3ra-570/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra -570/13 prima instanţă: A.Minciuna DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Nicolae Gordilă Vladimir Timofti, Nicolae Clima examinînd cererea de recurs declarată de către Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Taix-Prim” împotriva Biroului vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 10 august 2012, societatea cu răspundere limitată „Taix-Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul, SRL „Taix-Prim” a indicat că Biroul vamal Chişinău a emis actele de inspecţie la declaraţiile vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012, prin care reclamantul a fost obligat să modifice declaraţiile depuse în varianta iniţială cu achitarea suplimentară a drepturilor de import în sumă de 210676,37 lei.

Consideră reclamantul, SRL „Taix-Prim” că actele de inspecţiei sunt neîntemeiate, deoarece declaraţiile vamale au fost depuse cu scopul vămuirii loturilor de marfă, şi anume, morcov şi varză în stare proaspătă, fiind însoţite potrivit pct.13 al Hotărîrii Guvernului nr.600 din 14 mai 2002, de contractul de vînzare-cumpărare, facturi comerciale, CMR, declaraţia vamală de export etc. Astfel, datele indicate în contractele de vînzare – cumpărare, facturile comerciale, în detaliu descrie denumirea mărfurilor, inclusiv cantitatea, preţul unitar, preţul total, prezenţa în factură a aplicaţiilor vamale a ţărilor limitrofe, declaraţia vamală a ţării de export, care denotă faptul că preţul efectiv plătit pentru procurarea mărfurilor importate, precum şi datele confirmate prin acte ce denotă cheltuielile suportate în urma livrării mărfurilor importate sunt veridice şi corespund prevederilor pct.13 al Hotărîrii guvernului nr.600 din 14 mai 2002. Organul vamal, în procesul verificării determinării valorii în vamă, nu a acceptat metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit şi a aplicat valoarea din propriile considerente, reieşind din preţuri orientative emise de către Serviciul Vamal.

S-a mai invocat că acţiunile organului vamal contravin prevederilor art. 7 lit. g) al acordului privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ utilizat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului a cărei membru este R. Moldova.

Cere reclamantul, SRL „Taix-Prim” anularea actelor de inspecţie emise la declaraţiile vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012 şi anularea declaraţiilor vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012 şi obligarea restituirii sumei achitate suplimentar pentru drepturile de import în mărime de 210676,37 lei.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă, fiind anulate actele de inspecţie emise de Biroul vamal Chişinău la declaraţiile vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012, ca fiind neîntemeiate cu obligarea Biroului vamal Chişinău de a restitui SRL „Taix- Prim” sumele încasate suplimentar în mărime de 210676,37 lei.

La 02 ianuarie 2013, Biroul vamal Chişinău a depus cerere de recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea cererii de recurs, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Recurentul, Biroul vamal Chişinău, în motivarea cererii de recurs a indicat că prima instanţă, la examinarea pricinii, eronat a dat apreciere probelor prezentate la dosar şi incorect a aplicat prevederile legii materiale prin ce a emis o hotărîre ilegală. În special, s-a invocat că documentele prezentate organului vamal spre vămuire, nu confirmă pe deplin veridicitatea datelor privind valoarea în vamă declarată din motiv că datele prezentate de declarant, în special, valoarea mărfii declarată, fiind diminuată.

Mai mult ca atît întru aplicarea metodei 1, în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori baza preţului efectiv plătit sau de plătit, caracteristica de bază şi condiţia esenţială a tranzacţiei o constituie preţul pentru o unitate de marfă stabilit în contractul comercial. Astfel, în contractele de vînzare – cumpărare prezentate de către SRL „Taix- Prim” organului vamal, nu figurează preţul nemijlocit pentru o unitate de marfă (baza valorică), tot odată, în contractele menţionate la fel nu este indicat nomenclatorul sortimental al mărfurilor. Aceste neconcordanţe contravin totalmente regulilor de aplicare a metodei 1 de determinare a valorii în vamă a mărfii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit; b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

Potrivit pct.13 al Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14 mai 2002, în baza pct. 2 al art. 7 din sus-numita lege, pentru confirmarea veridicităţii datelor privind valoarea în vamă anunţată şi a datelor suplimentare referitoare la ea, declarantul este obligat să prezinte la cererea autorităţii vamale următoarele documente: a) documentele de constituire ale persoanei care introduce mărfurile în teritoriul Republicii Moldova (statutul şi contractul de fondare a întreprinderii, certificatul de atribuire a codului fiscal şi certificatul de înregistrare a întreprinderii - în copii); b) contractul comercial încheiat cu vînzătorul produselor respective şi acordurile adiţionale la el, precum şi corespondenţa comercială purtată cu acesta în vederea încheierii şi derulării contractului; c) factura (invoice) şi documentele bancare de plată (dacă factura este achitată) sau factura pro forma (pentru tranzacţii condiţional valorice), precum şi alte documente de plată şi/sau contabile, ce confirmă valoarea mărfurilor; d) documentele de transport; e) contractul de asigurare a mărfurilor şi poliţa de asigurare, după caz; f) factura de trăsură sau calculul oficial autentificat al cheltuielilor de transport; g) declaraţia vamală a ţării de expediere (dacă aceasta există);

h) listele de ambalaj; i) licenţa pentru mărfurile introduse, importul cărora este admis în baza licenţelor stabilite; j) certificatul de origine al mărfurilor, certificatul de calitate, conformitate etc. După cum rezultă din actele cauzei SRL „Taix-Prim” s-a adresat cu acţiunea dată către Biroului vamal Chişinău prin care a solicitat anularea actelor de inspecţie emise la declaraţiile vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012 şi anularea declaraţiilor vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012,

nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012 şi obligarea restituirii sumei achitate suplimentar pentru drepturile de import în mărime de 210676,37 lei. Prima instanţă a emis hotărîrea sus enunţată.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţa cu certitudine a stabilit circumstanţele raportului juridic litigios şi anume, că SRL „Taix-Prim” în scopul vămuirii mărfii, morcov în stare proaspătă, a depus la Biroul vamal Chişinău, post vamal intern 7 (Stăuceni) declaraţia vamală în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, prezentând actele de însoţire ale mărfurilor la declaraţia respectivă, şi anume, contractul de vînzare- cumpărare, facturi comerciale, CMR, declaraţia vamală a ţării de export, certificat fitosanitar, certificat de confirmare şi cheltuieli de transport, etc. Organul vamal, în procesul verificării determinării valorii în vamă, nu a acceptat metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit şi a aplicat preţurile de referinţă obligate spre utilizare de către Aparatul Central al Serviciului Vamal, prin ce a majorat valoarea în vamă cu impunerea suplimentară cu drepturi de import cu suma de 40941, 45 lei.

Ulterior, SRL „Taix-Prim”, în scopul vămuirii mărfii, varza albă proaspătă, a depus la Biroul vamal Chişinău, post vamal intern 7 (Stăuceni) declaraţiile vamale nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012 şi anularea declaraţiilor vamale în detaliu nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012, care au fost însoţite de contract de vînzare – cumpărare, facturi comerciale, CMR, declaraţia vamală a ţării exportatoare, certificat fitosanitar şi calculele cheltuielilor de transport, etc. Ca urmare, Biroul vamal Chişinău, în procesul verificării determinării valorii în vamă,

nu a acceptat metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit şi a aplicat preţurile de referinţă obligate spre utilizare de către Aparatul Central al Serviciului Vamal, majorând preţul de import pentru mărfurile suspuse vămuirii conform declaraţiilor vamale respectiv cu 169734,92 lei. Prin urmare, Biroul vamal Chişinău efectuând vămuirea loturilor de marfă, verificînd corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă şi oportunitatea aplicării metodei pentru determinarea valorii în vamă, a stabilit, că declarantul, nu a respectat prevederile pct. 13, 14, 15 a Regulamentului privind modul de declarare a valorii a mărfurilor introduse pe teritoriul R. Moldova, aprobat hotărîrea Guvernului nr.600 din 14 mai 2012 şi în temeiul art. 8 pct. 3 şi art. 17 al Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997, a majorat în total valoarea mărfii în vamă cu 210676,37 lei.

Reieşind din cele sus menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că declaraţiile vamale nr.3030I7476 din 04 iunie 2012, nr.3030I9293 din 05 iulie 2012, nr.3030I9469 din 08 iulie 2012, nr. 3030I9468 din 08 iulie 2012, nr.3030I9480 din 09 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012, nr.3030I9643 din 11 iulie 2012, nr.3030I9677 din 11 iulie 2012, nr.3030I9688 din 12 iulie 2012 nr.3030I9860 din 15 iulie 2012, nr.3030I9859 din 15 iulie 2012, nr.3030I10013 din 17 iulie 2012, nr.3030I10073 din 18 iulie 2012 şi nr.3030I10071 din 18 iulie 2012 au fost însoţite de facturi comerciale (invoice), contracte de vînzare – cumpărare etc., adică documente în corespundere cu pct.13 al Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14 mai 2002. Aşa dar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că prima instanţa corect a ajuns la concluzia de admitere a acţiunii, deoarece Biroul vamal Chişinău eronat a majorat valoarea în vamă pentru declaraţiile vamale sus menţionate pentru drepturile de import în mărime de 210676,37 lei.

Cu adevărat, conform art. 8 alin.(1), (2) din Legea cu privire la tariful vamal, autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii şi să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant. Însă, în acelaşi timp, potrivit alin.(3) din aceeaşi lege, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii doar în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt suficiente.

Potrivit actelor de inspecţie care a servit temei de majorare a valorii în vamă şi respectiv a drepturilor de import, aceasta este motivată prin alte erori şi neconcordanţe constatate, dar nu se justifică majorarea valorii în vamă, incoincidenţa preţurilor şi alte neconcordanţe care ar determina majorarea valorii în vamă a mărfurilor importate. Astfel, actul de inspecţie, contrar legii nu este motivat nici într-un fel şi nu poate sta la baza majorării în vamă a mărfurilor. Or, aceasta nu poate fi făcută în mod arbitrar şi involuntar.

Mai mult ca atît, potrivit art. 17 alin. (1) al Legii cu privire la tariful vamal nr. nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997, sus menţionat, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu prevederile prezentei legi, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile, doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate la articolele 11, 12, 13, 15 şi 16 sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate. După cum s-a constatat, SRL „Taix-Prim” a introdus pe teritoriul R. Moldova în regim de import loturi de marfă, şi anume, morcov şi varza proaspătă, importate la preţurile stabilite în contract, acestea, de rînd cu alte cheltuieli, prevăzute de legislaţie, constituind valoarea în vamă declarată.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Biroul Vamal Chişinău în confirmarea motivelor nu au fost prezentate probe veridice, astfel acestea purtînd un caracter declarativ. Mai mult ca atît, conform acordului de la Marrakesh, încheiat la 15 aprilie 1994, privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, semnat de Republica Moldova la Geneva la 8 mai 2001 prin Protocolul de aderare a Republicii Moldova la acordul respectiv ratificat de Republica Moldova prin legea nr. 218 – XV din 01 iunie 2001, „taxele vamale se evaluează la valoarea reală care este valoarea de tranzacţie. Prin derogare la această regulă, dreptul autorităţii vamale de a stabili, printr-o echivalenţă verificabilă, o altă valoare vamală este recunoscuto numai în cazul posibilităţii de determinare a valorii reale şi în situaţia unor dubii rezonabile privind veridicitatea valorii declarate de importator”.

Astfel, SRL „Taix-Prim”, după cum sus s-a menţionat, la vămuirea mărfii a prezentat toate documente justificative, care confirmă provenirea şi costul mărfii suspuse vămuirii şi care permite aplicarea metodei principale specificate în art. 10 alin.(1) al Legii cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997, pentru determinarea valorii în vamă a mărfii în baza contractelor de vînzare – cumpărare, facturilor comerciale şi alte documente justificative sus menţionate. Prin urmare, în cazul în speţă, SRL „Taix-Prim”, la vămuirea mărfii, a prezentat documente justificative care permit calcularea valorii în vamă a mărfii în conformitate cu metoda principală de determinare a valorii în vamă şi documentele de însoţire, iar alte metode de determinare a valorii mărfii în vamă nici nu puteau fi aplicate, reieşind din caracterul deplin şi justificat al documentelor prezentate pentru calcularea valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă.

Conform pct. 19 al Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse, în cazul în care lipsesc datele ce probează corectitudinea valorii în vamă anunţate sau există temeiuri să se considere că datele prezentate de declarant, nu sunt veridice şi/sau suficiente, este în drept să solicite declarantului informaţii suplimentare. Cu toate acestea, organul vamal prin actul de inspecţie privind calculul (recalculat) drepturilor de import/export nefondat a majorat valoarea în vamă, aplicând preţurile de referinţă obligate spre utilizare de către Aparatul Central al Serviciului Vamal.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că SRL „Taix-Prim” a calculat valoarea în vamă a mărfurilor importate conform metodei unu (art. 10, alin. (1), lit a) din Legea cu privire la tariful vamal) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit şi nu în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau cu marfă similară. Actul administrativ contestat este actul de inspecţie, perfectat în baza sistemului informaţional ASYCUDA WORLD, în care trebuie să existe motivaţia de majorare a valorii mărfii în vamă, inclusiv şi prin preţurile mărfurilor identice sau similare, importate anterior sau cu privire la preţul lor pe piaţa internă etc. Această sarcină stă în obligaţia autorităţii emiţătoare a actului administrativ şi nu în sarcina contestatarului.

În sensul celor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că urmează a fi respins argumentul recurentului precum că în contractele de vînzare – cumpărare prezentate de către SRL „Taix-Prim” organului vamal, nu figurează preţul nemijlocit pentru o unitate de marfă (baza valorică), deoarece în contractele de vînzare-cumpărare prezentate de către SRL „Taix-Prim” la vămuirea mărfurilor respective organului vamal, este expres prevăzut că costul mărfurilor, asortiment, cuantumul şi calitate mărfurilor vor fi stabilite în invoce, la fiecare caz concret cea ce se denotă din invoce prezentate de către declarant la vămuirea mărfurilor.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate şi similare argumentelor invocate în prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Biroul vamal Chişinău şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.445 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Taix- prim” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Nicolae Clima