3ra-978/13 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă: L. Bulgac dosar nr. 3ra-978/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iurie Diaconu, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Natalia Sîrbu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Sîrbu împotriva Consiliului şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la acordarea spaţiului locativ ori compensaţiei băneşti pentru procurarea sau construirea spaţiului locativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2012, prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 27 martie 2012, Natalia Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la acordarea spaţiului locativ ori compensaţiei băneşti pentru procurarea sau construirea spaţiului locativ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că prin ordinul nr. 132ef din 28 decembrie 1994, a fost angajată în funcţia de dactilograf al biroului dactilografic secret al Departamentului trupelor de carabineri începînd cu 26 decembrie 1994. La 02 decembrie 2008, Natalia Sîrbu a primit funcţia şi gestiunea Serviciului secretariat a Departamentului trupelor de carabineri.

Potrivit ordinului din 18 decembrie 2009, reclamanta a fost eliberată din serviciul militar prin contract în legătură cu atingerea vîrstei-limită de aflare în serviciul militar, cu dreptul de a primi pensie începînd cu 26 decembrie 2009. În baza art. 23 al Legii nr. 806 din 12.12.1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne (în redacţia care era în vigoare la momentul eliberării reclamantei din serviciu), militarilor, trupelor de carabinieri li se acordă de către autorităţile administraţiei publice locale, cel mult după trei ani de la angajare în serviciu, iar ofiţerilor cel mult după un an de la 1 numirea lor în funcţie, spaţiu locativ sub formă de apartament sau casă separată în conformitate cu normele stabilite de legislaţie.

Iar potrivit art. 27 al aceleiaşi legi prevede că în cazul nerespectării garanţiilor de protecţie socială, prevăzute de legea nominalizată, militarul trupelor de carabinieri are dreptul să primească recompensă din mijloacele bugetului respectiv, iar în cazul în care militarului trupelor de carabinieri nu i se acordă în termenul stabilit şi în condiţiile prevăzute de legislaţie suprafaţa locativă, i se repartizează în modul gratuit mijloacele necesare pentru procurarea unui apartament cooperatist sau a unei case separate. În susţinerea cerinţelor sale, Natalia Sîrbu a menţionat că potrivit art. 21 alin. (1) al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, militarii se asigură cu spaţiu locativ din fondul locativ de stat, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru aceste scopuri.

Conform alin. (9) al aceluiaşi articol, militarilor prin contract, care nu au fost asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de îndeplinire a serviciului au dreptul de a primi terenuri pentru construcţia locuinţelor individuale. Iar alin. (11) prevedea că militarii cu o vechime de serviciu de 15 ani şi mai mult beneficiază de spaţiu locativ, cu dreptul la privatizarea acestuia. Toate aceste prevederi erau în vigoare în momentul eliberării din funcţie a Nataliei Sîrbu.

A evidenţiat reclamanta că prin Legea nr. 90 din 04.12.2009, pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 187-188 din 18 decembrie 2009, au fost abrogate prevederile legale, referitor la acordarea de spaţiu locativ, anterior enunţate, însă dreptul reclamantei a apărut anterior intrării în vigoare a legii date, astfel încît respectînd termenul de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 267 Cod Civil, a considerat dînsa că are dreptul la spaţiu locativ, care trebuie să fie acordat de către autorităţile administraţiei publice locale. Natalia Sîrbu a menţionat că autoritatea publică locală nu şi-a executat obligaţia pînă în prezent.

La 16 februarie 2012, a depus cerere prealabilă împotriva Consiliului municipal Chişinău cu solicitarea de a i se acorda spaţiu locativ sau compensaţie bănească pentru procurarea sau construirea acestuia, la care nu a primit niciun răspuns. Consideră, Natalia Sîrbu, că dreptul la acordarea spaţiului locativ rezultă din prevederile Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, Legii nr. 806 din 12 decembrie 1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, art. art. 42-44 din Codul cu privire la locuinţe. Cere, reclamanta, obligarea Consiliului municipal Chişinău de a-i acorda, în calitate de spaţiu locativ un apartament cu 3 odăi sau teren pentru construcţia casei de locuit în raza municipiului Chişinău, sau compensaţie bănească pentru procurarea sau construirea spaţiului locativ.

De asemenea solicită încasarea din contul pîrîtului a cheltuielilor de judecată, precum şi executarea imediată a hotărîrii. 2 În cadrul examinării pricinii, reclamanta a depus o cerere de concretizare În motivarea respectivei cereri, pe lîngă cele menţionate în acţiune, Natalia Sîrbu a mai indicat precum că la 24 martie 1999, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai, a depus cerere către conducerea instituţiei prin care a solicitat acordarea unui lot de teren pentru construcţia casei individuale. Iar la 30 noiembrie 2005, a depus repetat cerere prin care a cerut să fie inclusă în lista militarilor care beneficiază de spaţiu locativ prin metoda ipotecară. Pînă în prezent nu a fost asigurată cu spaţiu locativ.

În cererea de concretizare a solicitat obligarea Consiliului municipal Chişinău să acorde reclamantei compensaţie bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ, în mărimea costului mediu de piaţă al acestuia, ori să-i atribuie teren pentru construcţia casei de locuit în intravilanul municipiului Chişinău. Pe lîngă acestea a mai solicitat de a fi încasat în folosul său din contul pîrîtului a cheltuielilor de judecată. De asemenea, a cerut obligarea pîrîtului la executarea imediată a hotărării, precum şi examinarea pricinii în lipsa reclamantei cu remiterea ulterioară a copiei de pe hotărîre. Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 28 mai 2012 a respins acţiunea înaintată de către Natalia Sîrbu ca neîntemeiată.

La 06 septembrie 2012, Natalia Sîrbu a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care să oblige Consiliul municipal Chişinău să-i acorde în calitate de spaţiu locativ un apartament cu 3 odăi sau teren pentru construcţia casei de locuit în raza municipiului Chişinău, ori compensaţie bănească în mărime de 650 000 – 730 000 lei pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ sau teren în intravilanul municipiului Chişinău. Recursul declarat a fost transmis Curţii Supreme de Justiţie la 20 martie 2013. În motivarea recursului, Natalia Sîrbu a indicat că prima instanţă a interpretat şi apreciat probele şi circumstanţele cauzei într-un mod superficial şi arbitrar, a aplicat eronat legea materială.

De asemenea, la 27 februarie 2013, recurenta a depus cerere de concretizare solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărîrii din 28 mai 2012 cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatului. Drept motiv, recurenta a menţionat respectarea principiului constituţional privitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, invocînd Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 3 din 08 august 2012 privind aplicabilitatea art. 30 al Legii cu privire la statutul judecătorului, în privinţa judecătorilor, care la momentul abrogării normei în cauză, nu erau asiguraţi cu locuinţă. Astfel cele menţionate se răsfrîng asupra tuturor categoriilor de cetăţeni, cărora prin Lega nr. 90 din 04 decembrie 2009, le-a fost răstrîns acest drept.

Prin articolul I Legea nr.155 din 5 iulie 2012 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 s-a modificat şi completat cu excluderea din Cod a articolelor 397-422. Conform art. II alin.(6) Legea nr.155 din 5 iulie 2012, în vigoare de la 1 decembrie 2012, recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi. 3 În conformitate cu art.3 alin.(1) Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile.

Aşadar, recursul declarat de Natalia Sîrbu împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2012 urmează a fi examinat conform modificărilor şi completărilor operate în Codul de procedură civilă prin Legea nr.155 din 5 iulie 2012. Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece potrivit materialelor dosarului, Natalia Sîrbu a făcut cunoştinţă cu hotărîrea motivată la 24 august 2012 (pe versoul copertei), depunînd iniţial recursul la Curtea de Apel Chişinău la 06 septembrie 2012, fiind expediat la Curtea Supremă de Justiţie la 20 martie 2013. La 22 martie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Consiliului şi Primăriei municipiului Chişinău cererea de recurs, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Până la examinarea pricinii, Consiliul şi Primăria municipiului Chişinău nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificând argumentele invocate de Natalia Sîrbu în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2012 din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din actele pricinii s-a constatat că la 28 decembrie 1994, prin ordinul nr. 132ef, Natalia Sîrbu a fost angajată în funcţia de dactilograf al biroului dactilografic secret al Departamentului trupelor de carabineri începînd cu 26 decembrie 1994 (f.d. 8-9). Potrivit extrasului din ordinul nr. 171ef din 18 decembrie 2009, Natalia Sîrbu a fost concediată şi trecută în rezerva Forţelor Armatei ale Republicii Moldova. (f.d. 10). Iar conform extrasului din ordinul nr. 250 din 30 decembrie 2009, reclamanta a fost exclusă din listele efectivului Centrului de asigurare a trupelor de carabineri precum şi de la toate drepturile de asigurare (f.d. 11). Prin materialul probatoriu administrat de prima instanţă s-a stabilit şi faptul că pe numele Nataliei Sîrbu şi Anatolie Sîrbu, bunuri imobile cu drept de proprietate pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt înregistrate (f.d.

12-13). Totodată, prin certificatul nr. 02-09/273 din 20 martie 2012, este confirmat că atît Natalia Sîrbu, cît şi Anatolie Sîrbu nu au participat la procesul privatizării fondului de locuinţe de pe teritoriul municipiului Chişinău (f.d. 14). 4 Materialele pricinii atestă faptul adresării reclamantei cu o cerere prealabilă către Consiliul şi Primăria municipiului Chişinău prin care a solicitat ca să-i fie acordat spaţiu locativ cu drept de privatizare sau compensaţie bănească pentru procurarea sau construirea acestuia, cerere la care nu a primit niciun răspuns (f.d. 15-17). Prin certificatul nr. 1/2-608 din 05 aprilie 2012, a fost confirmat că Natalia Sîrbu a fost inclusă în lista colaboratorilor pentru alocarea unui lot de pămînt pentru construcţia casei individuale sub nr. 6 din 24 martie 1999 şi a spaţiului locativ prin metoda ipotecară sub nr. 33 din 30 noiembrie 2005 (f.d.38).

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău corect a fost respinsă acţiunea, însă instanţa urma să aducă alte argumente decît cele menţionate, referitor la netemeinicia acţiunii. Or, potrivit art. 6 din Codul Civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior. Articolul 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 162-XVI cu privire la statutul militarilor în redacţia din 22 iulie 2005 prevedea că militarii se asigură cu spaţiu locativ din fondul locativ de stat, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru aceste scopuri.

Militarii prin contract, împreună cu membrii familiilor lor, sînt asiguraţi cu spaţiu locativ de către structura militară, după ce s-a stabilit necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, conform Codului cu privire la locuinţe. Acelaşi articol în redacţia Legii nr. 90-XVIII cu privire la statutul militarilor din 4 decembrie 2009 prevede că, militarilor în termen şi celor în termen redus, precum şi rezerviştilor chemaţi la concentrare li se repartizează necondiţionat, din fondul de cazarmă, spaţiu locativ la locul de îndeplinire a serviciului militar. Spaţiul locativ trebuie să corespundă normelor stabilite de regulamentele militare. Pentru cazurile cînd structura militară nu dispune de fond locativ în localităţile în care militarii îşi îndeplinesc serviciul militar, militarii prin contract şi membrii familiilor lor se asigură cu spaţiu locativ din fondurile autorităţilor administraţiei publice locale.

Aşadar, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată de către Natalia Sîrbu, structura militară, prin lege nu mai este obligată să asigure militarul cu spaţiu locativ şi deci asigurarea militarilor cu spaţiu locativ urmează a fi efectuată în condiţii generale. Potrivit pct. 22, 23 şi 33 ale Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 405 din 25 noiembrie 1987, cetăţenii care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative, au dreptul de a primi pentru folosire o încăpere de locuit în casele fondului locativ de stat sau obştesc, în modul prevăzut de legislaţie. Luarea la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la locul de trai se efectuează printr-o hotărâre a organului administraţiei publice locale, iar la locul de muncă - printr-o hotărâre comună a administraţiei şi comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.

Cetăţenii, luaţi la evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, li se aduce la cunoştinţă despre aceasta în scris de către organul care l-a luat la evidenţă. 5 Încăperile de locuit se acordă cetăţenilor, care se află la evidenţă şi au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, potrivit, ordinii stabilite în liste, ţinându-se seama de data luării la evidenţă şi în dependenţă de elocvenţa locuinţelor libere în localitatea respectivă. În această ordine de idei, după cum rezultă şi din materialele dosarului, Natalia Sîrbu a fost deja inclusă în lista colaboratorilor pentru alocarea unui lot de pămînt pentru construcţia casei individuale sub numărul 6 şi a spaţiului locativ achiziţionat prin metoda ipotecară sub numărul 33 (f.d.

38). Prin certificatul nr. 1/2-608 din 05 aprilie 2012 eliberat de către Departamentul Trupelor de Carabineri, Ministerul Afacerilor Interne se confirmă că reclamanta se află în lista generală a solicitanţilor Ministerului Afacerilor Interne la asigurarea cu spaţiu locativ. Astfel, deoarece Natalia Sîrbu face parte deja din lista colaboratorilor care necesită acordarea spaţiului locativ, ea nu are dreptul legal de a beneficia de acordarea spaţiului locativ cu prioritate. Or, recurenta nu poate profita în chip nedemn şi cu rea credinţă de pîrghiile instanţei pentru soluţionarea cu celeritate a unui anumit caz. Prin urmare, Curtea de Apel Chişinău întemeiat a respins acţiunea Nataliei Sîrbu împotriva Consiliului şi Primăriei municipiului Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat Natalia Sîrbu. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Sîrbu împotriva Consiliului şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la acordarea spaţiului locativ ori compensaţiei băneşti pentru procurarea sau construirea spaţiului locativ; Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Iurie Diaconu Svetlana Novac Tatiana Vieru 6