3ra-1063/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1063/13 prima instanţă: S. Arnăut DECIZIE 05 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valeriu Doagă, Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan, Nicolae Clima examinând recursul declarat de Întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Innei Iliusina împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei a Întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 06 iunie 2012, Inna Iliusina s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei a Întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la data de 24 februarie 2012 a depus la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei din mun. Bălţi, o cerere pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova. La 01 martie 2012, a primit un răspuns de către Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei din mun. Bălţi, prin care a fost informată despre acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru obţinerea cetăţeniei fără a primi răspuns dacă a fost înregistrată sau nu cererea sa de dobândire a cetăţeniei. Reclamanta mai menţionează că la 15 martie 2012, a adresat Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor o cerere prealabilă, în care a solicitat a declara ilegal răspunsul emis la 01 martie 2012 de Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei din mun.

Bălţi şi a transmite cererea sa de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, spre examinare în fond. La 06 mai 2012, a recepţionat răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor emis la 12 aprilie 2012, prin care a fost respinsă cererea prealabilă şi s-a specificat că nu întruneşte condiţiile naturalizării şi anume, nu domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 8 ani. Nu este de acord cu răspunsul dat de pîrît şi menţionează că a venit în Republica Moldova în anul 1996, de atunci nu a părăsit niciodată teritoriul Republicii Moldova, în tot acest timp, a fost angajată legal în cîmpul muncii, iar copiii săi au frecventat legal şcoala, fără întrerupere.

Reclamanta indică că în anul 2008, Direcţia Refugiaţi i-a acordat statutul de beneficiar de protecţie umanitară fapt ce conferă legalitate şederii sale în Republica Moldova. Or, prin recunoaşterea faptului că are dreptul să i se acorde azil, autorităţile moldoveneşti au recunoscut că intrarea în Republica Moldova a fost motivată de un pericol real pentru viaţa sa şi a copiilor săi, în corespundere cu prevederile Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor. În anul 2006, s-a adresat Ambasadei Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova privind concretizarea faptului dacă este ori nu cetăţeancă a Azerbaidjanului. Prin răspunsul acordat în scrisoarea din 06 iunie 2006 este expres prevăzut că nu mai este considerată cetăţeancă a Republicii Azerbaidjan, cu alte cuvinte este persoană fără cetăţenie.

Consideră că prin refuzul de a recepţiona dosarul şi a-1 expedia împreună cu avizele corespunzătoare Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, îi sunt lezate o serie de drepturi prevăzute de legislaţia actuală (inclusiv tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte ), iar prin deciziile pîrîţilor, s-a ignorat în totalitate dreptul său la cetăţenie prevăzut de articolul 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi articolul 17 din Constituţie care prevede că cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică şi nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.

Suplimentar, la 11 decembrie 2012, reclamanta a depus o cerere de restabilire în termen, în care a menţionat că la 06 mai 2012 a primit răspunsul de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM la cererea prealabilă, iar în termen de 30 de zile, conform art.17 al Legii contenciosului administrativ din 10.02.2000 a depus acţiunea în instanţa de judecată din mun.Bălţi. I s-a comunicat că dosarul va fi expediat după competenţă la Curtea de Apel Chişinău de către instanţă, iar la 17-18 iulie 2012 la domiciliu a primit de la Curtea de Apel Bălţi pachetul cu documente şi încheierea din 12.06.2012. Menţionează că după primirea acestora, nu a avut posibilitatea să se adreseze la Curtea de Apel Chişinău, din motivul că în perioada 17.07.2012 – 02.08.2012 era bolnavă.

La 03 august 2012, Inna Iliusina a depus cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei a Întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, la Curtea de Apel Chişinău. Solicită Inna Iliusina, recunoaşterea ca fiind ilegale acţiunile Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei din mun.

Bălţi manifestate prin actul administrativ cu nr. 38 din 01.03.2012 şi ale Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor manifestat prin actul nr. 01/1-58/12 din 12.04.2012, în urma cărora a fost refuzată înregistrarea şi transmiterea spre examinare în fond a cererii sale privind dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova şi a obliga Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să transmită cererea sa privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă, recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor manifestat prin actul nr.01/I-58/12 din 12.04.2012 şi obligată Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să transmită cererea lui Inna Iliusina privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lîngă Preşedintele RM.

La 21 martie 2013, Întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a declarat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată a Innei Iliusina să fie respinsă ca fiind neîntemeiată şi depusă cu încălcarea termenului de adresare în instanţa de contencios administrativ. În motivarea recursului, Întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” invocă faptul că instanţa a interpretat eronat legea, astfel, concluziile fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Totodată, invocă şi faptul că intimata Inna Iliusina a omis termenul de adresare în instanţa de contencios administrativ.

Indică recurentul că la momentul adresării cu cerere de dobîndire a cetăţeniei Republicii Moldova, Inna Iliusina nu întrunea condiţiile naturalizării, prevăzute la art. 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024 – XIV din 02 iunie 2000. De asemenea, se menţionează că intimata nu deţine nici statut de refugiat sau de apatrid, ce i-ar permite să obţină domiciliu permanent şi legalizat pe teritoriul Republicii Moldova, specificînd că acesteia, în anul 2008, i s-a acordat statut de beneficiar de protecţie umanitară, şi astfel, tocmai din 08 aprilie 2008, a început să se afle legal pe teritoriul Republicii Moldova.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, întemeiat şi care urmează a fi admis cu anularea hotărîrii contestate şi cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Potrivit art. 7 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova, prevede temeiurile de dobîndire a cetăţeniei, şi anume: „(1) Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte prin: a) naştere; b) recunoaştere; c) înfiere; d) redobîndire; e) naturalizare. (2) Cetăţenia Republicii Moldova poate fi dobîndită şi în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte”. Termenul de „naturalizare”, în temeiul art. 1 al legii, este acordarea cetăţeniei la cerere persoanei care domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Astfel, art. 17 alin. (1) din legea menţionată, statuează că, cetăţenia Republicii Moldova, prin naturalizare, se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vîrsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani şi domiciliază legal şi obişnuit aici în ultimii 3 ani, sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova; sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vîrstei de 18 ani; sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată, conform prevederilor legii naţionale, şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani; precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei; şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială; şi f) are surse legale de existenţă; şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat, dacă o are, cu excepţia cazurilor cînd pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută.

Este de menţionat faptul că Republica Moldova, prin Hotărîrea Parlamentului nr. 621 – XIV din 14 octombrie 1999, a ratificat Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. Prin urmare, în conformitate cu art. 5 alin. 3 şi 4 lit.f) şi g) din respectivul tratat internaţional, fiecare stat parte trebuie să prevadă în dreptul său intern, pentru persoanele care domiciliază în mod legal şi obişnuit pe teritoriul său, posibilitatea unei naturalizări. Nu trebuie să se prevadă printre condiţiile de naturalizare o perioadă de domiciliu mai mare de 10 ani înainte de depunerea cererii.

Fiecare stat parte trebuie să faciliteze în dreptul său intern dobândirea cetăţeniei sale de către persoanele care domiciliază pe teritoriul său în mod legal şi obişnuit, într-o perioadă care începe înaintea vârstei de 18 ani, perioadă ce trebuie determinată de dreptul intern al statului parte în cauză; precum şi apatrizii şi refugiaţii recunoscuţi care domiciliază în mod legal şi obişnuit pe teritoriul său. Din materialele anexate la dosar, se constată că intimata invocă faptul că se afla pe teritoriul Republicii Moldova începînd cu anul 2006. Aceasta a fost angajată legal în cîmpul muncii, fiindu-i deschis carnet de muncă, cu înscrisurile corespunzătoare. Totodată, în 2008, intimatei i s-a recunoscut statutul de beneficiar de protecţie umanitară, eliberîndu-i-se buletin de identitate.

În aceste condiţii, intimata ar beneficia de dreptul de a i se acorda cetăţenia Republicii Moldova. Pe de altă parte, art. 28 lit. a) al Legii cetăţeniei Republicii Moldova, statuează că Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi organele lui primesc de la persoanele cu domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prezentei legi, cereri privind dobîndirea cetăţeniei prin naturalizare şi privind redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova, verifică documentele prezentate în vederea corespunderii acestora cerinţelor prezentei legi. În cazul întrunirii tuturor condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, Ministerul şi organele lui întocmesc un aviz argumentat şi, împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului, îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanta a solicitat prin cerere către Ministerul Tehnologiilor informaţionale dobîndirea cetăţeniei prin naturalizare, iar Ministerul, conform legii citate, urmează să întocmească un aviz argumentat, însă doar după verificarea documentelor prezentate de către solicitant. Din materialele dosarului, nu se constată care documente a prezentat reclamanta, lipseşte însăşi cererea pentru dobîndirea cetăţeniei depusă de către intimată în adresa autorităţii, cu anexarea tuturor documentelor care să dovedească întrunirea condiţiilor prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. De asemenea nu se confirmă că Ministerul a recepţionat cererea cu toate documentele pentru verificare sau a refuzat în primirea cererii.

Potrivit art. 28 din Legea cetăţeniei citat Ministerul şi organele lui întocmesc un aviz argumentat şi, împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului, îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. Prin urmare, atribuţiile Ministerului constau în expedierea Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare cererea de dobîndire a cetăţeniei doar în cazul în care se întrunesc toate condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru dobîndirea cetăţeniei.

Instanţa de judecată, admiţînd acţiunea şi-a asumat atribuţii ale autorităţii publice, dispunînd prin hotărîre de a obliga secţia evidenţă şi documentare a populaţiei şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să transmită cererea Innei Iliusina privind dobândirea cetăţeniei, cu actele anexate, spre examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lîngă Preşedintele RM. La caz, urmează de precizat că spre examinare Preşedintelui Republicii Moldova se expediată avizul argumentat al Ministerului Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor şi nu cererea solicitantului de cetăţenie, chiar şi cu actele anexate.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că instanţa judecătorească nu a dat o apreciere cuvenită tuturor circumstanţelor şi argumentelor părţilor, nu a analizat toate documentele care au stat la baza emiterii actului contestat, nu a dat nici o apreciere faptului că doar în 2008, intimatei i s-a recunoscut statutul de beneficiar de protecţie umanitară, eliberîndu-i-se buletin de identitate, că doar activitatea de muncă fără deţinerea statutului respectiv (pînă în anul 2008) de şedere în Republica Moldova, nu conduce nemijlocit şi necondiţionat la dobîndirea cetăţeniei prin naturalizare. În acest context, instanţa a aplicat incorect norma de drept material, iar eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, din care motive recursul urmează a fi admis cu casarea hotărîrii contestate şi cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă.

Conform art. 445 alin. (1), lit. c1) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b). Potrivit art. 432 alin.(3) lit.d) şi f) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. În temeiul art. 432 alin. (3) lit. b) se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. În cazul în speţă art. 445 alin. (1), lit c1) este inaplicabil, or pricina nu a fost examinată în ordine de apel, competentă fiind de a examina litigiul în primă instanţă Curtea de apel Chişinău.

După modificarea competenţei jurisdicţionale, competentă de a judeca cauza ca primă instanţă este judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău şi de aceea, avînd în vedere specificul examinării cauzei în procedură de recurs şi că instanţa de recurs este în imposibilitate de a înlătura contradicţiile descrise, pricina urmează a fi restituită pentru rejudecare în primă instanţă competentă – judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău.

La rejudecare urmează a ţine cont de cele expuse în decizia dată, de a determina circumstanţele litigiului şi legea aplicabilă, de a stabili, conform legii, competenţele Ministerului Tehnologiilor Informaţionale, inclusiv şi în cazul recepţionării cererii de dobîndire a cetăţeniei, cu verificarea acestea, dar cu adoptarea unui aviz negativ, dacă Ministerul în asemenea cazuri este obligat de a expedia Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lîngă Preşedintele RM etc. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Innei Iliusina împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei a Întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, cu privire la contestarea actului administrativ şi cauza se remite la rejudecare în judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Ala Cobăneanu judecătorul Judecător Valeriu Doagă Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima