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În astfel de circumstanţe, reieşind din situaţia de fapt stabilită şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul consideră că instanţa de fond corect a examinat pricina în fond, temeinic şi legal a respins ca neîntemeiată acţiunea înaintată de Oleg Tokarev împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu privire la anularea mărcii. Respectiv, Colegiul, analizînd materialele la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţa de fond este una legală şi întemeiată. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurenţi nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursurilor şi acestea urmează a fi respinse ca nefondate.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se resping recursurile declarate de către Oleg Tokarev şi de Societatea cu Răspundere Limitată “ColusVin”. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Tokarev Victor împotriva lui Savva Leonid, intervenient accesoriu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu privire la anularea mărcii nr. 24352 din 26.07.2014, titular Savva Leonid. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 8