3r-58/19 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Restituirea recursului impotriva incheierii
3r-58/19 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3r-58/19
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (jud: I.Botezatu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Coleva, A.Curdova, Ș.Starciuc)
Î N C H E I E R E
13 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
examinând recursul declarat de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian),
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina
Țurcanu (Bacaian) împotriva Comitetului Executiv al Unității Teritoriale
Administrative a Găgăuziei (Găgăuz Yeri) și Comisiei pe Problemele Victimelor
Represiunilor Politice a Comitetului Executiv al Unității Teritoriale
Administrative a Găgăuziei (Găgăuz Yeri) cu privire la anularea actului
administrativ,
împotriva încheierii din 11 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a
fost restituită cererea de apel depusă de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian),
c o n s t a t ă:
La 13 noiembrie 2017, Ecaterina Țurcanu (Bacaian) a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Comitetului Executiv al Unității Teritoriale
Administrative a Găgăuziei (Găgăuz Yeri) și Comisiei pe Problemele Victimelor
Represiunilor Politice a Comitetului Executiv a Unității Teritoriale Administrative
a Găgăuziei (Găgăuz Yeri) cu privire la anularea deciziei Comisiei pe problemele
Victimelor Represiunilor Politice a Comitetului Executiv al Unității Teritoriale
Administrative a Găgăuziei (Găgăuz Yeri) nr.1/2 din 16 august 2017, încasarea
sumei de 834 459, 45 de lei și recuperarea valorii bunurilor imobile și mobile
confiscate.
Prin hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,
a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina Țurcanu
(Bacaian) împotriva Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Administrative a
Găgăuziei (Găgăuz Yeri) și Comisiei pe Problemele Victimelor Represiunilor
Politice a Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Administrative a Găgăuziei
(Găgăuz Yeri) cu privire la anularea actului administrativ.
La 10 octombrie 2018, Ecaterina Țurcanu (Bacaian) a declarat apel împotriva
hotărârii din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești.
Prin încheierea din 10 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat
curs cererii de apel depuse de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian) și s-a acordat
1
termen de 15 zile din data recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor,
și anume, pentru prezentarea cererii de apel motivate.
Prin încheierea din 11 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost restituită
cererea de apel depusă de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian), în temeiul art. 369
alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. (f.d. 228-229, vol. I)
La 23 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina Țurcanu
(Bacaian) a declarat recurs împotriva încheierii din 11 ianuarie 2019 a Curții de
Apel Comrat.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea din 11 ianuarie
2019 a Curții de Apel Comrat, emisă în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de
procedură civilă.
A relatat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă a fi
casată, deoarece nu au fost constatate pe deplin circumstanțele cauzei, iar cele
constatate de instanță, contravin materialelor cauzei.
Recurenta a considerat că prin încheierea recurată i-a fost încălcat dreptul de
acces la justiție, aceasta fiind emisă în lipsa sa.
Ecaterina Țurcanu (Bacaian) a solicitat admiterea recursului, casarea
încheierii contestate și restituirea cauzei pentru examinarea cererii de apel în fond.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Comrat a pronunțat încheierea contestată la 11 ianuarie 2019.
Recurenta a recepționat încheierea instanței de apel la 17 ianuarie 2019. (f.d.
233, vol. I)
Astfel, recursul declarat la 23 ianuarie 2019, este în termen.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 436 Cod de procedură civilă, recursul se depune de
persoanele menționate în art. 430 Cod de procedură civilă, cu respectarea
condițiilor prevăzute la art. 437 Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1), lit. (b1) Cod de procedură civilă, instanța
de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de
recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin.(1).
În conformitate cu art. 437 alin. (1) cererea de recurs trebuie să fie
dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune
recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei
ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa
intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și
dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și
temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările
recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura
recurentului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție constată că prin hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Comrat,
sediul Vulcănești, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către
Ecaterina Țurcanu (Bacaian).
2
Prin încheierea din 10 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat
curs cererii de apel depusă de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian) și s-a acordat
termen de 15 zile din data recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor,
și anume, pentru prezentarea cererii de apel motivate.
Prin încheierea din 11 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost restituită
cererea de apel depusă de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian), în temeiul art. 369
alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. (f.d. 228-229, vol.I)
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că la 23 ianuarie 2019, Ecaterina Țurcanu (Bacaian), a
declarat recurs împotriva încheierii din 11 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat,
care este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară
procesul, fără a anexa traducerea acestuia în limba de stat.
Instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie 2018 a Curții
Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr.
3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi
presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.
În contextul celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului civil și
penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118
din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă, art. 16 din Codul de
procedură penală și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
Prevederile conținute în art. 118 din Constituție, sunt necesare pentru
asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în
condițiile egalității depline în fața legii.
Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor
procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu
privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în
care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în
limba națională a statului.
Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este
limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în baza Hotărârii
Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează
a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea
utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă
fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.
Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă
limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în
limba de stat.
Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se
exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în
care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.
3
Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor
orale desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și
înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.
În aceste condiții, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea
cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă
limbă în limba de stat, din simplul considerent că această pretinsă obligație
depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și
echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces
să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin
interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs
depusă de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian) împotriva încheierii din 11 ianuarie
2019 a Curții de Apel Comrat, nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) Cod de
procedură civilă, fiind redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului
și nu este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui
recursul declarat.
În conformitate cu art. 269-270, 4261 alin. (1) lit. (b1) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e:
Se restituie recursul declarat de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian) împotriva
încheierii din 11 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă, la cererea
de chemare în judecată depusă de către Ecaterina Țurcanu (Bacaian) împotriva
Comitetului Executiv a Unității Teritoriale Administrative a Găgăuziei (Găgăuz
Yeri) și Comisiei pe Problemele Victimelor Represiunilor Politice a Comitetului
Executiv a Unității Teritoriale Administrative a Găgăuziei (Găgăuz Yeri) cu
privire la anularea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
4