3ra-898/13 — Contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, reprarea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: E. Clim 3r-898/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev examinând recursul declarat de către Sergiu Conac reprezentat de către avocatul Ian Dogotari în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Conac împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată constată: La 05 iulie 2012, Sergiu Conac, reprezentat de către avocatul Ian Dogotari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a invocat că a fost încadrat în serviciul OAI prin ordinul nr. 109 ef din 06 martie 1998, activând în diferite funcţii, iar la 29 aprilie 2011 a fost numit în funcţia de şef adjunct al secţiei urmărire penală a CPR Glodeni prin ordinul MAI nr. 162 ef din aceiaşi dată. Menţionează că la 23 martie 2012 în DUP a MAI a parvenit informaţia precum că la 22 martie 2012 orele 12.15, pe teritoriul staţiei de alimentare cu combustibil „Lukoil”, situată la intrarea în oraşul Glodeni, de către angajaţii CCCEC şi DISI a MAI, el a fost reţinut în flagrant delict, fiind bănuit în estorcarea şi primirea banilor în sumă de 15000 lei, de la Sergiu Beţişor pentru încetarea urmăririi penale în privinţa ultimului.

Susţine că în aceiaşi zi de către conducerea DUP a MAI a fost dispusă efectuarea anchetei de serviciu, iar prin ordinul MAI nr. 134 ef, din 04 aprilie 2012, el a fost suspendat de la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu pe perioada desfăşurării anchetei de serviciu, care s-a finisat la 25 mai 2012. Indică că la 01 iunie 2012 a fost emis ordinul MAI nr. 230 ef cu privire la sancţionarea lui, prin care i-a fost aplicată sancţiune sub formă de concediere din OAI. Consider că ordinul respectiv este ilegal ce a dus la concedierea ilegală a lui din organele afacerilor interne.

Afirmă că pârâtul a invocat drept temei pentru concedierea lui faptul că el a comis careva acţiuni incompatibile, compromiţătoare care dezonorează şi ştirbesc imaginea angajatului organului de urmărire penală în societate, admise la instrumentarea cauzei penale nr. 2012090077. Printre aceste acţiuni compromiţătoare pârâtul a invocat faptul că la 20 martie 2012 el a invitat bănuitul la comisariatul de poliţie, unde atribuindu-şi ilegal calitatea de mediator i-a adus la cunoştinţă bănuitului S. Beţişor, solicitarea victimei precum că ea se va împăca cu făptuitorul dacă acesta îi va achita acestuia suma de 30000 lei ca recuperare a daunei morale. Ulterior s-a invocat că la 22 martie 2012 el s-a întâlnit cu bănuitul în faţa CPR Glodeni, cerându-i să urce în maşina personală pentru a discuta pe marginea cauzei penale pornite în privinţa lui S. Beţişor, astfel considerând că el s-a implicat în procesul de mediere.

Insistă că toate aceste acţiuni pretinse că ar fi fost comise şi indicate în ordinul de sancţionare sunt neîntemeiate, lipsite de careva suport probatoriu, dat fiind faptul că cauza penală în privinţa lui este la etapa incipientă, cauza fiind expediată în prima instanţă, iar acţiunile pretinse că ar fi fost comise de el nu au fost probate în cadrul urmăririi penale, mai mult că nu pot fi probate în cadrul anchetei de serviciu şi ulterior puse la baza emiterii unui ordin de sancţionare. Susţine că în momentul ce vina lui nu este dovedită printr-o sentinţă de condamnare definitivă, nu-i pot fi imputate acţiuni pe care nu le-a săvârşit, şi pe care s-a bazat pârâtul ordinul de concediere.

La fel a menţionat că un alt temei invocat de pârât, ca temei de sancţionare, a fost precum că el la 09 decembrie 2009, efectuând cercetarea la faţa locului a încăperii „Batarone Lux”, în cadrul căreia contrar prevederilor alin. (1) art. 118 CPP a ridicat bunuri şi documente ce aparţin cet. Mihail Marcu, inclusiv o agendă ce conţinea date cu caracter personal, care nu aveau nici o importanţă pentru cauza penală şi nu a înmânat copie de pe procesul verbal al acestei acţiuni. Afirmă că pârâtul face referire doar la alin. (1) a art. 118 CPP, ignorând însă prevederile alin. (4) al aceluiaşi articol CPP, care acordă asemenea drept. Iar lui Mihail Marcu i-a fost înmânată copia procesului-verbal în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Mai indică că în rest pârâtul face trimitere la unele încălcări neesenţiale care nu sunt probate, şi nicidecum nu pot constitui drept temei pentru concedierea unei persoane. Remarcă că în toată perioadă de activitate de la 06 martie 1998 până la 01 iunie 2012 el a fost sancţionat doar o singură dată la 21 mai 2003, sancţiune care a fost de mult stinsă, mai mult că a avut nenumărate menţiuni, inclusiv, cu insigne şi ordine de merit şi cu trei grade de calificare, care demonstrează că a fost un colaborator impecabil. Menţionează că el este membru al organizaţiei sindicale a CPR Glodeni „Demnitate” din momentul fondării acesteia. Insistă că contrar art. 187 alin. (1) Codului muncii, el a fost concediat fără acordul preliminar scris al organului sindical şi fără consultarea prealabilă a organului sindical.

Invocă că la 06 iunie 2012, el a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului de concediere, la care însă nu a primit nici un răspuns. Afirmă că prin emiterea ordinului de sancţionare ilegal, lui i-au fost cauzate suferinţe psihice, scăderea autorităţii faţă de colegi şi subalterni, astfel estimându-şi prejudiciul moral în mărime de 50000 lei. Solicită anularea ordinului MAI nr. 230 ef. din 01 iunie 2012, cu privire la sancţionarea şefului adjunct al secţiei urmărire penală a CPR Glodeni, maior de poliţie Sergiu Conac, restabilirea în funcţia de şef adjunct al secţiei urmărire penală a CPR Glodeni, încasarea din contul pârâtului salariului pentru întreaga perioadă de absentă forţată de la serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11 februarie 2013, Sergiu Conac, reprezentat de către avocatul Ian Dogotari, a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanţe, susţinând că instanţa a dat o apreciere incompletă circumstanţelor de fapt care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, fapt care a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material şi la pronunţarea unei hotărâri ilegale. Susţine că de către intimat nu au fost prezentate probe pertinente şi concludente care ar demonstra temeiurile ce au stat la baza emiterii ordinului de sancţionarea a lui.

Menţionează că reprezentantul intimatului nu a făcut dovada faptului că el ar fi comis acţiunile compromiţătoare, care au stat la baza emiterii ordinului de sancţionare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia hotărârii primei instanţe a fost primită de reprezentantul recurentului la 07 februarie 2013, fapt ce se confirmă prin recipisă (f. d. 69). Alte date care ar atesta contrariul la materialele dosarului lipsesc. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Conform art. 24 alin. (1) lit. f) al Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală nr. 333 din 10 noiembrie 2006, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, inclusiv pentru emiterea/adoptarea unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv, pentru încălcarea disciplinei de muncă şi săvârşirea unor acţiuni care dezonorează angajatul organului de urmărire penală, ofiţerului de urmărire penală i se aplică concedierea. Din materialele dosarului rezultă că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM „Cu privire la sancţionarea şefului adjunct al secţiei urmărire penală a CPR Glodeni maior de poliţie Sergiu Conac” nr. 230 ef.

din 01 iunie 2012, pentru acţiunile incompatibile, compromiţătoare care dezonorează şi ştirbesc imaginea angajatului organului de urmărire penală în societate, încălcarea grosolană a eticii poliţieneşti şi obligaţiei de nepărtinire, admise la instrumentarea cauzei penale nr. 2012090077 şi pentru atitudinea neglijentă faţă de obligaţiile de serviciu, manifestată prin tergiversarea examinării sesizării cu privire la infracţiune în cauza penală, ridicarea bunurilor care nu au importanţă pentru cauză şi neînmânarea persoanei de la care acestea au fost ridicate a copiei de pe procesul-verbal respectiv, neexecutarea indicaţiilor scrise ale conducătorului organului de urmărire penală ierarhic superior, neindicarea timpului audierii şi nesemnarea procesului-verbal de audiere a martorului în cauza penală nr. 2010090358, neîntocmirea proceselor- verbale despre corectarea actelor procedurale în cauza menţionată şi în-cauza nr. 2012090106, tărăgănarea soluţionării sesizărilor cu privire la infracţiuni şi neindicarea datei aducerii la cunoştinţă a ordonanţei de recunoaştere în calitate de bănuită precum şi nesemnarea acesteia în cauza penală nr. 2012090087, adică încălcări ale prevederilor: lit. d) şi i) ale pct. 15, lit. a), b), c) şi d) ale pct. 25 din Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006,

alin. (2) al pct. 57 din Regulamentul cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 334 din 08 iulie 1991, alin. (4), (5), (6) şi (7) ale pct. (1) şi pct. (2) din dispoziţia DUP al MAI „Cu privire la luarea măsurilor de excludere a cazurilor de corupere şi protecţionism în activitatea organelor de urmărire penală” nr. 11/543 din 22 februarie 2010; alin (1), pct. 19, alin. (2) pct. 20, capitolul IV al Instrucţiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni aprobate prin ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-O/95 din 18 iulie 2008; alin. (3) art. 5, lit. i) alin. (1) art. 13, lit. b) art. 16 din Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală nr. 333-XVI din 10 noiembrie 2006; alin. (1) art. 34 din Legea cu privire la mediere nr. 134-XVI din 14 iunie 2007; alin. (3) art. 13, pct. 6) alin. (2) art. 33, art. 35, alin. (6) art. 57, pct. 1), alin. (1) şi alin (3) art. 54, alin (4) art. 55, alin (2/2) art. 56, alin. (1) art. 118, alin. (3) art. 249, alin. (2) art. 255, alin. (1) art. 274 din Codul de procedură penală, şeful adjunct al SUP a CPR Glodeni, maior de poliţie Sergiu Conac a fost sancţionat cu concediere din organele afacerilor interne.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Sergiu Conac a solicitat anularea ordinului MAI al RM nr. 230 ef. din 01 iunie 2012, cu privire la sancţionarea lui, restabilirea în funcţia de şef adjunct al secţiei urmărire penală a CPR Glodeni, încasarea din contul MAI al RM salariul pentru întreaga perioadă de absentă forţată de la serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă cu o motivarea amplu argumentată, justificat a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 9 alin. (2) lit. a), b) şi c) Codul muncii, care indică că salariatul este obligat să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă, să îndeplinească normele de muncă stabilite şi să respecte cerinţele regulamentului intern al unităţii. Astfel, la caz este cert faptul că drept temei pentru emiterea ordinului contestat în speţă, au constituit rezultatele încheierii pe marginea anchetei de serviciu efectuate în privinţa şefului-adjunct al SUP a CPR Glodeni, maior de poliţie Sergiu Conac din 25 mai 2012, care a fost iniţiată la 23 martie 2012, ca urmare a parvenirii informaţiei de la şeful SUP a CPR Glodeni, în care se indica precum că la 22 martie 2012, la orele 12.15 pe teritoriul staţiei de alimentare „Lukoil”, situate la intrarea în or.

Glodeni, de către angajaţii CCCEC şi DISI a MAI, a fost reţinut în flagrant delict, şeful adjunct al subdiviziunii, maior de poliţie Sergiu Conac, fiind bănuit în extorcarea şi primirea banilor în sumă de 15000 lei de la cet. Sergiu Beţişor pentru încetarea urmării penale în privinţa ultimului pe un pretins caz de tentativă de viol. Din materialul probator anexat la dosar rezultă că în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu s-a stabilit că Sergiu Conac, având în gestiune cauza penală nr. 12012090077, pornită în baza art. 27, art. 171 alin. (1) Cod penal, la 14 martie 2012 l-a recunoscut şi audiat pe cetăţeanul Sergiu Beţişor în calitate de bănuit, iar la 20 martie 2012, a invitat bănuitul la comisariatul de poliţie, unde, invocând indicaţia verbală a procurorului, atribuindu-şi ilegal calitatea de mediator, i-a adus la cunoştinţă bănuitului, că victima se va împăca cu el, dacă-i va fi achitată suma de 30000 lei, ca recuperare a daunei morale.

La fel s-a constatat că la 22 martie 2012, aproximativ la ora 12.00, ofiţerul Sergiu Conac s-a întâlnit cu bănuitul Sergiu Beţişor în faţa Comisariatului de poliţie a raionului Glodeni, apoi urcându-se în automobilul său personal împreună s-au deplasat prin oraşul Glodeni, timp în care au discutat asupra problemelor apărute pe marginea cauzei penale şi condiţiile de soluţionare pozitivă a acesteia. Astfel, a fost stabilit că şeful adjunct al SUP a CPR Glodeni, Sergiu Conac, s-a implicat în procesul de mediere, activitate direct interzisă ofiţerului de urmărire penală, prin stipulările art. 34 alin. (1) al Legii cu privire la mediere, care indică că nu poate fi admis în calitate de mediator în cauzele penale: ofiţerul de urmărire penală, procurorul, judecătorul, avocatul uneia dintre părţi, precum şi persoana incompatibilă în baza unor legi speciale.

Drept urmare, fiind admisă şi încălcarea prevederile alin. (4), (5) şi (7) ale pct. (1) al Dispoziţiei DUP al MAI „Cu privire la măsurile de excludere a cazurilor de corupere şi protecţionism activitatea organelor de urmărire penală” nr. 11/543 din 12 februarie 2010, care prevăd că întâlnirile ofiţerilor de urmărire penală cu părţile în proces trebuie să aibă loc doar în birourile de serviciu, cu excepţia cazurilor în care acţiunile procesuale necesită a fi efectuate în afara sediului organului de urmărire penală, impune excluderea oricăror interese personale sau conflicte de interese în desfăşurarea urmăririi penale şi respectarea strictă a limitelor competenţei legale.

Din conţinutul încheierii pe marginea anchetei de serviciu la fel rezultă şi faptul că sesizarea Elenei Tabaran despre infracţiunea săvârşită la 01 decembrie 2011 în privinţa ei şi solicitarea de atragere la răspunderea penală a lui Serghei Beţişor a fost înregistrată la 20 decembrie 2011 şi repartizată pentru examinare ofiţerului S. Conac, care nu a dispus imediat începerea urmăririi penale, dar timp de două luni, până la 02 martie 2012 a tergiversat soluţionarea acesteia, afectând astfel drepturile pretinsei victime şi autoritatea organului de urmărire penală, astfel diminuând posibilitatea administrării probelor întru stabilirea adevărului în termen rezonabil.

În acest sens, de către Sergiu Conac a fost admisă încălcarea prevederilor art. 55 alin (4), art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, pct. 19 alin. (1), pct. 20 alin. (1) şi (2) din Capitolul IV al Instrucţiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni, aprobate prin ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-O/95 din 18 iulie 2008, pe motiv că din conţinutul sesizării rezulta o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu exista nici una din circumstanţele care excludeau urmărirea penală.

Tot materialul probator atestă că Sergiu Conac a comis încălcare analogică şi vizavi de sesizarea cu privire la decesul minorei Maria Boghiu, care deşi a fost înregistrată în Registrul de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni al CPR Glodeni la 04 iunie 2011 cu nr. 293, examinarea acesteia a fost tergiversată, fiind întocmite, la 08 august 2011, 20 septembrie 2011, 01 octombrie 2011, 25 octombrie 2011, 10 decembrie 2011 şi la 10 ianuarie 2012, rapoarte nemotivate de prelungire a termenului de examinare a sesizării.

Iar după pornirea cauzei penale nr. 2012090087, la 15 martie 2012 Sergiu Conac a emis ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuită a Angelei Gorodenco, însă fără a indica data aducerii la cunoştinţa a acestui act şi fără a semna ordonanţa dată, omisiune care conform art. 255 alin. (2) CPP, atrage nulitatea unei astfel de ordonanţe, or dispoziţiile normei date direct indică că ordonanţa nesemnată de persoana care a întocmit-o nu are putere juridică şi se consideră nulă.

De asemenea, a fost constatat că tot Sergiu Conac, exercitând urmărirea penală în cauza nr. 2010090358, la 09 decembrie 2011 a efectuat cercetarea la faţa locului a încăperii SRL „Batarone Lux”, în cadrul căreia, contrar prevederilor alin. (1) art. 118 CPP, a ridicat bunuri şi documente ce aparţin lui Mihail Marcu, inclusiv o agendă ce conţinea date cu caracter personal, care nu aveau nici o importanţă pentru cauza penală şi contrar prevederilor alin. (3) art. 13 CPP, care indică că bunurile ridicate în cursul acţiunii procesuale se descriu în procesul-verbal al acţiunii respective, iar persoanei de la care acestea au fost ridicate i se înmânează copia de pe procesul- verbal al acestei acţiuni, nu a înmânat persoanei de la care acestea au fost ridicate copia de pe procesul-verbal al acestei acţiuni.

La fel, în cadrul acestei cauze penale, Sergiu Conac în procesul-verbal de audiere a lui Mihail Marcu în calitate de martor, nu a indicat în acesta ora începerii şi terminării audierii şi nu l-a semnat, apoi a corectat data în actul procedural, fără a întocmi vreun proces-verbal despre corectarea efectuată şi fără a face menţiune la sfârşitul actului corectat, fapt prin care a ignorat dispoziţiile art. 249 alin. (3) CPP. O asemenea abatere a fost admisă de către Sergiu Conac şi în cauza penală nr. 2012090106, admiţând corectări în procesele-verbale de audiere a martorilor Ion Ciobanu şi Nicolae Şveţ, fără a fi întocmit în acest sens un proces-verbal despre aceste corectări, după cum instituie normele de drept procedural penal.

În acest context se atestă că Sergiu Conac, prin acţiunile sale, a încălcat normele de drept oglindite în ordinul de concediere al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 334 din 08 iulie 199, Dispoziţiei DUP al MAI „Cu privire la luarea măsurilor de excludere a cazurilor de corupere şi protecţionism în activitatea organelor de urmărire penală” nr. 11/543 din 22 februarie 2010, Instrucţiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni aprobate prin ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-O/95 din 18 iulie 2008, Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală nr. 333-XVI din 10 noiembrie 2006, Legea cu privire la mediere nr. 134-XVI din 14 iunie 2007 şi Codului de procedură penală, şeful adjunct al SUP a CPR Glodeni, maior de poliţie Sergiu Conac a fost sancţionat cu concediere din organele afacerilor interne.

La acest segment instanţa de recurs remarcă că asemenea acţiuni incompatibile şi abateri a lui Sergiu Conac dezonorează şi ştirbesc imaginea angajatul organului de urmărire penală. În contextul celor relatate, instanţa de recurs reţine că actul administrativ contestat şi anume ordinul de concediere a lui Sergiu Conac a fost emis cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, fapt ce atestă legalitatea hotărârii primei instanţe în acest sens, la fel respinge şi afirmaţiile recurentului precum că concedierea sa este ilegală, or multiplele încălcări admise de către Sergiu Conac indică incontestabil la o atitudine neglijentă faţă de obligaţiunile sale de seerviciu.

Prin urmare, nu pot fi reţinute susţinerile recurentului cu privire la faptul că instanţa a dat o apreciere incompletă circumstanţelor de fapt care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, fapt care a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material şi la pronunţarea unei hotărâri ilegale, deoarece acestea sunt declarative şi se combat prin constatările relatate.

Sunt lipsite de suport şi afirmaţiile recurentului precum că de intimat nu au fost prezentate probe pertinente şi concludente care ar demonstra temeiurile ce au stat la baza emiterii ordinului de sancţionarea, deoarece acestei temeiuri au fost stabilite în cadrul efectuării anchetei de serviciu, ca urmare a verificării circumstanţelor invocate şi studierii materialelor cauzelor penale aflate în gestiunea ofiţerului Sergiu Conac şi sunt reflectate în încheierea pe marginea anchetei de serviciu din 25 mai 2012. În conexiunea celor descrise, instanţa de recurs conchide că prima instanţă justificat s-a expus asupra respingerii acţiunii şi legalităţii actului contestat, cauza fiind judecată cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice, cu trimitere la probele administrate şi apreciate cu respectarea normelor de drept procedural prevăzute de art. 130 CPC şi susţinute de normele de drept material, astfel toate criticele formulate în recurs fiind nejustificate.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Sergiu Conac reprezentat de către avocatul Ian Dogotari. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Conac împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev