3ra-859/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Arnăut dosarul nr. 3ra-859/13 DECIZIE 05 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu, Valeriu Doagă examinând recursul declarat de ÎS „CRIS „REGISTRU”, la cererea de chemare în judecată depusă de Iliusin Leonid împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei ÎS „CRIS „REGISTRU” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 06 iunie 2012 Iliusin Leonid a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei ÎS „CRIS „REGISTRU” cu privire la contestarea actului administrativ.

In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că la data de 24.02.2012 a depus la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei din mun. Bălţi o cerere pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova. La data de 01.03.2012 a fost emis un răspuns de către Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei din mun. Bălţi, prin care a fost informat despre acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru obţinerea cetăţeniei, fără a primi răspuns dacă a fost înregistrată sau nu cererea sa de dobândire a cetăţeniei. Mai indică, că la data de 15.03.2012 a adresat Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor o cerere prealabilă, în care a solicitat de a declara ilegal răspunsul emis la 01.03.2012 de Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei din mun.

Bălţi şi a transmite cererea sa de dobândire a cetăţeniei a Republicii Moldova către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, spre examinare în fond. 1 La data de 06.05.2012 a recepţionat răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor emis la data de 12.04.2012, prin care a fost respinsă cererea prealabilă şi s-a specificat, că nu întruneşte condiţiile naturalizării şi anume, nu domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 8 ani în calitate de beneficiar al protecţiei umanitare sau 3 ani în calitate de cetăţean străin căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova. Reclamantul indică, că nu este de acord cu răspunsul nominalizat, deoarece a sosit în Republica Moldova în anul 1996 însoţit de mama şi sora sa, nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova şi a făcut studiile în instituţiile de învăţământ de stat fară întrerupere.

Reclamantul indică, că în anul 2008 Direcţia Refugiaţi i-a acordat statutul de beneficiar de protecţie umanitară, fapt ce conferă legalitatea şederii sale în Republica Moldova. Or, prin recunoaşterea faptului că are dreptul să i se acorde azil, autorităţile moldoveneşti au recunoscut, că intrarea în Republica Moldova a fost motivată de un pericol real pentru viaţa sa şi a membrilor familiei sale, în corespundere cu prevederile Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor. Mai mult decât atât, în anul 2004 a satisfăcut serviciul militar. Reclamantul mai indică, că în anul 2006 s-a adresat Ambasadei Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova privind concretizarea faptului, dacă este ori nu cetăţean al Azerbaidjanului.

Prin răspunsul acordat în scrisoarea din 06.06.2006 este expres prevăzut, că nu mai este considerat cetăţean al Republicii Azerbaidjan. Reclamantul consideră, că prin refuzul de a recepţiona dosarul şi a-1 expedia împreună cu avizele corespunzătoare Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, îi sunt lezate drepturile prevăzute de legislaţia actuală (inclusiv tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte), iar prin deciziile pîrîţilor, a fost ignorat dreptul său la cetăţenie prevăzut de articolul 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi articolul 17 din Constituţie, care prevede, că cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică şi nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.

Reclamantul solicită recunoaşterea ca fiind ilegale acţiunile secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei din mun. Bălţi manifestate prin actul administrativ cu nr. 39 din 01 martie 2012 şi ale Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor manifestat prin actul nr. 01/I-58/12 din 12 aprilie 2012, în urma cărora a fost refuzată înregistrarea şi transmiterea spre examinare în fond a cererii reclamantului privind dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova. De a obliga Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să transmită cererea reclamantului privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012 acţiunea s-a admis, s-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor manifestat prin actul nr. 01/I-58/12 din 12 aprilie 2 2012. Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au fost obligaţi să transmită cererea lui Iliusin Leonid privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. La data de 19 februarie 2013 ÎS „CRIS „REGISTRU” a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată şi ca depusă cu încălcarea termenului de adresare în instanţa de contencios administrativ.

În motivarea recursului a indicat, că prima instanţă eronat a aplicat legea şi concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în judecătoria Rîşcani mun.Chişinău din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c1) Cod de procedură civilă, instanţa după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b); Potrivit art. 432 alin.(3) lit.d) şi lit.f) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. În temeiul art. 432 alin.(3) lit.b) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. În cazul în speţă art.445 alin.(1) lit.c1) este inaplicabil, or, pricina nu a fost examinată în ordine de apel, competentă fiind de a examina litigiul în prima instanţă Curtea de Apel Chişinău.

În baza Legii nr.155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, competentă de a judeca cauza ca primă instanţă este judecătoria Răşcani, mun.Chişinău şi deaceea, avînd în vedere specificul examinării cauzei în procedură de recurs şi că instanţa de recurs este în imposibilitate de a înlătura contradicţiile descrise, pricina urmează a fi restituită pentru rejudecare în prima instanţă competentă- judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău. 3 În conformitate cu art. 331Cod de procedură civilă, judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. S-a constatat, că intimatul, Iliusin Leonid a solicitat recunoaşterea ca fiind ilegale acţiunile secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei din mun.

Bălţi manifestate prin actul administrativ cu nr. 39 din 01 martie 2012 şi ale Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor manifestat prin actul nr. 01/I-58/12 din 12 aprilie 2012, în urma cărora a fost refuzată înregistrarea şi transmiterea spre examinare în fond a cererii reclamantului privind dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova. De a obliga Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să transmită cererea reclamantului privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.

Prima instanţă, Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 21 decembrie 2012 a admis acţiunea, a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor manifestat prin actul nr. 01/I-58/12 din 12 aprilie 2012. Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au fost obligaţi să transmită cererea lui Iliusin Leonid privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că prima instanţă eronat a aplicat normele de drept material şi procedural.

Conform art. 28 lit.a) Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 02 iunie 2000, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi organele lui primesc de la persoanele cu domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prezentei legi, cereri privind dobîndirea cetăţeniei prin naturalizare şi privind redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova, verifică documentele prezentate în vederea corespunderii acestora cerinţelor prezentei legi. În cazul întrunirii tuturor condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, ministerul şi organele lui întocmesc un aviz argumentat şi, împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului, îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare.

Articolul 17 aceiaşi Lege prevede, că cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vîrsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani şi domiciliază legal şi obişnuit aici în ultimii 3 ani, sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova; sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vîrstei de 18 ani; sau 4 c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată, conform prevederilor legii naţionale, şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani; precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei; şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială; şi f) are surse legale de existenţă; şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat, dacă o are, cu excepţia cazurilor cînd pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută.

(2) Cunoaşterea prevederilor Constituţiei şi a limbii de stat de către solicitantul cetăţeniei Republicii Moldova este verificată în modul stabilit de Guvern.

Din actele pricinii nu rezultă, că la momentul adresării cu cerere de dobîndire a cetăţeniei Republicii Moldova, intimatul întrunea condiţiile naturalizării prevăzute în art. 17 Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024- XIV din 02 iunie 2000. Conform art. 1 Legea nominalizată, în sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică: copil – persoană pînă la vîrsta de 18 ani; cetăţean străin – persoană care aparţine unui stat străin şi care nu aparţine Republicii Moldova; apatrid – persoana care nu este considerată cetăţean al nici unui stat, conform legislaţiei acestora; naturalizare – acordare a cetăţeniei la cerere persoanei care domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de prezenta lege; pluralitate de cetăţenii – deţinere simultană a două sau mai multe cetăţenii de către aceeaşi persoană; urmaş – rudă de sînge pe linie descendentă, persoană echivalentă ei, conform legislaţiei în vigoare; domiciliu legal şi obişnuit – loc de trai permanent, legalizat, în Republica Moldova.

Conform art.3 Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 02 iunie 2000, cetăţenia Republicii Moldova stabileşte între persoana fizică şi Republica Moldova o legătura juridico-politică permanentă, care generează drepturi şi obligaţii reciproce între stat şi persoană. Atrticolul 5 aceiaşi Lege prevede, că dovada cetăţeniei Republicii Moldova se face cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu certificatul de naştere în cazul copilului sau cu un certificat eliberat de organele competente ale Republicii Moldova. În cazul întrunirii tuturor condiţiilor prevăzute de normele de drept citate, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi organele lui întocmesc un aviz argumentat şi împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne, 5 Serviciului de Informaţie şi Securitate şi cu cererea solicitantului, îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare.

Conform informaţiei Departamentului documentare nr. 10852 din 28 iunie 2012, Iliusin Leonid a fost înregistrat legal pe teritoriul Republicii Moldova la data de 08 aprilie 2008, ulterior, la data de 04 martie 2009 i s-a eliberat buletin de identitate şi la moment deţine buletin de identitate, care e valabil până la data de 21 februarie 2013. La 07 august 2010 intimatul a încheiat căsătorie cu cetăţeanca Republicii Moldova Gavriliuc Aliona, născută la 09 iulie 1986. Aceste circumstanţe nu au fost verificate şi determinate în calitate de probe şi nu au fost apreciate prin admitere sau respingere pentru a întemeia concluzia privitoare la aceste circumstanţe în conformitate cu prevederile art. art. 240, 241 Cod de procedură civilă.

Totodată, instanţa, obligînd Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să transmită cererea lui Iliusin Leonid privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova a intervenit în oportunitatea de a lua decizii şi în competenţa recurentului de atribuţiile căruia ţine să recepţioneze, să examineze şi să expedieze cererea privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.

Circumstanţele nominalizate şi aceste prevederi legale nu au fost luate în considerare. Mai mult decît atît, instanţa urmează să verifice la ce dată intimatul a primit răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, deoarece cererea prealabilă a intimatului datează cu 15 martie 2012, răspunsul la cererea prealabilă cu 12 aprilie 2012, cererea de chemare în judecată este semnată cu data de 01 iunie 2012, iar în şedinţa de judecată a primei instanţe intimatul nu a prezentat dovada cînd a primit răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru a confirma, că termenul de adresare în instanţa de judecată nu a fost omis.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că s-a constatat încălcarea normelor de drept material şi procedural şi deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012 şi a restitui pricina spre rejudecare în judecătoria Rîşcani mun.Chişinău, conform competenţei. La rejudecarea pricinii, instanţa de judecată urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

6 În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit.c1) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de ÎS „CRIS „REGISTRU”. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iliusin Leonid împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei ÎS „CRIS „REGISTRU” cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare în judecătoria Rîşcani mun.Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Valeriu Doagă 7