3ra-1313/19 — recunoasterea ilegalitătii răspunsului si anularea acestuia, suprimarea abuzului de putere, apărarea dreptului său de acces la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1313/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud. N. Lazarev) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, Ș. Starciuc) Î N C H E I E R E 4 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Victor Ceceli, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Ceceli împotriva Procuraturii Unității Teritoriale Administrative Găgăuzia sediul Vulcănești cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului și anularea acestuia, suprimarea abuzului de putere, apărarea dreptului său de acces la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 24 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de către Victor Ceceli împotriva hotărârii din 7 martie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, c o n s t a t ă: La 5 iulie 2018, Victor Ceceli a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Unității Teritoriale Administrative Găgăuzia sediul Vulcănești cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului și anularea acestuia, suprimarea abuzului de putere, apărarea dreptului său de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 11 iunie 2018 a expediat în adresa Procuraturii Comrat, sediul Vulcănești cerere privind eliberarea informației ce se referă la cauzele publice și la el personal cu următorul conținut: „la data de 29 mai 2018 eu v-am expediat: 1) denunțul cu privire la amenințare a candidatului la funcția de Primar al municipiului Chișinău Ion Ceban și adepților acestuia; 2) cererea privind furnizarea informației, care se referă la cauzele publice și la el personal; 3) plângerea împotriva uzurpării puterii de stat de către Curtea de Apel Comrat la examinarea cauzei penale nr. 06-10r-516-07052018, și cauzarea intenționată lui de către ultima a suferințelor fizice și psihice; 4) plângerea împotriva uzurpării puterii de stat de către Curtea de Apel Comrat la examinarea cauzei penale nr. 06-24r-585- 22052018, și cauzarea intenționată lui de către ultima a suferințelor fizice și psihice; 5) plângerea asupra uzurpării puterii de stat de către Judecătoria Cimișlia la examinarea cauzei penale nr. 10-05/2018, și cauzarea intenționată acestuia de către judecătorie a 1 suferințelor fizice și psihice.

Potrivit avizului de recepție/livrare aceasta a fost recepționată la data de 4 iunie 2018. Reclamantul a menționat că, după cum rezultă din actele din 4 iunie 2018 cu nr. 03.110-p/2018-1349, nr. 03.111-p/2018-1351, nr. 03.113-p/2018-1353 și nr. 03.114- p/2018-1355 plângerile sale în baza art. 9 din Legea cu privire la petiționare, au fost transmise după competență. În legătură cu aceasta, în baza a cărui temei plângerile sale au fost transmise după competență, în conformitate cu Legea cu privire la petiționare, ci nu în temeiul Codului de procedură penală. A specificat că, la data de 29 mai 2018 la fel a expediat un denunț cu privire la amenințare la omor a candidatului la funcția de Primar al municipiului Chișinău Ion Ceban și adepților acestuia.

Întrucât răspuns cu privire la soarta acestui denunț nu a primit, solicită să i se răspundă dacă acesta a fost admis spre examinare?. A explicat că, la data de 8 iunie 2018 a primit citație, semnată de Selemet A., conform căreia în temeiul art. 235-237 din Codul de procedura penală, a fost chemat la data de 11 iunie 2018, ora 14.00 și la 23 iunie 2018, ora 10.00 la Judecătoria Cahul. Din motivul că nu a primit citații de la Judecătoria Comrat, solicită să i se răspundă, în baza cărui temei Selemet cere prezentarea sa?.

Conform avizului de recepție/livrare Procuratura Vulcănești a recepționat această cerere la data de 12 iunie 2018. După cum rezultă din răspunsul nr. 11.121-p/18-1443 din 18 iunie 2018, semnat de către procurorul în Procuratura Unității Teritoriale Administrative Găgăuzia sediul Vulcănești, Selemet A., a fost admisă decizia privind înregistrarea cererilor potrivit Legii cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994, cu expedierea ulterioară a cererilor după competența teritorială. În opinia reclamantului, plângerile sale trebuiau să fie examinate în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, iar referirea la Legea cu privire la petiționare este ilegală. A comunicat că, adresând întrebarea în baza cărui temei i se solicită să se prezinte la Judecătoria Cahul, Selemet A. a răspuns „Vă explicăm în mod repetat prevederile art. 235, 53 alin. (1) pct. 7), 199 din Codul de procedură penală”.

Reclamantul a afirmat că din prevederile legale indicate de către Selemet A. reiese că instanța de judecată poate solicita prezentarea lui în instanță, și nicidecum procurorul. Respectiv, expediindu-i citații cu solicitarea de a se prezenta la Judecătoria Cahul, Selemet A. face abuz de putere. Totodată, expediindu-i citație în limba pe care nu o posedă, Judecătoria Cahul a încălcat legea, având astfel motiv să se îndoiască de imparțialitatea acesteia. Reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității și anularea răspunsului nr. 11.121- p/18-1443 din 18 iunie 2018, suprimarea abuzului de putere de către Procuratura Comrat, sediul Vulcănești, apărarea dreptului de acces la informație și compensarea prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei.

Prin hotărârea din 7 martie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Victor Ceceli. Prin decizia din 24 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă cererea de apel depusă de către Victor Ceceli împotriva hotărârii din 7 martie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. 2 Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, Procuratura Unității Teritoriale Administrative Găgăuzia sediul Vulcănești legal a dat răspunsul nr. 11.121-p/18-1443 din 18 iunie 2018, care conține o informație veridică despre cerințele solicitate de către Victor Ceceli în cererea din 11 iunie 2018. Respectiv, cerința dată este neîntemeiată.

Totodată, instanțele de judecată au respins și celelalte cerințe ale reclamantului ca fiind subsecvente pretenției de anulare a răspunsului nr. 11.121-p/18-1443 din 18 iunie 2018. La data de 5 iunie 2019, Victor Ceceli prin intermediul oficiului poștal a depus recurs împotriva deciziei din 24 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat. În motivarea recursului a indicat asupra faptului dacă instanța de apel avea dreptul de a examina prezenta acțiune, odată ce a fost învinuită de uzurparea puterii de stat. A invocat prevederile art. 1 alin. (2) din Legea Curții Supreme de Justiție, art. 351 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin referința depusă la 22 octombrie 2019 Procuratura Unității Teritoriale Administrative Găgăuzia sediul Vulcănești a solicitat ca recursul depus să fie declarat inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. 3 Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 iulie 2019, iar conform avizului de recepție/livrare recurentul a recepționat-o la 7 august 2019. Prin urmare, recursul depus de către Victor Ceceli prin intermediul oficiului poștal la data de 5 septembrie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Victor Ceceli nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Victor Ceceli asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Victor Ceceli, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Victor Ceceli se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5