3ra-937/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – E. Dimina dosarul nr. 3ra-937/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev examinând recursul declarat de către Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunal-Locativă” oraşul Ceadîr-Lunga în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale „Gospodăria Comunal-Locativă” oraşul Ceadîr-Lunga împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ împotriva hotărârii Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 12 septembrie 2012 ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or.

Ceadîr-Lunga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că prin hotărârea IFS pe UTA Găgăuzia nr. 1640 din 20 iulie 2012 cu privire la eliberarea de achitarea TVA, a fost parţial admisă petiţia ÎM „GCL” nr. 522 din 02 mai 2012 depusă în ordinea art. 269-271 Codul fiscal. Menţionează că ÎM „GCL” or. Ceadîr-Lunga, considerând că actul administrativ nominalizat lezează interesele întreprinderii, s-a adresat din nou în aceeaşi ordine în adresa IFS pe UTA Găgăuzia cu petiţia nr. 1253 din 23 iulie 2012. Drept urmare, prin decizia nr. 13 din 28 august 2012, petiţia a fost respinsă din lipsa de temeiuri legale pentru modificarea sau anularea deciziei atacate.

Consideră că deciziile Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia sunt neîntemeiate şi ilegale. În acest sens indică că subdiviziune-secţia de amenajare (SA) se află la bilanţul ÎM „GCL”, se consideră integral ca subdiviziune de buget, care nu aduce venit şi niciodată nu a avut un asemenea scop, ceea ce corespunde art. 5 pct. 16) Codul fiscal. 1 Afirmă că toate cheltuielile şi lucrările efectuate de secţia de amenajare sunt finanţate potrivit deciziilor sovietului sătesc, de asemenea, din contul de transfer - asignare, finanţare totală, dotări din buget. Cheltuielile secţiei de amenajare sunt planificate, se aprobă şi se reflectă în bilanţul Primăriei or. Ceadîr-Lunga. Statele de personal ale subdiviziunii de asemenea sunt confirmate de consiliul local.

Susţine că secţia de amenajare este unul dintre cele trei subdiviziuni structurale ale GCL, ce acordă conform Regulamentului întreprinderii exploatarea, întreţinerea şi reparaţia obiectelor de amenajare a drumurilor, înverzirea, curăţirea sanitară şi serviciile rituale; asigurarea stării corespunzătoare a oraşului, îngrijirea plantaţiilor verzi şi locurile publice; înfăptuirea calculelor pentru iluminarea electrică a oraşului din contul mijloacelor proprii, şi de asemenea din mijloacele bugetului local; organizarea, deservirea şi reparaţia utilajelor electrice şi de iluminare electrică a oraşului. Mai indică că ÎM „GCL” este un subiect de gospodărie, creat pe baza proprietăţii municipale şi producerea prin folosirea raţională a unor anumite categorii de marfă (producţie), lucrări şi servicii comunale locative, necesare pentru admiterea necesităţilor a unităţii teritorial-administrative.

Conform pct. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, toate serviciile, acordate ÎM „GCL” precum: transportul deşeurilor menajere solide şi lichide; servicii ascensor; deservirea tehnică şi reparaţia blocurilor locative cu apartamente; deservirea tehnică şi reparaţia echipamentelor tehnice din interiorul blocului şi salubrizarea locurilor de uz comun şi a terenurilor aferente blocului locativ sunt servicii comunale ce sunt achitate de către locuitorii oraşului. Afirmă că Regulamentul nominalizat după sursa financiară divizează deservirea tehnică în 2 categorii: efectuate după tarifele, aprobate de organul public local, conform pct. 7 al Regulamentului şi efectuate şi finanţate din bugetul local.

Tipurile de lucrări pentru deservire tehnică sunt finanţate din bugetul local fiind specificate în Anexa nr. 3 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 şi care sunt salubrizarea şi întreţinerea terenurilor de uz comun din interiorul cartierelor, precum şi a terenurilor aferente blocurilor locative, utilizate de autorităţile administraţiei publice locale; salubrizarea pasajelor, străzilor, gazoanelor, etc., neincluse în suprafaţa curţii blocului locativ sau condominiului, precum şi amenajarea şi înverzirea acestor terenuri; evacuarea deşeurilor menajere de pe teritoriile blocurilor locative ce nu sunt acoperite de plăţile populaţiei, conform tarifelor în vigoare; reparaţia şi deservirea sistemelor de drenaj de cartier, canalelor pentru scurgerea apei, a obiectelor de protecţie civilă; iluminarea străzilor, cartierelor; combaterea rozătoarelor şi insectelor în fondul locativ cu orice formă de proprietate; luarea de decizii privind atribuirea şi amenajarea terenurilor pentru plimbarea câinilor şi controlul asupra executării lor; prinderea câinilor şi pisicilor vagabonde; pregătirea oraşului pentru desfăşurarea manifestaţiilor publice şi sărbătorilor; evidenţa vizelor de reşedinţă ale populaţiei, înscrierea şi radierea din cartea de imobil;

activitatea sportivă şi de culturalizare a populaţiei la locurile de trai şi măsurile de protecţie civilă a populaţiei şi de întreţinere a obiectelor de protecţie civilă. 2 Eliberarea diverselor certificate, copii şi extrase ce ţin de competenţa gestionarului, la solicitarea organelor interne, militare, administrative, de asigurare socială şi autorităţilor administraţiei publice locale.

Menţionează că secţia de amenajare a ÎM „GCL” efectuează deservirea mijloacelor de bază aflate la bilanţ şi efectuează următoarele lucrări: reparaţie a drumurilor, curăţenie, transportarea glodului de pe partea carosabilă a drumurilor, întreţinerea şi curăţirea parcurilor, scuarurilor, văruirea copacilor şi bordurilor, pregătirea pentru sărbători, înverzirea oraşului, săparea rondurilor, curăţirea trotuarelor, întreţinerea crescătoriei privind creşterea . plantaţiilor şi semănarea ierburilor, împuşcarea câinilor vagabonzi, întreţinerea podurilor, fântânilor, semafoarelor, cimitirelor, băii publice orăşeneşti, gunoiştilor orăşeneşti ş.a. Pentru îndeplinirea lucrărilor menţionate a fost creat şi funcţionează Secţia de amenajare ÎM „GCL” or.

Ceadîr-Lunga şi o altă secţie sau organizaţie în oraş nu îndeplineşte acest lucru. Consideră că lucrările efectuate de secţia de amenajare fac parte din lucrările pentru deservirea tehnică, care în conformitate cu art. 103 pct. 4), 15) şi 16) a Codului fiscal, sunt supuse eliberării de impozit la suma adăugată suplimentar. Solicită anularea deciziilor IFS pe UTA Găgăuzia nr. 13 din 28 august 2012 şi nr. 1460 din 20 iulie 2012. În cadrul dezbaterilor judiciare ÎM „GCL” or.

Ceadîr-Lunga a depus cererea de concretizare a cerinţelor, solicitând anularea deciziilor IFS pe UTA Găgăuzia nr. 1460 din 20 iulie 2012, în partea sumelor calculate privind TVA nerecunoscute de către întreprindere şi a sancţiunilor fiscale în sumă totală de 553160 lei, anularea deciziilor IFS pe UTA Găgăuzia nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012. În susţinerea pretenţiilor a indicat că ÎM „GCL” este obligată pentru asigurarea survenirii în venitul bugetului a obligaţiei fiscale specificate.

Susţine că la emiterea deciziei nr. 1460 au fost luate în consideraţie decizia nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012, adoptate în baza rezultatelor examinării actului de control fiscal parţial privind TVA nr. 3-497760 din 20 februarie 2012 şi de control fiscal tematic privind TVA nr. 5-653904 din 20 martie 2012. Afirmă că prin deciziile menţionate ÎM „GCL” a fost calculă suplimentar suma de 447255 lei - impozit la valoarea adăugată, pentru perioada de pe iunie 2009- decembrie 2011 inclusiv, precum şi penalităţi privind TVA în sumă de 74819 lei, fapt cu care întreprinderea nu este de acord, deoarece secţia de amenajare realizează deservirea mijloacelor de bază, care se află se bilanţul întreprinderii, ce sunt reflectate în lista de inventariere anexată.

Mai indică că SNEC în RM nu prevede calcularea TVA pentru cheltuielile privind deservirea fondurilor de bază ale întreprinderii. Astfel, în conformitate cu SNEC 20 „Evidenţa subsidiului şi descoperirea informaţiei privind ajutorul de stat”, subsidiu de stat - se recunoaşte ajutorul de stat, acordat întreprinderii în formă de transmitere a resurselor în schimbul respectării anumitor condiţii, legate de activitatea ei operaţională. 3 Iar asignare de stat se recunoaşte forma, cu ajutorul căreia statul acordă întreprinderilor susţinere financiară din bugetul de stat pentru finanţarea unor tipuri de activităţi, ce au importanţă socială, semnificaţie deosebită.

Menţionează că a fost diminuată TVA pentru perioada de verificare 01 iunie 2009-31 decembrie 2011 în sumă de 150494 lei (447255-296761) şi penalităţi în sumă de 8565 lei (74819-66254), ţinând cont de faptul, că conform deciziei nr. 427 din 19 martie 2012 pentru perioada ianuarie-decembrie 2011 a fost calculată suplimentar TVA 168753 lei, penalitatea în sumă de 12818 lei. Conform deciziei nr. 611 din 17 aprilie 2012 pentru perioada iunie 2009- decembrie 2010 a fost calculată suplimentar TVA în sumă de 278502 lei, penalitatea în sumă de 62001 lei. În total TVA a fost calculată suplimentar în sumă de 447255 lei şi penalitatea în sumă de 74819 lei.

Diminuarea calculelor privind TVA pentru perioada iunie 2009-decembrie 2011 în sumă de 150494 lei şi penalităţii în sumă de 8565 lei a fost efectuată după examinarea petiţiei GCL nr. 522 din 02 mai 2010. La fel indică că faţă de întreprindere au fost aplicate prevederile art. 257 alin. (1) Cod fiscal pentru întocmire ilegală a 49 de raporturi fiscale, care de întreprindere sunt contestate pentru declaraţiile privind TVA pentru perioada iunie 2009-martie 2013 (34 de cazuri).

Susţine că ÎM „GCL” i-a fost aplicată amenda în sumă de 4200 lei în mărime de 200 lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 lei, ţinându-se cont de faptul, că amenda în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod fiscal pentru întocmirea neadecvată a evidenţei fiscale privind TVA în 30 de cazuri, în special pentru perioada ianuarie- decembrie 2011 (12 cazuri) şi pentru perioada iunie 2009-decembrie 2010 (18 cazuri), conform deciziei nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012 respectiv în sumă de 2400 şi 3600 lei.

De asemenea, menţionează că în baza art. 260 alin. (4) Cod fiscal pentru neprezentarea facturii fiscale în 2 cazuri întreprinderii i-a fost aplicată amendă în sumă de 3600 lei, în mărime de 1800 lei pentru fiecare factură neprezentată în termenele stabilite de art. 117. Astfel, s-a ţinut cont de faptul că amenda în conformitate cu art. 260 alin. (4) Cod fiscal pentru neprezentarea facturii în 12 cazuri pentru perioada 01 noiembrie 2011-31 decembrie 2011 şi în 18 cazuri pentru perioada iunie 2009- decembrie 2010 a fost aplicată prin decizia nr. 427 din 19 martie 2012 şi decizia nr. 611 din 17 aprilie 2012 în sumă de 21600 lei şi respectiv de 32400 lei.

Mai menţionează că în baza art. 255 Cod fiscal pentru neprezentarea informaţiei privind locul de aflare a subdiviziunii (pepinieră) i-a fost aplicată amendă în sumă de 4000 lei, pe care o contestă, deoarece subiectul impozitării, în conformitate cu art. 277 Cod fiscal şi proprietarul terenului de pământ, atribuit contribuabilului, este Primăria or. Ceadîr-Lunga. La balanţa ÎM „GCL” terenul de pământ nominalizat nu a fost transmis şi nu este transmis până în prezent. Afirmă că în legătură cu acest fapt, neprezentarea informaţiei privind locul de aflare a subdiviziunii contribuabilului (pepinieră) nu a urmărit scopul evitării calculării şi achitării impozitului funciar, şi mai ales nu a putut să cauzeze bugetului prejudiciu.

4 De asemenea, susţine că în baza art. 257 alin. (5) Cod fiscal pentru lipsa parţială a evidenţei contabile a veniturilor şi cheltuielilor, legate de activitatea secţiei de amenajare şi acordarea serviciilor Primăriei or. Ceadîr-Lunga, ce generează imposibilitatea efectuării controlului fiscal pe venit impozabil cu activitatea de întreprinzător şi TVA a fost aplicată amendă în mărime de 50000 lei cu calcularea impozitelor respective conform art. 189 alin. (2) Cod fiscal. Conform art. 13 alin. (3) lit. a), art. 16 alin. (3) şi (4) Legea contabilităţii, conducerea este în drept să aleagă sistemul şi forma ducerii evidenţei contabile. Indică că în legătură cu acest fapt, contabilul a ales Planul conturilor convenabil pentru evidenţă, care este indicat în Politica de evidenţă a întreprinderii pentru anul 2012, ţinând cont de faptul că subdiviziunea finanţată de bugetul local, nu este plătitorul TVA până la verificarea de către IFS.

După prescripţiile IFS au fost introduse modificări în politica de evidenţă a GCL şi a fost aplicat planul suplimentar al conturilor privind cheltuielile acestei subdiviziuni. Astfel, în total 86450 lei, dintre care 24650 lei nu au fost contestate de către întreprindere. Menţionează că a fost redusă amenda aplicată în conformitate cu art. 264 alin. (4) Cod fiscal, pentru diminuarea impozitelor, prin prezentarea evidenţei fiscale, ce conţine informaţia neveridică în sumă de 88267 lei, ţinând cont de faptul că amenda pentru diminuarea TVA, ce conţine informaţia neveridică pentru perioada ianuarie-decembrie 2011 şi iunie 2009-decembrie 2010 a fost aplicată conform deciziei nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012, respectiv în sumă de 75728 lei şi 120268 lei, în total în sumă de 195996 lei, pe când urma să fie aplicată în sumă de 107720 lei (359067*30%).

Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 07 noiembrie 2012 a fost admis demersul reprezentantului reclamantului şi atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Primarul or. Ceadâr-lunga. Prin hotărârea Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. La 29 ianuarie 2013 ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri prin care a anula deciziile IFS pe UTA Găgăuzia nr. 1460 din 20 iulie 2012, în partea sumelor calculate privind TVA nerecunoscute de către întreprindere şi a contravenţiilor fiscale în sumă totală de 553160 lei, anularea deciziilor IFS pe UTA Găgăuzia nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012. În motivarea recursului a invocat că prima instanţă nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Susţine că Regulamentul nr. 191, după sursa financiară divizează deservirea tehnică în 2 categorii: efectuate după tarifele, aprobate de organul public local, potrivit pct. 7 al Regulamentului şi efectuate şi finanţate din bugetul local.

Indică că tipurile de lucrări pentru deservire tehnică sunt finanţate din bugetul local fiind specificate în Anexa nr. 3 la Regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, şi care sunt salubrizarea şi întreţinerea terenurilor de uz comun din interiorul cartierelor, precum şi a terenurilor aferente blocurilor locative, utilizate de autorităţile administraţiei publice locale; salubrizarea 5 pasajelor, străzilor, gazoanelor etc., neincluse în suprafaţa curţii blocului locativ sau condominiului, precum şi amenajarea şi înverzirea acestor terenuri; evacuarea deşeurilor menajere de pe teritoriile blocurilor locative ce nu sunt acoperite de plăţile populaţiei, conform tarifelor în vigoare; reparaţia şi deservirea sistemelor de drenaj de cartier, canalelor pentru scurgerea apei, a obiectelor de protecţie civilă; iluminarea străzilor, cartierelor; combaterea rozătoarelor şi insectelor în fondul locativ cu orice formă de proprietate; luarea de decizii privind atribuirea şi amenajarea terenurilor pentru plimbarea câinilor şi controlul asupra executării lor; prinderea câinilor şi pisicilor vagabonde; pregătirea oraşului pentru desfăşurarea manifestaţiilor publice şi sărbătorilor; evidenţa vizelor de reşedinţă ale populaţiei, înscrierea şi radierea din cartea de imobil;

activitatea sportivă şi de culturalizare a populaţiei la locurile de trai şi măsurile de protecţie civilă a populaţiei şi de întreţinere a obiectelor de protecţie civilă. Eliberarea diverselor certificate, copii şi extrase ce ţin de competenţa gestionarului, la solicitarea organelor interne, militare, administrative, de asigurare socială şi autorităţilor administraţiei publice locale.

Afirmă că SA ÎM „GCL” efectuează deservirea mijloacelor de bază aflate la bilanţ şi efectuează următoarele lucrări: reparaţie a drumurilor, curăţenie, transportarea glodului de pe partea carosabilă a drumurilor, întreţinerea şi curăţirea parcurilor, scuarurilor, văruirea copacilor şi bordurilor, pregătirea pentru sărbători, înverzirea oraşului, săparea rondurilor, curăţirea trotuarelor, întreţinerea crescătoriei privind creşterea . plantaţiilor şi semănarea ierburilor, împuşcarea câinilor vagabonzi, întreţinerea podurilor, fântânilor, semafoarelor, cimitirelor, băii publice orăşeneşti, gunoiştilor orăşeneşti ş.a. Menţionează că pentru îndeplinirea lucrărilor menţionate a fost creat şi funcţionează Secţia de amenajare ÎM „GCL” or.

Ceadîr-Lunga şi o altă secţie sau organizaţie în oraş nu îndeplineşte acest lucru. Mai indică că secţia de amenajare (SA) se află la bilanţul ÎM „GCL”, integral se consideră ca subdiviziune de buget, care nu aduce venit şi niciodată nu a avut un asemenea scop, ceea ce corespunde art. 5 pct.16 Codul fiscal. Susţine că toate cheltuielile şi lucrările efectuate de SA, sunt finanţate potrivit deciziilor sovietului sătesc, de asemenea din contul de transfer - asignare, finanţare totală, dotări din buget. Cheltuielile SA sunt planificate, se aprobă şi se reflectă in bilanţul Primăriei or. Ceadîr-Lunga. Statele de personal ale subdiviziunii de asemenea sunt confirmate de consiliul local.

La fel, afirmă că SA este unul dintre cele trei subdiviziuni structurale ale GCL,ce acordă conform Regulamentul întreprinderii exploatarea, întreţinerea şi reparaţia obiectelor de amenajare a drumurilor, înverzirea, curăţirea sanitară şi serviciile rituale; asigurarea stării corespunzătoare a oraşului, îngrijirea plantaţiilor verzi şi locurile publice; înfăptuirea calculelor pentru iluminarea electrică a oraşului din contul mijloacelor proprii, şi de asemenea din mijloacele bugetului local; organizarea, deservirea şi reparaţia utilajelor electrice şi de iluminare electrică a oraşului. Menţionează că ÎM „GCL” este un subiect de gospodărie, creat pe baza proprietăţii municipale şi producerea prin folosirea raţională a unor anumite categoriei 6 de marfă (producţie), lucrări şi servicii comunale locative, necesare pentru admiterea necesităţilor a unităţii teritorial administrative.

Conform pct. 5 din Regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 toate serviciile, acordate ÎM „GCL” precum: transportul deşeurilor menajere solide şi lichide; servicii ascensor; deservirea tehnică şi reparaţia blocurilor locative cu apartamente; deservirea tehnică şi reparaţia echipamentelor tehnice din interiorul blocului şi salubrizarea locurilor de uz comun şi a terenurilor aferente blocului locativ sunt servicii comunale ce sunt achitate de către locuitorii oraşului. ÎM „GCL” este obligată pentru asigurarea survenirii în venitul bugetului a obligaţiei fiscale specificate.

Susţine că la emiterea deciziei nr. 1460 au fost luate în consideraţie decizia nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012, adoptate în baza rezultatelor examinării actului de control fiscal parţial privind TVA nr. 3-497760 din 20 februarie 2012 şi de control fiscal tematic privind TVA nr. 5-653904 din 20 martie 2012. Afirmă că prin deciziile menţionate ÎM „GCL” i-au fost calculaţi suplimentar 447255 lei de impozit la costul adăugat, pentru perioada de pe iunie 2009-decembrie 2011 inclusiv, precum şi penalităţi privind TVA în sumă de 74819 lei, fapt cu care reclamantul nu este de acord, deoarece secţia de amenajare realizează deservirea mijloacelor de bază, care se află pe bilanţul întreprinderii, ce sunt reflectate în lista de inventariere anexată.

Mai indică că SNEC în RM nu prevede calcularea TVA pentru cheltuielile privind deservirea fondurilor de bază ale întreprinderii. Astfel, în conformitate cu SNEC 20 „Evidenţa subsidiului şi descoperirea informaţiei privind ajutorul de stat”, subsidiu de stat - se recunoaşte ajutorul de stat, acordat întreprinderii în formă de transmitere a resurselor în schimbul respectării anumitor condiţii, legate de activitatea ei operaţională. Iar asignare de stat se recunoaşte forma, cu ajutorul căreia statul acordă întreprinderilor susţinere financiară din bugetul de stat pentru finanţarea unor tipuri de activităţi, ce au importanţă socială, semnificaţie deosebită.

Menţionează că au fost reduse pentru perioada de verificare de pe 01 iunie 2009-31 decembrie 2011 TVA în sumă de 150494 lei (447255-296761) şi penalităţi în sumă de 8565 lei (74819-66254), ţinând cont de faptul, că conform deciziei nr. 427 din 19 martie 2012 pentru perioada ianuarie-decembrie 2011 a fost calculată suplimentar TVA 168753 lei, penalitatea în sumă de 12818 lei, conform deciziei nr. 611 din 17 aprilie 2012 pentru perioada iunie 2009-decembrie 2010 a fost calculată suplimentar TVA în sumă de 278502 lei, penalitatea în sumă de 62001 lei. În total TVA a fost calculată suplimentar în sumă de 447255 lei şi penalitatea în sumă de 74819 lei.

Reducerea calculelor privind TVA pentru perioada iunie 2009-decembrie 2011 în sumă de 150494 lei şi penalităţii în sumă de 8565 lei a fost efectuată după examinarea petiţiei GCL nr. 522 din 02 mai 2010. 7 Afirmă că în baza art. 257 alin. (1) Cod fiscal pentru întocmire ilegală a 49 de raporturi fiscale, şi anume declaraţiile privind TVA pentru perioada iunie 2009-martie 2013 (34 de cazuri). De asemenea, susţine că ÎM „GCL” i-a fost aplicată amenda în sumă de 4200 lei în mărime de 200 lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 lei, ţinându-se cont de faptul, că amenda în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod fiscal pentru întocmirea neadecvată a evidenţei fiscale privind TVA în 30 de cazuri, în special pentru perioada ianuarie-decembrie 2011 (12 cazuri) şi pentru perioada iunie 2009- decembrie 2010 (18 cazuri), conform deciziei nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012 respectiv în sumă de 2400 şi 3600 lei.

Indică că în baza art. 260 alin. (4) Cod fiscal pentru neprezentarea facturii în 2 cazuri întreprinderii i-a fost aplicată amendă în sumă de 3600 lei, în mărime de 1800 lei pentru fiecare factură neprezentată în termenele stabilite de art. 117. Astfel, s-a ţinut cont de faptul că amenda în conformitate cu art. 260 alin. (4) Cod fiscal pentru neprezentarea facturii în 12 cazuri pentru perioada 01 noiembrie 2011-31 decembrie 2011 şi în 18 cazuri pentru perioada iunie 2009- decembrie 2010 a fost aplicată prin decizia nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012 în sumă respectiv de 21600 lei şi 32400 lei. Mai indică că în baza art. 255 Cod fiscal pentru neprezentarea informaţiei privind locul de aflare a subdiviziunii i-a fost aplicată amendă în sumă de 4000 lei, pe care o contestată, deoarece subiectul impozitării, în conformitate cu art. 277 Cod fiscal şi proprietarul terenului de pământ, repartizat pentru contribuabil, este Primăria or.

Ceadîr-Lunga. La balanţa ÎM „GCL” terenul de pământ nominalizat nu a fost transmis şi nu este transmis până în prezent. Afirmă că în legătură cu acest fapt, neprezentarea informaţiei privind locul de aflare a subdiviziunii contribuabilului nu a urmărit scopul evitării calculării şi achitării impozitului funciar, şi mai ales nu a putut să cauzeze bugetului prejudiciu. Iar conform deciziei Consiliului orăşenesc Ceadîr-Lunga nr. I/5 din 26 februarie 2009 au fost introduse modificări în Statele de personal ale secţiei de amenajare a ÎM „GCL”. Susţine că în baza art. 257 alin. (5) Cod fiscal pentru lipsa parţială a evidenţei contabile a veniturilor şi cheltuielilor, legate de activitatea secţiei de amenajare şi acordarea serviciilor Primăriei or.

Ceadîr-Lunga, ce generează imposibilitatea efectuării controlului fiscal pe venit impozabil cu activitatea de întreprinzător şi TVA a fost aplicată amendă în mărime de 50000 lei cu calcularea impozitelor respective conform art. 189 alin. (2) Cod fiscal. În conformitate cu art. 13 alin. (3) lit. a), art. 16 alin. (3) şi (4) Legea contabilităţii, conducerea este în drept să aleagă sistemul şi forma ducerii evidenţei contabile. Menţionează că în legătură cu acest fapt, contabilul a ales Planul conturilor convenabil pentru evidenţă, care este indicat în Politica de evidenţă a întreprinderii pentru anul 2012, ţinând cont de faptul că subdiviziunea finanţată de bugetul local, nu este plătitorul TVA până la verificarea de către IFS.

După prescripţiile IFS au fost introduse modificări în politica de evidenţă a GCL şi a fost aplicat planul suplimentar 8 al conturilor privind cheltuielile acestei subdiviziuni. Şi în total 86450 lei, dintre care 24650 lei nu au fost contestate de către GCL. Menţionează că a fost redusă amenda aplicată în conformitate cu art. 264 alin. (4) Cod fiscal, pentru diminuarea impozitelor, prin prezentarea evidenţei fiscale, ce conţine informaţia neveridică în sumă de 88267 lei, ţinând cont de faptul că amenda pentru diminuarea TVA, ce conţine informaţia neveridică pentru perioada ianuarie-decembrie 2011 şi iunie 2009-decembrie 2010 a fost aplicată conform deciziei nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012, respectiv în sumă de 75728 lei şi 120268 lei, în total în sumă de 19.996 lei, pe când urma să fie aplicată în sumă de 107720 lei (359067*30%).

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva IFS pe UTA Găgăuzia, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or.

Ceadîr-Lunga a solicitat anularea deciziilor IFS pe UTA Găgăuzia nr. 1460 din 20 iulie 2012 în partea sumelor calculate privind TVA, penalităţile şi amenzile în sumă totală de 553160 lei şi anularea deciziilor IFS pe UTA Găgăuzia nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012 şi, anume, a pct. 2), prin care s-a calculat suplimentar TVA la emiterea deciziilor nr. 427 din 19 martie 2012 şi nr. 611 din 17 aprilie 2012 în sumă de 447255 lei şi a penalităţii în sumă de 74819 lei; pct. 3), prin care s-a calculat suplimentar TVA pentru perioada ianuarie – martie 2012 în sumă de 26842 lei şi penalităţi în sumă de 15843 lei; pct. 5.1), prin care a fost redusă TVA – 150494 lei şi penalitatea – 8565 lei; pct. 10,1), prin care pentru întocmirea necuvenită a evidenţei fiscale privind TVA în 30 de cazuri a fost aplicată amenda în sumă de 6000 lei; pct. 10.4), prin care pentru neprezentarea facturilor fiscale în 30 de cazuri a fost aplicată amenda în sumă de 54000 lei; pct. 10.6), prin care pentru lipsa parţială a evidenţei contabile a veniturilor şi cheltuielilor a fost aplicată amenda în sumă de 4000 lei; pct. 11), prin care au fost aplicate amenzi legate de calcularea suplimentară a TVA în sumă de 107720 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă, cu aplicarea corectă a legii materiale şi pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante la caz, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă că în urma controlului efectuat la ÎM „Gospodăria Comunal- Locativă” or. Ceadîr-Lunga s-a stabilit încălcarea prevederilor legislaţiei fiscale şi a cerinţelor privind ducerea evidenţei contabile, legate de activitatea Secţiei de amenajare pentru acordarea serviciilor Primăriei or. Ceadîr-Lunga. De asemenea, din materialele dosarului rezultă că evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor la ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or.

Ceadîr-Lunga 9 este dusă în baza prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal şi ale art. 17 din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, însă la abaterea de la aceste norme, administraţia întreprinderii a ales sistemul şi forma ducerii evidenţei, fapt ce a dus la diminuarea venitului impozabil pentru anul 2009 în sumă de 83763 lei şi pentru anul 2011 în sumă de 21633 lei. Conform Statutului ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga, aprobat prin decizia Consiliului or. Ceadîr-Lunga nr. 11/3 din 25 decembrie 2001, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga este persoană juridică, care se ocupă cu activitate de întreprinzător şi nu este subdiviziune a Primăriei or.

Ceadîr- Lunga, iar Secţia de amenajare este subdiviziunea ÎM „Gospodăria Comunal- Locativă” or. Ceadîr-Lunga şi nu subdiviziunea Primăriei or. Ceadîr-Lunga. Astfel, instanţa de recurs reţine că prima instanţa corect a concluzionat că nu sunt temeiuri pentru scutirea ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga de plata TVA. La caz, se mai reţine că conform art. 5 pct. 16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) – orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.

Conform art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. În cazul dat, livrările realizate de către ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga, ca întreprindere municipală, ce se află în autogestiune, care sunt rezultatele activităţii sale de întreprinzător, constituie obiectul impunerii la impozitul TVA. Prin urmare, prima instanţă corect a concluzionat că toate lucrările realizate de către ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga sunt impuse de impozit la costul adăugat şi, în cazul dat, nu sunt temeiuri pentru anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia în această parte, deoarece în anii 2009-2011, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or.

Ceadîr-Lunga, încălcând prevederile art. art. 95, 97 şi 101 din Codul fiscal, nu a calculat, nu a declarat şi nu a transferat în buget TVA de la serviciile de amenajare şi înverzire a oraşului şi nu a calculat la timp şi declarat TVA pentru lunile ianuarie – martie 2012. De asemenea, prima instanţă corect a concluzionat că ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga, încălcând prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, nu a eliberat facturile fiscale pentru prestarea serviciilor de amenajare şi înverzire a oraşului în 30 de cazuri şi nu a eliberat şi prezentat la timp cumpărătorului factura fiscală într-un caz, fapt ce a dus la diminuarea TVA pentru perioada 01 iunie 2009 – 31 martie 2012 în sumă totală de 296761 lei.

Conform art. 103 alin. (1) pct. 4) din Codul fiscal, TVA nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova: instituţiile preşcolare, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social-culturală şi de locuit, precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, 10 instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei), precum şi cele transmise întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de către autorităţile publice; proprietatea de stat transferată gratuit, la decizia autorităţilor publice, de la bilanţul unei întreprinderi de stat la bilanţul altei întreprinderi de stat sau de la bilanţul unei întreprinderi municipale la bilanţul altei întreprinderi municipale.

Reieşind din prevederile legale enunţate, lucrările de amenajare şi înverzire a oraşului nu se scutesc de TVA, dar se scutesc de TVA bunurile de stat care se transmit gratuit autorităţilor publice, ceea ce în cazul dat nu a avut loc.

Conform art. 103 alin. (1) pct. 15) şi 16) din Codul fiscal, TVA nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova: serviciile de înhumare şi incinerare a corpurilor umane sau animale şi activităţi conexe: pregătirea cadavrelor către înhumare sau incinerare, îmbălsămarea şi servicii oferite de întreprinderile de pompe funebre; închirierea încăperilor în saloanele pentru răposaţi; închirierea sau vînzarea locurilor de veci; întreţinerea mormintelor; amenajarea şi întreţinerea cimitirelor; transportarea cadavrelor; ritualurile şi ceremoniile efectuate de organizaţiile religioase; organizarea funeraliilor şi ceremoniilor de incinerare; confecţionarea şi/sau livrarea sicrielor, coroanelor; cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor.

Astfel, serviciile de reparaţie a drumurilor, curăţenie, transportarea glodului de pe partea carosabilă a drumurilor, întreţinerea şi curăţirea parcurilor, scuarilor, văruirea copacilor şi bordurilor, pregătirea pentru sărbători, înverzirea oraşului, săparea rondurilor, curăţirea trotuarelor, întreţinerea crescătoriei pentru creşterea plantaţiilor şi semănarea ierburilor, împuşcarea câinilor vagabonzi, întreţinerea podurilor, fîntînilor, semafoarelor, băii publice orăşeneşti, liniilor de transmitere a energiei electrice pentru iluminarea orăşenească nu constituie deservire tehnică, ci se referă la amenajarea şi înverzirea oraşului şi nu sunt scutite de TVA. La caz, se mai reţine că conform deciziei Consiliului or.

Ceadîr-Lunga din 15 septembrie 2011, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga i-a fost repartizat lotul de pământ pentru extinderea crescătoriei orăşeneşti de către Secţia de amenajare din contul terenurilor din fondul de rezervă cu suprafaţa de 3 ha, situat la marginea oraşului din partea de est. Conform art. 161 pct. 6) din Codul fiscal, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr-Lunga, ca plătitor, a fost obligată, în termen de 30 de zile din ziua dobândirii dreptului de posesiune, să prezinte organului fiscal datele iniţiale privind locul de aflare a subdiviziunii sale, adică crescătoria, ceea ce nu a fost făcut. Conform art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de 4000 de lei.

11 Prin urmare, prima instanţă corect a concluzionat că Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia legal a aplicat ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă” or. Ceadîr- Lunga amenda în mărime de 4000 lei pentru neprezentarea datelor privind locul aflării subdiviziunii – crescătoria. Cele relatate denotă legalitatea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia nr. 1460 din 20 iulie 2012, fapt ce indică la netemeinicia acţiunii formulate în speţă. Argumentele invocate în recurs nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs, deoarece acestea se combat cu cele expuse mai sus şi sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, având la bază cumulul de probe, care au fost apreciate cu respectarea normelor de drept procedural prevăzute de art. 130 CPC.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată, fiind adoptată în limitele competenţei, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, pentru realizarea drepturilor sale procedurale. Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunal-Locativă” oraşul Ceadîr-Lunga. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Comrat din 26 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale „Gospodăria Comunal-Locativă” oraşul Ceadîr-Lunga împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev 12