3ra-811/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – A. Minciuna dosarul nr. 3ra-811/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev examinând recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Tabîrţa Gheorghe” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale „Tabîrţa Gheorghe” împotriva Consiliului Municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 13 august 2012 ÎI „Tabîrţa Gheorghe” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că întreprinderea î-şi desfăşoară activitatea pe adresa din str. Nicolai Costin, 48, mun. Chişinău în domeniul prestării serviciilor auto (vulcanizare, vânzări uleiuri auto, reparaţii auto curente) începând cu anul 2003. Menţionează că în conformitate cu certificatul de urbanism, proiectul avizat în modul stabilit şi a autorizaţiei de construire eliberate în anul 2009, cele trei gherete au fost reconstruite într-un complex unic, astfel fiind recepţionate conform procesului- verbal de recepţie finală în anul 2010 şi funcţionează în baza autorizaţiilor de funcţionare respective. Gheretele menţionate constituie un pavilion-complex autorizat de prestări servicii auto unic cu suprafaţa totală de 59,3 m.p.

Afirmă că el, Tabîrţa Gheorghe, fiind directorul ÎI „Tabîrţa Gheorghe” s-a adresat către Consiliul mun. Chişinău cu o cerere, solicitând atribuirea în arendă funciară a terenului menţionat cu suprafaţa de 80 m.p. pentru exploatarea pavilionului prestări servicii auto din str. N. Costin, 48/2, mun. Chişinău. Susţine că Direcţia Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare a respins cererea lui. Indică că la 10 iulie 2012 a adresat o altă cerere, dar a primit refuz. Consideră refuzul Consiliului Municipal Chişinău neîntemeiat şi ilegal. 1 În acest sens, afirmă că terenurile de uz public sunt susceptibile de a fi date în arendă în condiţiile legii.

Mai indică că a fost stabilit că lotul de pământ în litigiu este teren de uz public, iar conform art. 47 alin. (2) Cod funciar, pe terenurile de uz public se permite amplasarea unor construcţii şi menajări capitale în conformitate cu destinaţia specială a acestor terenuri, precum şi a unor construcţii şi amenajări provizorii uşoare (gherete, chioscuri). Susţine că gheretele sunt amplasate autorizat, nu sunt amplasate în centrul istoric sau pe strada principală şi atribuirea în arendă funciară a terenului menţionat nu contravine cadrului legal. Consideră că refuzul Consiliului mun. Chişinău cu privire la atribuirea în arendă a terenului din str. N. Costin 48/2, mun. Chişinău este neîntemeiat, deoarece gheretele împreună formează un pavilion, o construcţie mică, izolată, care întruchipează în sine un pavilion comercial.

Solicită obligarea Consiliului Municipal Chişinău să atribuie în arendă funciară a terenului cu suprafaţa de 80 m.p. din str. N. Costin , 48/2, mun. Chişinău, pentru exploatarea pavilionului prestări servicii auto. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. La 28 decembrie 2012 ÎI „Tabîrţa Gheorghe” a depus cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii contestate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată, considerând-o neîntemeiată şi nefondată, deoarece instanţa la examinarea pricinii eronat a aplicat legea materială care guvernează raportul juridic litigios.

Susţine că în şedinţa de judecată a fost constatat că gheretele sunt amplasate autorizat, nu sunt amplasate în centrul istoric sau pe strada principală. Terenul în litigiu este teren de uz public, iar conform art. 47 alin. (1) Cod funciar, pe terenurile de uz public se permite amplasarea unor construcţii şi amenajări capitale în conformitate cu destinaţia specială a acestor terenuri, precum şi a unor construcţii şi amenajări provizorii uşoare (gherete, chioşcuri). Atribuirea în arendă terenul menţionat, nu contravine cadrului legal. Afirmă că la eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire a gheretelor, Direcţia Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare a spus că terenul cu suprafaţa de 80 m.p.

pentru exploatarea gheretelor va fi dat în arendă pe un termen de 5 ani. Conform art. 30 Legea contenciosului administrativ (prevederi aplicabile la data adoptării hotărârii contestate) hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel. Materialele cauzei atestă că copia hotărârii din 26 decembrie 2012 a fost expediată în adresa recurentului la 15 februarie 2013. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum denotă actele cauzei ÎI „Tabîrţa Gheorghe” înaintând cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Municipal Chişinău, a solicitat obligarea Consiliului Municipal Chişinău să-i atribuie în arendă funciară terenul cu suprafaţa de 80 m.p.

din str. N. Costin, 48/2, mun. Chişinău, pentru exploatarea pavilionului prestări servicii auto. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză temeinic a ajuns la concluzia respingerii acţiunii. În susţinerea concluziei date instanţa de recurs reţine art. 47 Codul funciar, care prevede că terenuri de uz public din oraşe şi sate (comune) sunt terenurile folosite pentru căile de comunicaţie (pieţe, străzi, pasaje, drumuri şi altele asemenea), pentru necesităţile social-culturale ale populaţiei (grădini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri), pentru cimitire şi alte necesităţi ale gospodăriei comunale. Pe terenurile de uz public se permite amplasarea construcţiilor şi amenajărilor capitale în conformitate cu destinaţia specială a acestor terenuri, precum şi a construcţiilor şi amenajărilor provizorii uşoare (gherete, chioşcuri), fără ca aceasta să fie în detrimentul terenurilor de uz public.

Aici prezintă relevanţă şi dispoziţiile pct. 14 din Regulile de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 517 din 18 septembrie 1996, care indică că la chioşcuri se referă micile construcţii de tip închis, confecţionate din aluminiu (sau alt metal uşor) şi sticlă (sau alt material) în conformitate cu proiectul aprobat de direcţia (secţia) de arhitectură a organelor administraţiei publice locale, ale căror suprafaţă nu depăşeşte 12 m.p. Chioşcurile se instalează provizoriu, fără fundament. Deplasarea chioşcurilor se efectuează, în caz de necesitate, la decizia organelor administraţiei publice locale din contul proprietarilor. În acest context este de remarcat că dreptul de proprietate asupra gheretelor nu se înregistrează în registrul bunurilor imobile din cauza statutului lor, or acestea se amplasează provizoriu şi se expluatează pînă la prima cerere a administraţiei publice locale.

Astfel, instanţa de recurs conchide că dreptul de a solicita darea în arendă a terenului adiacent construcţiei îl deţin doar proprietarii de imobile înregistrate în registrul bunurilor de imobile, care conform art. 53 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121 din 04 mai 2007 sunt în drept: să încheie contract de locaţiune a terenului aferent bunului privatizat, sau să dobândească în proprietate comună pe cote-părţi terenul respectiv. Pe când, la caz este cert că intimatul nu face parte din această categorie de persoane, mai mult că ultimul nu a prezentat nici organului public local şi nici instanţei de judecată acte ce ar confirma dreptul său la acţiunea formulată.

De altfel, recurentul nu a indicat în mod incotestabil care norme de drept sunt încălcate de administraţia publică locală la examinarea cererii sale din 10 iulie 2012 şi 3 actul normativ, care ar indica direct la dreptul acestuia la atribuirea în arendă unui lot de pământ pentru exploatarea gheretelor întreprinderii. La caz prezintă relevanţă dispoziţiile art. 77 alin. (5) Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, care instituie administrarea bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, conform căror înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.

Prin urmare, darea în arendă a bunurilor proprietate a unităţii administrativ- teritoriale se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, iar o licitaţie publică obiect al cărei ar constitui darea în arendă a terenului cu suprafaţa de 80 m.p. din str. N. Costin, 48/2, mun. Chişinău, nu a fost organizată. Se constată a fi lipsită de suport şi afirmaţia recurentului cu referire la faptul că la eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire a gheretelor, Direcţia Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare a spus că terenul cu suprafaţa de 80 m.p. pentru exploatarea gheretelor va fi dat în arendă pe un termen de 5 ani, deoarece aceasta este una declarativă, or din certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire a gheretelor astfel de menţiuni nu se reflectă.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărârea primei instanţe este legală, fiind adoptată în limitele competenţei sale, cu respectarea prevederilor legale, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, pentru realizarea drepturilor sale procedurale. Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Tabîrţa Gheorghe”. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale „Tabîrţa Gheorghe” împotriva Consiliului Municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev 4