3ra-775/13 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă – A. Curdova dosarul nr. 3ra-775/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Comitetul Executiv al Găgăuziei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Comitetului Executiv al Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, constată: La 03 februarie 2012, Comitetul Executiv al Găgăuziei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că la 29 noiembrie 2011 în adresa Comitetului Executiv al Găgăuziei a parvenit decizia Adunării Populare a Găgăuziei nr. 361- XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf. Ioan Botezătorul din or. Comrat”. Consideră că decizia menţionată este ilegală şi neîntemeiată, deoarece eliberarea bunurilor materiale din rezervele materiale ale Găgăuziei, este reglementată prin Regulamentul cu privire la rezervele materiale a Găgăuziei, aprobat prin Hotărîrea Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 13/21 din 09 august 2007, iar potrivit pct. 2 al Regulamentului menţionat, rezervele materiale sunt create de către Comitetul Executiv al Găgăuziei şi conţin un stoc intangibil şi pot fi eliberate doar în temeiul deciziei Comitetului Executiv al Găgăuziei pentru necesităţile strict determinate prin Regulament.

Susţine că eliberarea grîului din rezervele materiale a Găgăuziei pentru alte scopuri, decît cele indicate în Regulament, contravin Legislaţiei UTA Găgăuzia, motiv din care la emiterea deciziei contestate Adunarea Populară a Găgăuziei a depăşit împuternicirile sale, reglementate de Codicele Găgăuziei (Gagauz-Yeri), şi anume a intervenit în activitatea organelor executive. Menţionează că cererea prealabilă cu privire la anularea hotărîrii menţionate a fost lăsată fără nici un răspuns. Solicită anularea deciziei Adunării Populare a Găgăuziei nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf. Ioan Botezătorul din or.

Comrat”. Prin încheierea protocolară din 15 iunie 2012, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Catedrala Sf. Ioan Botezătorul din or. Comrat. Prin hotărîrea Curţii de Apel Comrat din 05 noiembrie 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 26 decembrie 2012, Comitetul Executiv al Găgăuziei a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanţe, menţionând că prima instanţă la emiterea hotărîrii contestate a interpretat eronat normele legale şi nu a aplicat normele de drept material care urmau a fi aplicate la caz.

Susţine că la emiterea hotărîrii contestate instanţa s-a referit la prevederile art. 43 din Legea RM nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administraţia publică locală, care stipulează competenţa consiliului raional, însă nu şi a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special. Mai mult instanţa s-a referit şi la prevederile art. 81 alin.(6) din aceeaşi Lege, potrivit căruia, procedurile de distribuire a resurselor financiare proprii ale autorităţilor publice locale, precum şi orice modificare a legislaţiei referitoare la funcţionarea sistemului finanţelor publice locale vor fi coordonate în mod obligatoriu cu structurile reprezentative ale autorităţilor publice locale. Însă, rezervele materialele a Găgăuziei, care sunt create şi administrate de către Comitetul Executiv al Găgăuziei, nu se atribuie la resursele financiare ale autorităţii publice locale şi nu sunt resurse speciale.

Consideră că normele de drept menţionate nu reglementează raporturi juridice apărute în legătură cu crearea, administrarea sau coordonarea rezervelor materiale a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, Găgăuziei (Gagauz- Yeri). Indică că potrivit art. 2 alin.(2) a Legii RM cu privire la administraţia publică locală, modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale în unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special se reglementează în baza prevederilor fixate în Constituţie, în Legea privind descentralizarea administrativă, în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi în prezenta lege.

Astfel, susţine că potrivit art. 111 alin.(1) a Constituţiei RM, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

La fel invocă că aceleaşi prevederi sunt stipulate şi în art. 1 alin. (2) a Legii RM nr. 344 din 23 decembrie 1994, privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), potrivit căruia, Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova, iar potrivit art. 16 din aceiaşi Lege, Organul executiv permanent al Găgăuziei este Comitetul executiv care este format de către Adunarea Populară la prima sesiune pentru durata mandatului.

Mai indică că în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea citată, Comitetul Executiv al Găgăuziei asigură, în special, reglementarea, în condiţiile legii, a raporturilor de proprietate pe întreg teritoriul, administrarea economiei, construcţiei social-culturale, sistemului financiar-bugetar local,asistenţei sociale, retribuirii muncii, sistemului fiscal local, protecţiei mediului înconjurător şi folosirii raţionale a resurselor naturale.

Menţionează că întru executarea normelor menţionate, Comitetul Executiv al Găgăuziei, în conformitate cu Hotăîrea nr. 13/21 din 09 august 2007, a fost creat fondul de rezerve a UTA Găgăuziei, iar potrivit pct. 2 a Regulamentului menţionat, fondul de rezerve materiale a Găgăuziei este creat de Comitetul Executiv al Găgăuziei, şi poate fi utilizate doar la decizia ultimului, fapt ce atestă că deciziile cu privire la eliberarea bunurilor materiale din rezervele materiale se iau de către Comitetul Executiv al Găgăuziei, la solicitările autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cît şi altor agenţi economici. Cu referire la nomele menţionate, insistă că la emiterea de către intimat a deciziei nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf.

Ioan Botezătorul din or. Comrat”, Adunarea Populară a Găgăuziei şi-a depăşit atribuţiile, motiv din care consideră că decizia emisă cu încălcarea normelor legale urmează a fi anulată. Conform art. 30 Legea contenciosului administrativ (prevederi aplicabile la data adoptării hotărârii contestate) hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia hotărârii primei instanţe a fost expediată în adresa recurentului la 12 decembrie 2012, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 86), iar recursul a fost depus la 26 decembrie 2012. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Din materialele dosarului rezultă că prin dispoziţia Adunării Populare a Găgăuziei nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011, s-a dispus eliberare din rezervele materiale a Găgăuzie a grîului în cantitate de 100 tone, pentru finisarea lucrărilor de construcţie a Catedralei Sf.

Ioan Botezătorul din or. Comrat. Înaintând acţiunea împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei a solicitat anularea dispoziţiei Adunării Populare a Găgăuziei nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf. Ioan Botezătorul din or. Comrat”. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii acţiunii, considerând că la emiterea actului administrativ contestat adunarea Populară a Găgăuziei a acţionat în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia primei instanţe este greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părţi în raport cu prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu. Astfel, potrivit Regulamentului cu privire la rezervele materiale a Găgăuziei, aprobat prin Hotărîrea Comietul Executiv al Găgăuziei nr. 13/21 din 09 august 2007, fondul de rezerve materiale a Găgăuziei este creat de Comitetul Executiv al Găgăuziei, şi poate fi utilizate doar la decizia ultimului, prin urmare, deciziile cu privire la eliberarea bunurilor materiale din rezervele materiale se iau de către Comitetul Executiv al Găgăuziei, la solicitările autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cît şi altor agenţi economici.

La caz au relevanţă şi prevederile art. 2 alin.(2) a Legii RM cu privire la administraţia publică locală, care indică că, modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale în unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special se reglementează în baza prevederilor fixate în Constituţie, în Legea privind descentralizarea administrativă, în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi în prezenta lege. Astfel, potrivit art. 111 alin.(1) a Constituţiei RM, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

Conform art. 1 alin. (2) a Legii RM nr. 344 din 23 decembrie 1994, privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova, iar potrivit art. 16 din aceiaşi Lege, Organul executiv permanent al Găgăuziei este Comitetul Executiv care este format de către Adunarea Populară la prima sesiune pentru durata mandatului. Conform art. 17 din Legea citată, Comitetul Executiv al Găgăuziei asigură, în special, reglementarea, în condiţiile legii, a raporturilor de proprietate pe întreg teritoriul, administrarea economiei, construcţiei social-culturale, sistemului financiar-bugetar local,asistenţei sociale, retribuirii muncii, sistemului fiscal local, protecţiei mediului înconjurător şi folosirii raţionale a resurselor naturale.

În circumstanţele menţionate şi cu referire la dispoziţiile citate instanţa de recurs consideră greşite concluziile primei instanţe cu referire la faptul că Adunarea Populară a Găgăuziei a emis actul administrativ contestat în limitele competenţei sale. Or, odată ce potrivit art. 2 din Legii RM nr. 344 din 23 decembrie 1994, privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Găgăuzia este administrată în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi şi altor legi ale Republicii Moldova (cu excepţiile prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative ale Adunării Populare (Halc Topluşu) a Găgăuziei, care nu vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova, la caz urmau a fi aplicate atît prevederile Legii nr. 589-XIII din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare, cît şi Regulamentul cu privire la rezervele materiale a Găgăuziei.

De altfel, potrivit art. 8 a Legii nr. 589-XIII din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare, deciziile cu privire la eliberarea bunurilor materiale din rezervele materiale ale statului se iau de către Guvern, la solicitările autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor agenţi economici, în baza avizului Agenţiei. Iar, pct. 24 a Regulamentului cu privire la rezervele materiale a Găgăuziei, deciziile cu privire la eliberarea bunurilor materiale din rezervele materiale ale Găgăuziei se iau de către Comitetul Executiv al Găgăuziei, la solicitările autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor agenţi economici.

Astfel, dispoziţiile citate expres indică că, dreptul de a elibera bunurile materiale din rezervele materiale se acordă doar Comitetului Executiv al Găgăuziei şi doar la solicitările autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor agenţi economici, însă careva solicitări din partea ultimilor la materialele cauzei lipsesc. Contrar dispoziţiilor citate, la emiterea dispoziţiei contestate, Adunarea Populară a Găgăuziei nu a ţinut cont de faptul că anume Comitetul Executiv al Găgăuziei asigură, reglementarea, în condiţiile legii, a raporturilor de proprietate pe întreg teritoriul, administrarea economiei, construcţiei social-culturale, sistemului financiar-bugetar local,asistenţei sociale, retribuirii muncii, sistemului fiscal local, protecţiei mediului înconjurător şi folosirii raţionale a resurselor naturale.

Raportând la caz prevederile enunţate în raport cu circumstanţele cauzei, instanţa de recurs constată drept ilegală dispoziţia nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf. Ioan Botezătorul din or. Comrat”, fiind evident că la emiterea acesteia au fost depăşite atribuţiile organului emitent. În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs ajunge la concluzia temeiniciei recursului declarat de către Comitetul Executiv al Găgăuziei şi indică la ilegalitatea hotărîrii primei instanţe, fapt ce impune admiterea integrală a acţiunii formulate de Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea dispoziţiei Adunării Populare a Găgăuziei nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf.

Ioan Botezătorul din or. Comrat”. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide : Se admite recursul declarat de către Comitetul Executiv al Găgăuziei.

Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Comrat din 05 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Comitetului Executiv al Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite acţiunea Comitetului Executiv al Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ. Se anulează dispoziţia Adunării Populare a Găgăuziei „nr. 361-XLI/IV din 24 noiembrie 2011 „Cu privire la sursele de finanţare pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a Catedralei Sf. Ioan Botezătorul din or. Comrat”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva