3ra-138/14 — Contestarea actului administrativ.

dosarul nr. 3ra-138/14 prima instanţă: R. Ţurcanu instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol şi A. Gavriliţa DECIZIE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău, intervenienţi accesorii Brokerul Vamal „Aliner Service” Societate cu Răspundere Limitată, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, privind anularea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Biroul Vamal Chişinău, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 18 martie 2013, c o n s t a t ă: La 18 ianuarie 2013, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că potrivit deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012, Biroul Vamal Chişinău a determinat pentru reclamant drepturi de import suplimentare în sumă totală de 1 764 666,12 lei, inclusiv TVA (la cota 20 %) - 1013774,12 lei, taxe vamale (la cota 15 %) - 284 415,80 lei, proceduri vamale - 2537,80 lei, accize - 82 453,66 lei şi penalitatea - 381 484,74 lei. Conform deciziilor de regularizare contestate, reclamantului i-au fost recalculate drepturile de import pentru mărfurile importate conform declaraţiilor vamale depuse în perioada anilor 2008-2011.

Reclamantul a mai invocat că la 29 noiembrie 2012, în rezultatul unui control de audit, pîrîtul a întocmit Actul de audit postvămuire nr. 74. Ulterior, în baza actului anterior menţionat, precum şi în baza constatărilor din el, Biroul Vamal Chişinău a emis deciziile de regularizare nr. 525, 526, 527, 1 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012. Actul de audit postvămuire nr. 74 din 29 noiembrie 2012 şi deciziile de regularizare specificate i-au fost comunicate reclamantului la 21 decembrie 2012. Nefiind de acord cu actele administrative emise, la 22 decembrie 2012, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere prealabilă adresată Serviciului Vamal, solicitînd anularea Actului nr. 74 din 29 noiembrie 2012 şi a deciziilor nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012, ca fiind ilegale.

La 18 ianuarie 2013, prin scrisoarea Serviciul Vamal cu nr. 28/11-602, a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantului, cu menţinerea în vigoare a actelor administrative contestate. A menţionat, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, că Actul de audit postvămuire nr. 72 din 29 noiembrie 2012 şi deciziile de regularizare contestate au fost emise de pîrît în rezultatul desfăşurării controlului de audit postvămuire, la efectuare căruia s-au admis grave încălcări ale prevederilor Codului Vamal al RM şi a altor acte normative din domeniul vamal.

În acest sens, reclamantul a declarat că, controlul de audit postvămuire a fost iniţiat în temeiul Ordinului de control al Biroului Vamal Chişinău nr. 12 din 30 martie 2011 şi Ordinului nr. 23 din 09 februarie 2012. Consideră, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată că, controlul urma să fie finisat la 08 mai 2012, iar în cazul prelungirii din motive întemeiate - la 08 august 2012. Reclamantul a mai invocat că o altă condiţie legală obligatorie, nerespectată la desfăşurarea controlului constă în încălcarea de către pîrît a obligaţiei prevăzute de legislaţia vamală, conform căreia în cazul exercitării auditului postvămuire, organul vamal este obligat să explice persoanei auditate drepturile acesteia.

Pe lîngă faptul că dispunerea iniţierii controlului s-a făcut cu încălcarea obligaţiei de preaviz, iar ordinul de control se comunică agentului economic după începerea desfăşurării lui, ultimului nici nu i-au fost explicate drepturile. Or, nu există nici o menţiune în acest sens, contrasemnată de reclamant. A mai menţionat reclamantul că deciziile de regularizare şi anexele acestora, de asemenea, au fost întocmite cu derogări de la prevederile legale. Astfel, în unele anexe în care se face referinţă la facturile invoice, nu s-a indicat exact care preparate au fost supuse recalculului, iar calculul penalităţilor nu a fost prezentat în varianta descifrată, nefiind clar după care formulă au fost efectuate calculele.

Totodată, la efectuarea controlului audit postvămuire nu a fost atras brokerul vamal, care nemijlocit a întocmit şi a perfectat declaraţiile vamale. Controlul a avut loc superficial, neobiectiv, fară cercetarea cazului dat sub toate aspectele. Cu referire la constatările Biroului Vamal Chişinău care au fost fixate în Actul de audit postvămuire din 29 noiembrie 2012, reclamantul a declarat că acestea au fost efectuate avînd la bază înscrisuri, emise ulterior importului de mărfuri şi care nu au efect retroactiv. La data efectuării importurilor, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu 2 Răspundere Limitată a declarat toate datele necesare despre mărfuri, aceste date fiind identice şi conform situaţiei la zi.

În pofida acestui fapt, pîrîtul care, iniţial, le-a acceptat, acordînd liberul de vamă, la emiterea deciziilor contestate a interpretat datele deja în alt mod, dispunînd reclasificarea mărfurilor importate. A mai menţionat reclamantul că toate importurile supuse regularizării au fost efectuate în baza autorizaţiilor de import al medicamentelor, eliberate de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor medicale şi că la data importurilor toate produsele care au fost incluse în deciziile de regularizare erau înregistrate ca medicamente şi incluse în Nomenclatorul de stat al medicamentelor. A afirmat, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, că deciziile de regularizare şi actul de audit postvămuire sunt ilegale şi emise cu aplicarea eronată a prevederilor Codului Vamal.

Pîrîtul nu a probat care date, informaţii inexacte sau incomplete au fost prezentate la depunerea declaraţiilor vamale, în situaţia în care s-au prezentat autorizaţiile de import al medicamentelor, conform cărora Agenţia medicamentului a atribuit codul 3004 mărfurilor importate. Or, atribuirea codurilor la medicamentele importate a revenit Agenţiei medicamentului în virtutea ordinelor comune aprobat de Serviciul Vamal şi Agenţie.

La data importului produselor farmaceutice, acestea erau calificate şi stabilite de către Agenţia Medicamentului, autoritatea publică competentă şi responsabilă de înregistrarea de stat a medicamentelor şi autorizarea importului lor ca medicamente, fiind înscris în fiecare autorizaţie de import codul lor tarifar - 3004. Consideră, reclamantul, că pîrîtul eronat a interpretat regulile şi normele explicative ale Nomenclatorului de mărfuri şi nu a luat în consideraţie alte acte normative aplicabile în cadrul controlului efectuat, precum şi nu a respectat principiile de bază ale activităţii de întreprinzător. Solicită, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, anularea deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012 şi a actului de audit postvămuire din 29 noiembrie 2012, emis de către Biroul Vamal Chişinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 18 martie 2013, acţiunea a fost admisă. A fost dispusă anularea deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012 şi a actului de audit postvămuire nr. 74 din 29 noiembrie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Biroul Vamal Chişinău cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 18 martie 2013. La 29 noiembrie 2013, Biroul Vamal Chişinău a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 La 08 octombrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 24 septembrie 2013 (f. d. 122). La dosar nu sunt probe care ar confirma cînd a fost recepţionată decizia menţionată de către părţi. Astfel, recursul declarat la 29 noiembrie 2013 se consideră depus în termen. Recurentul, Biroul Vamal Chişinău, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept material, prin neaplicarea legii care urma a fi aplicată, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

La 19 decembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu Răspundere Limitată cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 16 ianuarie 2014, precum şi la 03 martie 2014, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd declararea recursului ca inadmisibil. La 20 februarie 2014, reprezentantul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, de asemenea, a depus referinţă, în baza căreia a cerut respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Analizînd legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanţii la proces şi a materialelor din dosar, Colegiul consideră recursul drept întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Din materialele pricinii s-a constatat că în perioada anilor 2008-2011, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a importat produse medicamentoase cu spectru larg, în baza contractelor de vînzare-cumpărare încheiate cu persoane juridice din diverse state (f.d.

170-243, Vol. I). Produsele medicamentoase importate în marea majoritate au fost clasificate la codul tarifar 3004 „Medicamente constituite din produse amestecate sau neamestecate, preparate în scopuri terapeutice sau profilactice prezentate sub formă de doze pentru vînzarea cu amănuntul”. Pentru obţinerea liberului de vamă, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a prezentat autorizaţiile de import eliberate de Agenţia Medicamentului pentru toate produsele importate (f.d. 170, 174, 175, 187, 191, 195, 198, 200, 203, 206, 208, 211, 214, 217, 220, 223, 225, 227, 229, 232, 236, 240 Vol. I). Potrivit ordinului de control nr. 12 din 30 martie 2011, precum şi în baza ordinului de control nr. 23 din 09 februarie 2012, de către colaboratorii Biroului 4 Vamal Chişinău au fost reverificate operaţiunile vamale de import din perioada anilor 2008-2011 efectuate de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată (f.d.

244, 245, Vol. I). În consecinţă, la 29 noiembrie 2012 a fost întocmit Actul de audit postvămuire nr. 74 (f.d. 23-34, Vol. I), precum şi nouă decizii de regularizare: nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012 (f.d. 35-144, Vol. I), în baza cărora Biroul Vamal Chişinău a determinat pentru reclamantul- intimat Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată drepturi de import suplimentare în sumă totală de 1764666,12 lei pentru mărfurile importate conform declaraţiilor vamale depuse în perioada anilor 2008-2011.

Colegiul reţine şi faptul expedierii la 22 decembrie 2012, de către Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată în adresa Serviciului Vamal al Republicii Moldova, a unei cereri prealabile, prin care a solicitat anularea actului de audit postvămuire din 29 noiembrie 2012 şi a deciziilor de regularizare din 05 decembrie 2012 (f.d.17-22, Vol. I). Prin răspunsul Serviciului Vamal al Republicii Moldova din 18 ianuarie 2013, cererea prealabilă a fost respinsă (f.d. 13). Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 18 ianuarie 2013, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău prin care a solicitat anularea deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012 şi a actului de audit postvămuire din 29 noiembrie 2012, emis de către pîrît.

Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă prin hotărârea din 18 martie 2013, a admis acţiunea. A fost dispusă anularea deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012 şi a actului de audit postvămuire nr. 74 din 29 noiembrie 2012. Hotărîrea primei instanţe a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel incorect au examinat pricina deferită judecăţii. În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. 5 Art. 3 al aceleiaşi Legi prevede că, obiect al unei acţiuni în contenciosul administrativ constituie actul emis de către o autoritate publică, susceptibil de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice.

Conform art. 11 lit. j) Codul vamal, una din atribuţiile organelor vamale constă în exercitarea şi perfecţionarea controlului vamal la vămuirea mărfurilor. În această ordine de idei, inspectorul vamal în timpul vămuirii mărfii este obligat să verifice documentele şi informaţiile prezentate de declarant, inclusiv şi atribuirea corectă a codului mărfii. Reieşind din conţinutul pct. 1 lit. v) din Metodologia de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu prin procedee informatice, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.480-O din 18 decembrie 2006, actul de inspecţie este definit ca document electronic ASYCUDA World întocmit pe parcursul fiecărei etape a procedurii informatice de declarare a mărfurilor, pe baza constatărilor privind completarea declaraţiei vamale cu date eronate sau nereale referitoare la încadrarea tarifară, valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea, cuantumul obligaţiei şi modul de aplicare a facilităţilor vamale.

Actul de inspecţie cuprinde următoarele date aferente fiecărei declaraţii vamale: denumire birou vamal, număr de înregistrare, data înregistrării, regim vamal, numărul fiecărui articol ce face obiectul declaraţiei etc. Totodată, în baza prevederilor art. 1412 Cod vamal, clasificarea mărfurilor se efectuează de către declarant. Ea constă în stabilirea, pentru mărfurile declarate organelor vamale, a unui cod conform Nomenclatorului mărfurilor. În caz de clasificare incorectă a mărfurilor, organele vamale au dreptul să efectueze de sine stătător clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatorul mărfurilor. Decizia Serviciului Vamal cu privire la clasificarea mărfurilor este obligatorie. Declarantul este în drept să conteste decizia în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1525 din 29 decembrie 2007 a fost aprobat Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova, care se aplică pe teritoriul Republicii Moldova în scopul reglementării tarifare şi netarifare a activităţii economice externe.

În conexiunea celor relatate, Colegiul remarcă că, clasificarea mărfurilor este efectuată în conformitate cu Nomenclatorul mărfurilor anterior menţionat, precum şi conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată al Bruxelles la 14 iunie 1983 la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 112-XV din 22 aprilie 2004. Nomenclatorului mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1525 din 29 decembrie 2007 atribuie la poziţia tarifară 3004 (indicată de agentul economic importator) medicamente (cu excepţia produselor de la poziţiile 3002, 3005 sau 3006) constituite din produse amestecate sau neamestecate, preparate pentru utilizări profilactice sau terapeutice, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul sau prezentate sub formă de doze (inclusiv cele care se administrează cutanat), iar la poziţia tarifară 2106 (impusă de organul vamal) – Preparate alimentare nedenumite şi necuprinse în altă parte.

Totodată, potrivit Anexei nr. l la Legea privind tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, tariful vamal de import al Republicii Moldova, la poziţia tarifară 6 3004 se atribuie medicamente (cu excepţia produselor de la poziţia tarifară 3002, 3005 sau 3006) constituite din produse amestecate sau neamestecate, preparate pentru utilizări profilactice sau terapeutice, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul sau prezentate sub formă de doze (inclusiv cele care se administrează cutanat), iar la poziţia tarifară 2106 se atribuie preparate alimentare nedenumite şi necuprinse în altă parte. ,,Notele Explicative” ale Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor elaborate de Organizaţia Mondială a Vămilor, în partea poziţiei tarifare 3004 stipulează: dispoziţiile asupra conţinutului poziţiei tarifare 3004 nu se aplică asupra alimentelor, şi nici băuturilor tonice şi apele minerale naturale sau artificiale care se clasifică la poziţii specifice.

Aceasta este în principal, cazul preparatelor alimentare conţinînd numai substanţe nutritive. Cele mai importante elemente nutritive conţinute în alimente sunt proteinele, hidruai de carbon, grăsimile, vitaminele şi sărurile minerale. Sînt „preparate”, denumite suplimente, adesea suplimente alimentare, pe bază de extract de plante, concentrate de fructe, miere, fructoză şi cu adaos de vitamine şi uneori mici cantităţi de compuşi de fier. Aceste preparate sunt prezentate în ambalaje cu indicarea faptului că menţin sănătatea generală în stare de bine. La poziţia tarifară 3004 sunt incluse preparatele medicinale ierboase şi preparatele bazate pe următoarele substanţe active: vitamine, minerale, aminoacizi esenţiali sau acizi graşi în ambalaj pentru vînzarea cu amănuntul.

Suplimentar la cele enunţate, Notele de la Capitolul 30 al Nomenclatorului mărfurilor aprobat prin Hotărîrea Guvernului 1525 din 29 decembrie 2007 stabileşte că: prezentul capitol nu cuprinde: alimentele şi băuturile (cum sînt alimentele dietetice, alimentele îmbogăţite, alimentele pentru diabetici, suplimentele alimentare, băuturile tonice şi apele minerale), altele decît preparatele nutritive administrate intravenos (Secţiunea IV); Poziţia 3004 include preparatele medicinale ierboase şi preparatele bazate pe următoarele substanţe active: vitamine, minerale, aminoacizi esenţiali sau acizi graşi în ambalaj pentru vînzarea cu amănuntul.

Aceste preparate sînt clasificate în poziţia 3004 dacă conţin pe ambalaj, etichetă sau în indicaţiile de utilizare care le însoţesc următoarele specificări: a) boala exactă, durerea sau simptomele specifice pentru care se foloseşte acest produs; b) concentraţia substanţelor active sau substanţele pe care le conţine; c) doza; şi d) modalitatea de utilizare. În cazul preparatelor bazate pe vitamine, minerale, amino-acizi esenţiali sau acizi graşi, nivelul uneia dintre aceste substanţe pentru doza zilnică recomandată indicată pe ambalaj trebuie să fie mult mai mare decît alocaţia zilnică recomandată pentru a menţine starea normală de sănătate.

Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii, raportate la normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronată soluţia instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind ilegalitatea actului de audit postvămuire din 29 noiembrie 2012 şi a deciziilor de regularizare nr. 525-533 emise de Biroul Vamal Chişinău. 7 În acest context, instanţa de recurs consideră necesar a menţiona că produsele importate de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, care fac obiectul prezentului litigiu, nu întrunesc condiţiile stabilite exhaustiv pentru a fi încadrate la poziţia tarifară 3004. Astfel, este inadmisibil de a include o marfă anumită la o poziţie tarifară, dacă marfa în cauză nu întruneşte particularităţile prevăzute de poziţie.

Mai mult decît atît, ţinînd cont de caracteristicile pe care le posedă produsele importate de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, recurentul Biroul Vamal Chişinău corect le-a atribuit la poziţia tarifară 2106, la categoria de preparate alimentare. În astfel de circumstanţe, Colegiul consideră neîntemeiate concluziile instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind catalogarea mărfurilor date ca medicamente, pe motivul includerii acestora în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor, precum şi pe motivul că funcţia de atribuire a codului vamal în cazul produselor medicamentoase a fost pusă în sarcina Agenţiei Medicamentului, ultima fiind cea care a eliberat autorizaţiile de import cu atribuirea codului tarifar ”3004” pentru produsele importate.

Or, autorizaţia de import eliberată de Agenţia Medicamentului nu constituie un criteriu de clasificare a produselor conform Nomenclatorului mărfurilor, aceasta fiind eliberată în baza Legii cu privire la medicamente nr. 1409 din 17 decembrie 1997 şi Legii cu privire la activitatea farmaceutică nr. 1456 din 25 mai 1993, scopul cărora este de a asigura la nivel naţional accesul populaţiei, prin intermediul sistemului de asistenţă cu produse medicamentoase, la medicamente de bună calitate, eficiente şi inofensive. încadrarea tarifară a mărfurilor este reglementată exclusiv de Nomenclatorul mărfurilor aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007 şi Sistemului armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor.

Mai mult decît atît, competenţa exclusivă de clasificare a mărfurilor o are doar organul vamal conform art. 1412 Cod Vamal, iar, Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Medicamentului nefiindu-i atribuite prin lege astfel de competenţe. În continuare, instanţa de recurs remarcă că în temeiul „Notelor Explicative” ale Sistemului Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor elaborate de Organizaţia Mondială a Vămilor, nu se clasifică întotdeauna la medicamente preparatele care figurează în farmacopeele oficiale şi printre specialităţile farmaceutice. Prin urmare, nu constituie criteriu determinatoriu pentru încadrarea tarifară a preparatului atribuirea acestuia la medicamente de către autorităţile de specialitate.

Potrivit art. 3 din Legea cu privire la medicamente nr. 1409 din 17 decembrie 1997, prin medicamente (produse medicamentoase) se înţelege - substanţe sau amestecuri de substanţe autorizate, în modul stabilit, spre fabricare, import, export şi utilizare, pentru a trata, atenua, preveni, diagnostica o boală, o stare fizică sau psihică anormală ori simptomele lor la om sau animal, precum şi pentru a restabili, corija şi modifica funcţiile organice ale acestora.

De asemenea, în nota complimentară a capitolului 30 al Nomenclatorului Mărfurilor este indicat că pentru ca un preparat să fie clasificat în poziţia 3004, 8 acesta trebuie să întrunească un şir condiţii: să conţină pe ambalaj, etichetă sau în indicaţiile de utilizare care le însoţesc maladia, afecţiunea sau simptomele specifice pentru care se foloseşte acest produs, concentraţia substanţelor active sau substanţele pe care le conţine, modul de administrare etc... Prin prisma celor menţionate, este neîntemeiată şi concluzia instanţelor ierarhic inferioare că la data depunerii declaraţiei vamale, produsele erau admise spre import anume ca produse medicamentoase.

Mai mult decît atît, conform art. 2 din Legea privind produsele alimentare nr. 78 din 18 martie 2004, produs alimentar este orice substanţă sau produs, în stare naturală sau prelucrată, destinat consumului uman, inclusiv băuturile, apa potabilă şi cea minerală îmbuteliate, guma de mestecat, aditivii alimentari, alimentele fortificate, nutrimentele şi suplimentele alimentare, produsele alimentare provenite din organisme modificate genetic, şi orice alte substanţe, inclusiv apa, integrate intenţionat în produsele alimentare pe parcursul fabricării, preparării, manipulării sau tratării acestora. În această ordine de idei, clasificarea produselor, care sunt obiectul prezentului litigiu, importate de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, la categoria medicamente, acordîndu-le poziţia tarifară ”3004”, este incorectă.

Drept urmare, Biroul Vamal Chişinău corect şi-a exercitat atribuţiile conform prevederilor art. 1811 Cod Vamal, care menţionează că organul vamal are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală. (2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine informaţii în legătură cu acestea.

De asemenea, poate fi făcut şi controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. (3) Dacă, după reverificarea declaraţiei sau după controlul ulterior, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, ţinând seama de noile informaţii obţinute. Potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate. În sensul dispoziţiilor enunţate, este de înţeles că organele vamale aveau dreptul să recalculeze drepturile de import doar în cazul în care în cadrul reverificării declaraţiei se constata că importatorul a furnizat informaţii inexacte sau incomplete la depunerea declaraţiei vamale.

9 Prin faptul că autoritatea vamală a acordat liberul de vamă la import şi nu a solicitat la momentul vămuirii noi înscrisuri referitor la poziţie tarifară indicată de declarant, nicidecum nu înlătură dreptul primului de a efectua controale ulterioare în privinţa verificării corectitudinii informaţiei prezentate. Nu pot fi reţinute nici argumentele intimatului privind încălcarea de către organul vamal a prevederilor art. 2022 alin. (4) Cod Vamal, care prevede perioada de desfăşurare a auditului postvămuire. Or, respectivele argumente, pur formale, nu pot fi admise pentru admiterea integrală a cerinţelor înaintate de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată.

Reieşind din cele menţionate, instanţa de recurs conchide în favoarea legalităţii actului de audit postvămuire din 29 noiembrie 2012 şi a deciziilor de regularizare din 05 decembrie 2012, întocmite de Biroul Vamal Chişinău, pe motiv că nu au fost stabilite temeiuri de anulare ale actelor administrative contestate în sensul prevederilor art. 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin urmare, acţiunea depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată este una lipsită de suport juridic. În contextul celor expuse, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, urmează a fi casate integral, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii, ca fiind neîntemeiată.

Din considerentele menţionate şi având în vedere că s-a constatat aplicarea eronată a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea formulată de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată privind anularea actelor administrative urmează a fi respinsă. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 18 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău, intervenienţi accesorii Brokerul Vamal „Aliner Service” Societate cu Răspundere Limitată, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, privind anularea actelor administrative cu emiterea unei hotărîri noi, prin care: 10 Se respinge acţiunea depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, ca fiind neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Oleg Sternioală Tatiana Vieru 11