3ra-863/14 — anularea hotărîrii

3ra-863/14 — anularea hotărîrii (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Judecătoria Comrat Dosarul nr. 3ra-803/14

Judecător: S. Popovici

Curtea de Apel Comrat

Judecători: A. Curdov, E. Dimina, E. Lazareva

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Valentina Clevadî, Iuliana Oprea

examinînd recursul declarat de către Guvernatorul (Bașkanul) Gagăuziei în

pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată declarată de către

Guvernatorul ( Bașkanul) Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei

privind anularea hotărîrii Adunării Populare nr. 37-VI/V din 08.02.2013,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 20 februarie 2014,

C O N S T A T Ă :

La 04 aprilie 2013 reclamantul Guvernatorul (Bașkanul) Găgăuziei s-a adresat

în instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva Adunarii Populare a

Găgăuziei privind anularea Hotărîrii nr. 37-VI/V din 08 februarie 2013 “privind

încălcarea drepturilor și împuternicirilor Adunării Populare a Găgăuziei, oferite de

Legea Republicii Moldova privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz

Yeri)” și Codicele Găgăuziei (Gagauz Yeri)”.

Cerința sa reclamantul o motivează prin aceea, că prin actul contestat,

Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat faptul, că în ultimul timp Guvernatorul

(Bașkanul) Găgăuziei, care este garantul executării Legii fundamentale a Găgăuziei

- Codicele Găgăuziei, intenționat și premeditat încalcă normele Legii Republicii

Moldova “privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” și Codicelui

Găgăuziei în partea, ce ține de împuternicirile Adunării Populare a Găgăuziei

privind coordonarea candidaturii pentru numirea în funcție de șef al Direcției

afacerilor interne a Găgăuziei...”, de asemenea conform punctului 1 din actul

contestat Guvernatorul (Bașkanul) Găgăuziei a fost avertizat “...despre

inadmisibilitatea încălcării ulterioare a Legii Republicii Moldova “privind statutul

juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” și a Codicelui Găgăuziei...”.

Reclamantul indică, că formulările și concluziile conținute în hotărîrea

contestată, sunt bazate pe învinuiri absolut nemotivate și neîntemeiate, nu corespund

realității, contravin prevederilor legislației în vigoare și sunt pasibile anulării.

1

Ca motivare a acestui argument, reclamantul se referă la art. 24 alin. (1) Legea

RM nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 „privind statutul juridic special al

Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, în conformitate cu care, șeful Direcției afacerilor interne

a Găgăuziei este numit și eliberat din funcție de către Ministrul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova la demersul Guvernatorului Găgăuziei, coordonat cu Adunare

Populară.

Tot aceste prevederi se conțin și în art. 74 alin. (5) din Codicele Găgăuziei.

Reclamantul menționează, că la 28 decembrie 2012 a prezentat Adunării

Populare a Găgăuziei pentru aprobare, o nouă structură și componență a Comitetului

Executiv al Găgăuziei, și nemijlocit dl Suhodol S.V. a fost prezentat de către

reclamant pentru confirmare în funcție de șef al Direcției afacerilor interne a

Găgăuziei.

La rîndul său, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în

conformitate cu cerințele art. 49 al „Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public„ nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 și art. 20 „Legea cu privire la

poliție” nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 l-a numit pe d-ul Suhodol S.V. ca Șef

interimar al Direcției Afacerilor Interne a Găgăuziei.

La 12 februarie 2013, Adunării Populare a Găgăuziei i-a fost expediată cererea

prealabilă privind anularea Hotărîrii contestate. Ca urmare a examinării cererii,

intimatul a adoptat Hotărîrea „cu privire la aprobarea referinței la cererea prealabilă

a Guvernatorului Găgăuziei” nr. 64-VIII/V, conform căreia, intimatul a respins

cererea reclamantului privind anularea hotărîrii contestate, fapt ce l-a determinat pe

reclamant să se adreseze cu acțiune în instanța de judecată.

La 16 mai 2013 reclamantul a prezentat cererea de concretizare (completare) a

acțiunii sale privind anularea hotărîrilor Adunării Populare a Găgăuziei referindu-se

la prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) nr.

344-XIII din 23 decembrie 1994, Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 și Legii cu privire la statutul

personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Prin Hotărîrea Judecătoriei Comrat din 12 august 2013, acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tutror probelor prezente și apreciate din

punct de vedere al pertinenței, admisibilității, veridicității iar în ansamblu a constatat

cu certitudine că, Adunarea Populară UTA Găgăuzia în limitele competenței sale a

constatat faptul încălcării de către Bașkanul Găgăuziei a art. 24 al Legii nr. 344 –

XIII din 23 decembrie 1994 „privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-

Yeri)”. De asemenea, în limitele competenței Adunarea Populară UTA Găgăuzia,

a emis Hotărîrea nr. 37-VI/V din 08.02.2013 neîncălcînd prevederile Legii UTA

Găgăuzia nr. 37-XIV/III din 28.07.2005 „privind actele legislative”.

Împotriva hotărîrii nominalizate, la 12.08.2013 Bașkanul UTA Găgăuzia a

depus apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii Judecătoriei Comrat din

12 august 2013 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 20 februarie 2014 s-a admis parțial

apelul declarat de către Guvernatorul (Bașkanul) Găgăuziei. S-a casat hotărîrea

judecătoriei Comrat din 12 august 2013 și s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a

încetat procedura cu privire la anularea Hotărîrii nr. 37-VI/V din 08 februarie 2013

2

„Cu privire la încălcarea drepturilor și împuternicirilor Adunării Populare a

Găgăuziei, oferite de Legea Republicii Moldova „privind statutul juridic special al

Găgăuziei (Gagauz Zeri)” și Codicele Găgăuziei (Gagauz Yeri), ca nefiind pasibilă

examinării în procedură civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

și-au găsit în parte reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt întemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, acțiunea în cauză nu poate fi examinată

în ordinea procedurii civile, deoarece nu coresunde cerințelor Legii contencisului

administrativ.

La 15.04.2014, Bașkanul UTA Găgăuzia, nefiind de acord cu hotărîrea

instanței de apel, a declarat recurs prin care a solicit admiterea acestuia, casarea

Deciziei Curții de Apel Comrat din 20 aprilie 2014 și a hotărîrii Judecătorii Comrat

din 12 august 2013 cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral

acțiunea înaintată de către Guvernatorul (Bașkanul) Găgăuziei.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel, menționînd totodată că instanța de apel a aplicat eronat normele

dreptului material și procesual și eronat a interpretat normele dreptului material.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Guvernatorul (Bașkanul)

Gagăuziei a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din

5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul

conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit consideră că

instanța de apel a judecat apelul cu aplicarea eronată a normelor de drept material,

situație ce impune rejudecarea cauzei, or, eroarea respectivă nu poate fi înlăturată de

instanța de recurs.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată că, Guvernatorul (Bașkanul)

Găgăuziei s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva

Adunarii Populare a Găgăuziei privind anularea Hotărîrii nr. 37-VI/V din 08

februarie 2013 “privind încălcarea drepturilor și împuternicirilor Adunării Populare

a Găgăuziei, oferite de Legea Republicii Moldova privind statutul juridic special al

Găgăuziei (Gagauz Yeri)” și Codicele Găgăuziei (Gagauz Yeri)”.

Instanța de fond a respins acțiunea, soluție casată de instanța de apel, care a

emis o nouă hotărîre prin care a încetat procedura cu privire la anularea Hotărîrii nr.

37-VI/V din 08 februarie 2013 „Cu privire la încălcarea drepturilor și

împuternicirilor Adunării Populare a Găgăuziei, oferite de Legea Republicii

Moldova „privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Zeri)” și Codicele

Găgăuziei (Gagauz Yeri), ca nefiind pasibilă examinării în procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

3

de Justiție consideră ilegală decizia instanței de apel, deoarece provine din

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

În motivarea concluziei sale privind încetarea procedurii cu privire la anularea

Hotărîrii nr. 37-VI/V din 08 februarie 2013 „Cu privire la încălcarea drepturilor și

împuternicirilor Adunării Populare a Găgăuziei, oferite de Legea Republicii

Moldova „privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Zeri)” și Codicele

Găgăuziei (Gagauz Yeri), instanța de apel a invocat că după conținut ea nu are

caracter legislativ sau normativ, ci poartă doar funcție informativă, reflectînd

intențiile Adunării Populare a Găgăuziei de a efectua anumite acțiuni în viitor cu

scopul evitării încălcărilor posibile ale legislației în vigoare a republicii și

autonomiei.

Instanța de recurs consideră o astfel de concluzie eronată din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) Legea contenciosului administrativ orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de

către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În conformitate cu art. 3 din Legea sus menționat, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din

structurile specificate la lit. a) și b).

Act administrativ - manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter

normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării

executării sau executării în concret a legii. Actului administrativ, în sensul prezentei

legi, este asimilat contractul administrativ, precum și nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri.

Persoană vătămată într-un drept al său - orice persoană fizică sau juridică care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri.

Potrivit prevederilor art. 7 și art. 12 ale Legii nr. 344-XIII din 23.12.1994

„privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, art. 42 și art. 51 ale

Regulamentului Găgăuziei din 14.05.1998 - Autoritatea reprezentativă și legislativă

a Găgăuziei este Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauzianin Halk Toplușu), care

deține dreptul de adoptare a actelor normative a căror executare este obligatorie pe

teritoriul Găgăuziei și adoptarea Regulamentului Găgăuziei.

Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă nu numai legile în domeniul științei,

culturii, învățămîntului...., raporturilor de muncă etc., dar și stabilește modul de

organizare și de activitate a autorităților administrației publice locale ale Găgăuziei

și a asociațiilor de cetățeni..., eliberează din funcție persoanele cu funcție de

răspundere ale organelor de administrare publică ale Găgăuziei, anulează total sau

parțial hotărîrile și dispozițiile Comitetului Executiv și ale altor autorități publice ale

Găgăuziei în cazul în care ele sînt în contradicție cu prezentul Regulament și cu

4

legile locale, ..., sesizează, în condițiile legii, a Curții Constituționale a Republicii

Moldova, asupra constituționalității actelor autorității legislative și celei executive

ale Republicii Moldova în cazul în care prin acestea se lezează împuternicirile

Găgăuziei.

Potrivit prevederii art. 14 al legii menționate, art. 58 și art. 59 ale

Regulamentului Găgăuziei din 14.05.1998 - Bașkanul Găgăuziei este persoana

oficială supremă a Găgăuziei, și garantul executării prezentului Regulament, al

asigurării drepturilor și libertăților omului și cetățeanului. Exercită conducerea

activității autorităților administrației publice și poartă răspundere pentru exercitarea

atribuțiilor cu care este învestit prin lege, prezidează Comitetul Executiv al

Găgăuziei în conformitate cu lege. În afară de aceasta reprezintă Găgăuzia la

soluționarea chestiunilor politicii interne și externe a RM ce țin de interesele

Găgăuziei..., semnează legile locale, adoptă hotărîri și dispoziții obligatorii pentru

executare pe teritoriul Găgăuziei, efectuează conducerea organelor de administrare

publică în Găgăuzia și asigură colaborarea lor, cu acordul Adunării Populare a

Găgăuziei numește și eliberează din funcție Șefii Administrațiilor raionale ale

Găgăuziei... etc.

Colegiul reține că, cu referirea la prevederile normelor de drept menționate, de

către Adunarea Populară UTA Găgăuzia în limitele competenței sale a fost constatat

faptul încălcării de către Bașcanul Găgăuziei d-1 M. Formuzal - art. 24 al Legii nr.

344-XIII din 23 decembrie 1994 „privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri)”, - „privind numirea șefului Direcției Afacerilor interne a

Găgăuziei...”.

De asemenea, în limitele competenței sale de către Adunarea Populară UTA

Găgăuzia a fost emisă Hotărîre nr. 37-VI/V din 08.02.2013, potrivit căreia pct. pct. 1

și 4 - Bașcanul Găgăuziei d-l M. Formuzal este avertizat privind inadmisibilitatea

încălcării ulterioare a legii RM nr. 344-XIII din 23.12.1994 „privind statutul juridic

special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)” și Regulamentului Găgăuziei din 14.05.1998 cu

prezentarea raportului privind măsurile întreprinse în partea încălcărilor comise.

Reieșind din prevederile art. 27 al Legii UTA Găgăuzia nr. 37-XIV/III din

28.07.2005 „privind actele legislative” în cazul dat, pct. 5 și pct. 6 din Hotărîrea nr.

37-VI/V din 08.02.2013 sunt parte integrantă a actului legislativ emis.

Respectiv, reieșind din situația de fapt stabilită și conform normelor de drept

material enunțate, instanța de recurs consideră că instanța de apel a interpretat eronat

normele cu privire la modul de stabilire a caracterului normativ a Hotărîrii nr. 37-

VI/V din 08 februarie 2013 “privind încălcarea drepturilor și împuternicirilor

Adunării Populare a Găgăuziei, oferite de Legea Republicii Moldova privind

statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” și Codicele Găgăuziei (Gagauz

Yeri)”.

Conform art. 4 al Legii contenciosului administrativ, nu pot fi atacate în

instanțele de contencios administrativ: a) actele exclusiv politice ale Parlamentului,

Președintelui Republicii Moldova și Guvernului, precum și actele administrative cu

caracter individual, emise de Parlament, de Președintele Republicii Moldova și de

Guvern în exercițiul atribuțiilor prevăzute expres de normele constituționale sau

legislative, ce țin de alegerea, numirea și destituirea din funcțiile publice cu

responsabilități de protecție a intereselor generale ale statului sau ale instituțiilor

publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public

5

deosebit, conform listei prezentate în anexă, parte integrantă a prezentei legi; b)

actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica externă a

Republicii Moldova; c) legile, decretele Președintelui Republicii Moldova cu

caracter normativ, ordonanțele și hotărîrile Guvernului cu caracter normativ,

tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, care sînt supuse

controlului de constituționalitate; d) actele de comandament cu caracter militar; e)

actele administrative referitoare la securitatea națională a Republicii Moldova, la

exercitarea regimului stării excepționale, la măsurile de urgență luate de autoritățile

publice în vederea combaterii calamităților naturale, incendiilor, epidemiilor,

epizootiilor și altor fenomene de aceeași natură; f) actele administrativ-

jurisdicționale de sancționare contravențională și alte acte administrative pentru a

căror desființare sau modificare legea prevede o altă procedură judiciară; g) actele

de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică, în legătură

cu administrarea și folosirea bunurilor ce aparțin domeniului său privat; h) actele

administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătorești irevocabile.

Respectiv, hotărîrea nr. 37-VI/V din 08 februarie 2013 “privind încălcarea

drepturilor și împuternicirilor Adunării Populare a Găgăuziei, oferite de Legea

Republicii Moldova privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” și

Codicele Găgăuziei (Gagauz Yeri)” nu este exceptată de la controlul judecătoresc.

Prin urmare, Colegiul conchide că conținutul Hotărîrii contestate a Adunării

Populare a Găgăuziei, are caracter legislativ sau normativ.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că soluția instanței de apel privind

privind încetarea procedurii, ca nefiind pasibilă examinării în procedură civilă, este

ilegală.

În același timp, Colegiul constată că instanța de apel nu s-a expus asupra

fondului cauzei, deoarece a considerat că cererea de chemare în judecată nu este

pasibilă examinării în procedură civilă.

Avînd în vedere cele constatate, întru garantarea tuturor drepturilor procesuale

în mod egal tuturor participanților la proces, drept garantat prin prevederile art. 6

CEDO, conducîndu-se de prevederile art. 432 alin. (2) CPC al RM, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curți Supreme de Justiție,

constatînd o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, a

conchis admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 20

februarie 2014 și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de

judecători.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o hotarîre legală și întemeiată.

Ținînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Guvernatorul (Bașkanul) Gagăuziei .

6

Se casează decizia Curții de Apel Comrat din 20 februarie 2014, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Guvernatorul ( Bașkanul) Găgăuziei

împotriva Adunării Populare a Găgăuziei privind anularea hotărîrii Adunării

Populare nr. 37-VI/V din 08.02.2013 și cauza se remite la rejudecare în Curtea de

Apel Cahul în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

7