2ra-1076/13 — Revendicarea bunului din posesie străină ş.a.

prima instanţă: B. Talpă dosarul nr. 2ra-1076/13 instanţa de apel:Gh. Creţu A. Pahopol, A. Doga DECIZIE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul- Valeriu Doagă Judecătorii –Nicolae Clima, Iuliana Oprea Nicolae Gordilă, Vladimir Timofti examinând recursul declarat de Izman Tamara, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negară Iulia şi Negară Ilie împotriva lui Izman Timofei şi Izman Tamara cu privire la revendicarea bunului din posesie străină şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului, încasarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 23 iulie 2008 Negară Iulia şi Negară Ilie au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Izman Timofei şi Izman Tamara, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Dubăsari cu privire la revendicarea bunului din posesie străină şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului, încasarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral.

In motivarea acţiunii reclamanţii Negară Iulia şi Negară Ilie au menţionat, că în anul 1977 conform deciziei Consiliului Local Molovata, din contul terenurilor 1 gospodăriilor persoanelor care aveau loturi de teren mai mari decît cele prevăzute de lege, tinerilor familii le-au fost atribuite terenuri cu suprafaţa de 0,06 ha pentru construcţia caselor de locuit. Ca familie tânără, li s-a acordat o porţiune de teren cu suprafaţa de 0,06 ha din terenul care aparţinea lui Izman Timofei şi Izman Tamara, aceştia însă le împiedică în administrarea terenului. Astfel, pârâţii le-au blocat trecerea camionului cu piatră destinată pentru construcţia casei de locuit şi provoacă certuri. În scopul aplanării conflictului apărut Negară Efimia, mama lui Negară Ilie, a transmis pîrîţilor 7 ari de viţă-de-vie în schimbul terenului atribuit.

Când au început construcţia casei de locuit, au lăsat 2 metri de la hotar, pentru a construi ulterior şi gardul, pârâţii însă au strămutat cu 1 m. plasa metalică de pe hotar, ulterior au instalat plasa până la casa lor, creându-le condiţii de imposibilitate pentru construcţie. Au încercat de mai multe ori să strămute linia de hotar cu 2 m., dar nu au reuşit, iar la cererile lor, la solicitarea colaboratorilor de poliţie şi a inginerului cadastral Tamara Izman refuză să restituie terenul cu suprafaţa de 15 m2, acaparat ilegal. Pe faptul acaparării ilegale de către Tamara Izman a porţiunii de teren cu suprafaţa de 15 m2 din gospodăria lor, la 22 iunie 2007 ei s-au adresat cu o plângere în procuratura r-lui Dubăsari.

În urma examinării plângerii, li s-a propus să se adreseze în instanţa de judecată. Negară Iulia şi Negară Ilie solicită obligarea Tamarei Izman să permită accesul organelor competente pentru demarcarea hotarului între gospodăria lor şi a pârâtei şi obligarea ultimei să le restituie terenul cu suprafaţa de 15m2, care a fost acaparat ilegal de la terenul gospodăriei ce le aparţine.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanţii au depus o cerere de completare a cerinţelor şi au solicitat obligarea pîrîţilor să restituie terenul cu suprafaţa de 46 m2, care a fost acaparat ilegal, obligarea Tamarei Izman să permită accesul organelor competente pentru demarcarea hotarului între gospodăria lor şi a pârâtei, obligarea pîrîţilor să nu le creeze obstacole în folosirea terenului de pământ, obligarea OCT Dubăsari să efectueze măsuri geodezice, să elibereze planul geometric şi titlul de proprietate pe suprafaţa de 0,06 ha, conform hotarelor terenului stabilite de instanţa de judecată, încasarea în mod solidar de la pîrîţi a cheltuielilor suportate pentru plata taxei de stat, asistenţa juridică şi repararea prejudiciului moral.

Ulterior, reclamantul Negară Ilie a înaintat o cerere împotriva lui Izman Timofei şi Izman Tamara cu privire la revendicarea bunului din posesie străină şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului. În motivarea cererii a invocat că, prin decizia Sovietului Sătesc Molovata familiei lor nou formate în anul 1977 li s-a atribuit un lot de teren pentru construcţia casei cu suprafaţa de 0,06 ha din contul terenului gospodăriei familiei Izman, care dispuneau de un lot de teren mai mare decît cel prevăzut de legea care acţiona la acel moment. 2 Pârâţii au acaparat samavolnic din terenul care li s-a atribuit o porţiune de teren cu suprafaţa de 28,65 m2., pe care l-au îngrădit şi refuză benevol să-l întoarcă.

Negară Ilie solicită obligarea lui Izman Timofei şi Izman Tamara să restituie terenul cu suprafaţa de 28,65 m2, care a fost acaparat samavolnic, încasarea cheltuielilor suportate pentru serviciile acordate de avocat în mărime de 4500 lei şi pentru plata taxei de stat - 250 lei. Prin încheierea judecătoriei Dubăsari din 13 aprilie 2012 cererile au fost conexate într-o procedură. Prin hotărârea judecătoriei Dubăsari din 13 iunie 2012 acţiunea s-a admis integral.

Izman Timofei şi Izman Tamara au fost obligaţi să restituie terenul cu suprafaţa de 28,36 m.p., cu corectarea hotarulului în partea de la drum cu 1,63 m (punct de reper – construcţia accesorie, bucătăria de vară), iar în partea opusă cu 0,35 m. (punct de reper – construcţia accesorie, şură), pe lungimea de 28,65 m conform schemei terenului propusă de OCT Dubăsari din 12 februarie 2009. S-a încasat de la Izman Timofei şi Izman Tamara în beneficiul Iuliei Negară şi Ilie Negară cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la depunerea acţiunii în sumă de 250 lei şi cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică în sumă de 4500 lei, iar în total 4750 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 s-a respins apelul declarat de Izman Tamara şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La 22 ianuarie 2013 Izman Tamara a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată eronat au aplicat normele de drept material, nu au fost dovedite circumstanţele considerate de instanţele inferioare ca fiind stabilite, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acţiunii din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. S-a constatat, că intimaţii Negară Iulia şi Negară Ilie s-au adresat în instanţa de judecată şi au solicitat obligarea lui Izman Timofei şi Izman Tamara să restituie terenul cu suprafaţa de 28,65 m2, încasarea cheltuielilor suportate pentru serviciile acordate de avocat în mărime de 4500 lei şi pentru plata taxei de stat - 250 lei.

Prima instanţă, judecătoria Dubăsari prin hotărîrea din 13 iunie 2012 a admis acţiunea integral, Izman Timofei şi Izman Tamara au fost obligaţi să restituie terenul cu suprafaţa de 28,36 m.p., cu corectarea hotarului în partea de la 3 drum cu 1,63 m (punct de reper – construcţia accesorie, bucătăria de vară), iar în partea opusă cu 0,35 m. (punct de reper – construcţia accesorie, şură), pe lungimea de 28,65 m conform schemei terenului propusă de OCT Dubăsari din 12 februarie 2009. A încasat de la Izman Timofei şi Izman Tamara în beneficiul Iuliei Negară şi Ilie Negară cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la depunerea acţiunii în sumă de 250 lei şi cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică în sumă de 4500 lei, iar în total 4750 lei.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 04 decembrie 2012 a respins apelul declarat de Izman Tamara şi a menţinut hotărîrea primei instanţe. Instanţa de recurs consideră, că instanţele de judecată incorect au admis cerinţele intimaţilor Negară Iulia şi Negară Ilie. Conform art. 374 Cod civil, acţiunea în revendicare poate fi formulată doar de către proprietarul bunului care a pierdut posesia lui. Intimaţii nu au prezentat probe care confirmă, că sunt proprietarii terenului cu suprafaţa de 28,65 m.p. Articolul 61 alin. (1) şi (2) Codul funciar prevede, că terenurile indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate, precum şi drepturile asupra lor, sunt supuse înregistrării de stat în Registrul bunurilor imobile al Oficiului Cadastral Teritorial în modul stabilit de Legea cadastrului bunurilor imobile.

Astfel, în cazul în care proprietarul nu dispune de documentul care i-ar confirma dreptul de proprietate asupra acestui teren, pînă vor fi întreprinse acţiuni de stabilire a dreptului de proprietate, acest drept este înregistrat condiţionat pe numele proprietarului sectorului de teren, cu efectuarea menţiunii respective din Registrul bunurilor imobile. Pe durata termenului de înregistrare condiţionată, proprietarul sectorului de teren nu este în drept să efectueze tranzacţii cu acest teren. Articolul 321 alin. (2) Cod civil prevede expres, că în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Conform art. 394 alin. (1) Cod civil, dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor.

La caz, nu a fost stabilită suprafaţa terenurilor înainte de apariţia litigiului. Conform materialelor dosarului, terenurile în litigiu sunt delimitate printr-un gard capital edificat în anul 1977. La materialele dosarului nu sunt anexate probe care confirmă dreptul de proprietate al intimaţilor asupra terenului pretins, faptul acaparării terenului vecin, faptul strămutării gardului şi a pilonilor din beton în direcţia terenului intimatei. Asemenea probe nu au fost prezentate, iar terenurile vecinilor nu au fost supuse măsurărilor cadastrale. Conform măsurărilor efectuate la 20 februarie 2009 s-a stabilit suprafaţa actuală a terenurilor vecine şi s-a constatat, că intimata Negară Iulia posedă 0,903 ha, deşi iniţial în anul 1977 i-au fost atribuite 0,06 ha (f.d.

54 vol. I), iar recurenta Izman Tamara posedă doar 0,1355 ha, deşi iniţial în 1964 i-au fost atribuite 0,25-0,24 ha (f.d. 16, 20, 21 vol. I) (f.d. 23-25 vol. I). 4 Instanţele judecătoreşti eronat au concluzionat, că terenul repartizat lui Negară Ilie în anul 1976 a fost primit din contul terenului lui Izman Timofei, deşi în realitate terenul cu suprafaţa de 0,6 ha a fost repartizat lui Negară Ilie din contul loturilor tuturor vecinilor actuali a Iuliei Negară şi nu doar din terenul recurentei. La materialele cauzei lipsesc deciziile autorităţilor publice locale din anul 1964 şi respectiv anul 1977, prin care a fost atribuit intimaţilor terenul pentru construcţia casei de locuit.

Eronat instanţele de judecată au concluzionat, că recurenta dispune iniţial de 0,12 ha, iar în prezent dispune de 0,1375 ha, deoarece aceasta poseda în anul 1993 terenul pe care î-l posedă şi în prezent, iar diferenţele de suprafaţă nu dovedesc, că recurenta a schimbat hotarul în direcţia terenului intimaţilor. Certificatele de proprietate provizorii eliberate la 09 martie 1993 (f.d. 126- 127), pe care s-au bazat instanţele de judecată, nu pot constitui o probă pertinentă în acest litigiu, deoarece aceste certificate au fost eliberate de Primărie în anul 1993 cu titlu provizoriu, în scopul efectuării ulterioare a privatizării, iar suprafaţa terenurilor a fost introdusă în aceste certificate fără efectuarea măsurărilor cadastrale ale fiecărui teren în parte şi fără a se lua în considerare suprafaţa reală a terenurilor.

Astfel, certificatele provizorii pot face doar dovada titularului dreptului de proprietate, posesiune, iar suprafaţa, dimensiunile, categoria şi alte date tehnice cu privire la hotar pot fi dovedite doar după efectuarea măsurărilor cadastrale cu ocazia eliberării titlului de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren. Nu a fost confirmată nici concluzia instanţelor de judecată, că terenul intimaţilor s-a mărit în temeiul unui contract de vînzare-cupărare şi schimb încheiat în anul 1978 între Negară Iulia, Stavinschi Maria şi Procop Alexandra, deoarece instanţele s-au bazat doar pe declaraţiile intimatei Negară Iulia şi a martorilor, or conform legii, cumpărarea unui teren de 0,0303 ha nu poate fi dovedit prin martori.

În acest sens, art. 211 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 122 alin. (1) Cod de procedură civilă, face inadmisibilă proba cu martori atunci cînd obiectul actului juridic depăşeşte suma de 1000 lei. Articolul 320 alin. (2) Cod civil prevede, că dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Conform art. 321 alin. (2) Cod civil, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobîndeşte doar din momentul înscrierii în registrul bunurilor immobile. Intimaţii nu au prezentat probe care confirmă, că recurenta a schimbat gardul în direcţia intimatei.

Mai mult ca atît, din anul 1977 şi pînă în prezent terenurile în litigiu sunt despărţite printr-un gard din plasă avînd implantaţi în pămînt piloni din beton şi aceasta dovedeşte faptul, că părţile au tolerat existenţa gardului despărţitor. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă, însă normele de drept 5 material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărârea primei instanţe şi decizia instanţei de apel şi a emite o nouă hotărâre prin care acţiunea se respinge.

În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit.b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Izman Tamara. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 13 iunie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negară Iulia şi Negară Ilie împotriva lui Izman Timofei şi Izman Tamara cu privire la revendicarea bunului din posesie străină şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului, încasarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea depusă de Negară Iulia şi Negară Ilie împotriva lui Izman Timofei şi Izman Tamara cu privire la revendicarea bunului din posesie străină şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului, încasarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral.

Se încasează de la Negară Iulia şi Negară Ilie în beneficiul Tamarei Izman cheltuielile de judecată în mărime de 6312,5 lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Nicolae Gordilă Vladimir Timofti 6