3ra-805/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-805/13 prima instanţă: G. Zubati DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iurie Diaconu, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Serviciul Vamal în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 16 noiembrie 2012, Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul, a indicat că la 17 septembrie 2012 i-a fost adusă la cunoştinţă decizia de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 emisă de Serviciul Vamal, prin care s-a dispus încasarea drepturilor de import în sumă totală de 391 027,04 lei, inclusiv TVA în sumă de 192790,27 lei, taxă vamală în sumă de 195142,64 lei şi taxa pentru proceduri vamale în mărime de 3 094,14 lei. Susţine reclamantul că în conformitate cu actul de audit post vămuire nr. 28/2 din 04 septembrie 2012, organul vamal califică deşeurile obţinute în urma prelucrării materiei prime (carne de bovine) ca carne dispărute, calculând prin decizia de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 drepturi de import.

Consideră reclamantul decizia de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 emisă de Serviciul Vamal ilegală, rezultată din aprecierea incompletă a legislaţiei, ale probelor puse la baza emiterii ei. Invocă reclamantul că în perioada anilor 2008 - 2009 a activat în regim de producere a semifabricatelor de carne, fiind rezident al Zonei Economice Libere Chişinău, subzona Sud - Est. 1 În perioada anilor 2008 - 2009 în baza declaraţiilor vamale a importat în regimul vamal zonă liberă materie primă (carne de bovină refrigerată, sărată) ambalată în vid în cantitate de 184 720 kg.

Drept urmare a procesului de prelucrare a materiei prime (carne de bovină) până la obţinerea produsului finit semifabricate, Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a avut pierderi reale în cantitate de 39080 kg în valoare de 765745,71 lei, sub formă de deşeuri, care au fost raportate ca pierderi şi casate în baza actelor de casare din 30 iunie 2008; 31 iulie 2008; 10 octombrie 2008; 30 septembrie 2008 şi 12 ianuarie 2009 aprobate şi semnate de membrii comisiei. Reclamantul a menţionat că, în urma prelucrării a 184720 kg de materie primă (carne de bovine), a obţinut 145 640 kg de produs finit (semifabricate). Faptul prelucrării materiei prime fiind constatată la fiecare export de o comisie formată de către inspectori vamali din secţia originea mărfurilor, fraude vamale, regimuri vamale, fluxuri informaţionale, din cadrul Biroului vamal Centru şi un reprezentat a societăţii.

Consideră reclamantul că concluziile organului vamal prin care califică dispărut 39080 kg de materie primă sunt neîntemeiate, deoarece acestea constituie deşeuri rezultate din prelucrarea materiei prime pentru a obţine semifabricate. La 17 septembrie 2012 reclamantul a depus cerere prealabilă în adresa pârâtului, prin care a solicitat revocarea în totalitate a deciziei de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012. Prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11- 12381 din 18 octombrie 2012, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. Cere Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată suspendarea executării deciziei de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 a Serviciului Vamal până la examinarea definitivă a cauzei, recunoaşterea ilegalităţii şi anularea ca ilegală a deciziei de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 a Serviciului Vamal.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 noiembrie 2012 a fost suspendată decizia de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 a Serviciului Vamal până la examinarea cauzei în fond. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă, fiind recunoscută ilegală şi anulată ca ilegală decizia de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 a Serviciului Vamal, prin care a fost dispusă încasarea drepturilor de import în sumă totală de 391 027,04 lei. La 12 februarie 2013 Serviciul Vamal a depus recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

Recurentul, Serviciul Vamal în motivarea recursului a indicat că, instanţa de judecată la adoptarea hotărârii contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat 2 şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Din actele pricinii s-a constatat că la 04 septembrie 2012, Direcţia Audit post-vămuire a Serviciului Vamal a efectuat controlul la Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată privind respectarea reglementărilor vamale şi fiscale asupra tranzacţiilor economice externe în perioada anilor 2008-2012. În rezultatul controlului a fost întocmit actul de audit post-vămuire nr. 28/2 din 04 septembrie 2012, potrivit căruia a fost indicat că cantitatea de 39080 kg de carne de bovine cu valoarea de 765 745,71 lei anterior introdusă în Zona Economică Liberă Chişinău şi aflată sub supraveghere vamală nu a fost plasată într-o altă destinaţie vamală, iar ca urmare a fost calificată ca dispărută (f.d.

9-13). Astfel conform deciziei de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012 a Serviciului Vamal, a fost dispusă încasarea din contul Întreprinderii cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a drepturilor de import în mărime de 391 027,04 lei, inclusiv TVA în sumă de 192790,27 lei, taxa vamală în sumă de 195142,64 lei şi taxa pentru proceduri vamale în mărime de 3 094,14 lei. La 17 septembrie 2012, Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere prealabilă în adresa Serviciului Vamal, prin care a solicitat revocarea în totalitate a deciziei de regularizare nr. 67 din 04 septembrie 2012. Prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11- 12381 din 18 octombrie 2012, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 noiembrie 2012, Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă prin hotărârea din 26 decembrie 2012 a admis acţiunea. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile primei instanţe neîntemeiate şi ilegale, rezultate din aprecierea eronată a circumstanţelor pricinii şi aplicarea incorectă a normelor de drept material. Conform art. 1276 alin. (1) şi (2) Cod vamal pentru mărfurile aflate într-o zonă liberă care dispar, se consumă ori sînt utilizate în alte condiţii decît cele prevăzute în reglementările vamale aplicabile în această zonă, obligaţia vamală apare la data când ele dispar, se consumă ori sânt utilizate.

Persoana care a săvârşit una din faptele specificate la alin.(1) devine plătitor vamal. Răspunde solidar şi persoana care a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că nu s-au respectat reglementările vamale aplicabile. Conform pct. 306 din Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal aprobat prin Hotărâre Guvernului nr. 1140 din 02 3 noiembrie 2005, mărfurile care se introduc sau se scot din zonele libere sînt supuse declarării. Conform pct. 348 din acelaşi Regulament rezidenţii zonei libere sînt obligaţi să ţină evidenţa la zi a mărfurilor introduse sau scoase, precum şi a mărfurilor fabricate, prelucrate, transformate, stocate, cumpărate sau comercializate în zonă şi să prezinte organului vamal raportul privind aceste mărfuri, în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.

Astfel completul judiciar menţionează că în perioada anilor 2008 -2009 Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată, conform declaraţiilor vamale, a introdus în regim vamal „Plasarea mărfurilor în zona liberă” carne de bovine congelată, sărată pentru a fi prelucrată, în cantitate de 204720 kg, cu valoarea în vamă de 5529794,52 lei. La 11 septembrie 2008, în baza declaraţiei vamale 700118378 au fost scoase mărfuri în aceiaşi stare în regim EX3 „încheierea plasării în zona liberă a mărfurilor în vederea scoaterii lor de pe teritoriul vamal” în cantitate de 20000 kg.

Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a supus prelucrării carne de bovină în cantitate de 184720 kg, iar în urma prelucrării ce constă din verificarea calităţii materiei prime, despachetarea, curăţirea de flaxuri, sortarea şi distribuirea pe categorii, sărarea, condimentarea, congelarea şoc, au fost obţinute produse finite în cantitate de 145640 kg. De asemenea în baza altor declaraţii vamale au fost scoase de pe teritoriul vamal în regim tip EX1 „Export definitiv”, produse finite în cantitate de 145640 kg. Direcţia Audit post-vămuire a Serviciului Vamal în urma contrapunerii datelor din sistemul informaţional „Asycuda” în ceea ce priveşte cantitatea/valoarea materiei prime plasată în zona liberă pentru a fi prelucrată şi cantitatea/valoarea produsului finit obţinut din prelucrare şi ulterior exportat, a constatat o diferenţă de 39080 kg nedeclarată organului vamal, care în valoare procentuală constituie 21,15%.

Această cantitatea de carne de bovine cu valoarea de 765 745,71 lei, ceea ce constituie 21,15 % a fost calificată de Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard- 2005” Societate cu Răspundere Limitată ca deşeuri şi casată în evidenţa contabilă conform actelor de prelucrare din 30 iunie 2008, 31 iulie 2008, 10 octombrie 2008, 30 septembrie 2008 şi 12 ianuarie 2009 (f.d. 16-22). Completul judiciar menţionează că actele de prelucrare nu denotă că Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată în rezultatul procesului de prelucrare a materiei prime până la obţinerea produsului finit semifabricat a avut consumuri directe de materie primă în cantitate de 39080 kg.

Actele de prelucrare în temeiul căruia Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a depus prezenta cerere de chemare în judecată nu pot fi reţinute în vederea menţinerii hotărârii, deoarece acestea nu au fost avizate de organele vamale, ele fiind de ordin intern şi contrasemnate doar de tehnologul firmei. 4 Suplimentar, instanţa de recurs menţionează că la depunerea cererii de chemare în judecată, Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată a anexat în susţinerea pretenţiilor înaintate copiile actelor de prelucrare. În conformitate cu art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a originalului.

Înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri când instanţa consideră necesară prezentarea originalului. Contrar prevederilor legale citate, Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată nu a anexat la actele pricinii în original sau copie autentificată în modul prevăzut de lege a actelor de prelucrare. Totodată instanţa de recurs menţionează că deşeurile rezultate, constatate şi evaluate prin actele de prelucrare nu au fost declarate organului vamal, iar ca urmare nu au fost achitate drepturile de import pentru cantitatea respectivă de mărfuri.

Nu poate fi reţinută concluzia primei instanţei că organul vamal cunoştea despre cantitatea deşeurilor, întrucât la fiecare operaţiune de export producţia prelucrată era inspectată de către o comisie formată din inspectori vamali din secţia originea mărfurilor, fraude vamale, regimuri vamale, fluxuri informaţionale, din cadrul Biroului vamal Centru şi un reprezentant Întreprinderii cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată. Instanţa de recurs indică că comisia din cadrul Biroului vamal Centru a avut misiunea de a stabili veridicitatea codului mărfii, dar nu şi a procesului tehnologic.

De asemenea completul judiciar consideră eronată concluzia primei instanţe la faptul că Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată în cadrul operaţiunilor de export a prezentat Biroului vamal Centru, declaraţia producătorului cu anexarea documentelor justificative, care confirmă cantitatea de materie primă prelucrată şi cantitatea de produs finit obţinut. Cu referire la cele menţionate este de remarcat că în declaraţiile producătorului privind originea preferenţială a mărfurilor se face trimitere la unele şi aceleaşi documente justificative, fără a fi menţionată cantitatea exactă din fiecare declaraţie vamală de IM7 „Plasarea mărfurilor în zonă liberă”, de materie primă ce a fost supusă prelucrării în vederea obţinerii produsului finit ce urma a fi exportată, pe fiecare declaraţie vamală de EX1 „Export definitiv” în parte.

Totodată, în lista documentelor justificative nu sunt reflectate actele de prelucrare, care conţin date despre rata deşeurilor sau resturilor ce urmau a fi declarate, ci doar facturi şi declaraţii vamale. Circumstanţele enunţate mai sus certifică faptul că organul vamal nu a fost înştiinţat despre deşeurile indicate în actele de prelucrare. Este de menţionat faptul că atât în raportul de expertiză nr. 0235252 din 17 aprilie 2008 întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie, cât şi în declaraţiile producătorului privind produsul finit obţinut, nu este specificată şi nici prevăzută rata deşeurilor sau resturilor ca rezultat al procesului tehnologic.

Există doar un 5 act semnat de directorul întreprinderii, prin care sunt prezentate în detaliu cheltuielile ce ţin de procesul tehnologic şi în care este confirmat faptul că 40000 kg de produs finit sub formă de „Semifabricate din carne din specia bovine dezosată, sărată, cu adaos de condimente congelate” au fost obţinute din 40 000 kg carne de bovine refrigerată, astfel Rata deşeurilor fiind de 0% (f.d.40-42). Luând în consideraţie cele invocate, instanţa de recurs menţionează că circumstanţele enunţate mai sus denotă legalitatea actului contestat. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că la examinarea pricinii prima instanţă a aplicat eronat normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea se respinge ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul depus de Serviciul Vamal. Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge ca neîntemeiată acţiunea depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Ghegard-2005” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ . Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Judecătorul semnătura Svetlana Filincova Judecătorii semnătura Iurie Bejenaru semnătura Iurie Diaconu semnătura Svetlana Novac semnătura Tatiana Vieru Copia corespunde originalului, judecător Tatiana Vieru 6