2ra-1007/13 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: S. Arnaut dosarul nr. 2ra-1007/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Vera Macinskaia, Ion Vîlcov examinînd recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Proca Tudor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Proca Tudor împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 29 mai 2012 Proca Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în anul 1997, în privinţa sa a fost intentat dosar penal în baza art. 1231, 189 alin. (1) şi 209 alin. (2) Cod penal - confecţionarea, deţinerea şi folosirea chitanţelor false de la dispoziţiile de încasări ale Companiei „Tudor şi K”. Procesul penal a fost clasat prin ordonanţa anchetatorului superior al Procuraturii mun. Chişinău, V. Batîr, din 30 noiembrie 1997, din lipsa în acţiunile sale a componenţei infracţiunii. Menţionează reclamantul că, această circumstanţă, conform prevederilor art. 22 şi 275 pct. 8) Cod de procedură penală, exclude urmărirea penală repetată, judecarea sau pedepsirea pentru această faptă. Contrar acestei norme, procurorul în Procuratura sect.

Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu, la data de 08 octombrie 2003 a emis o ordonanţă de anulare a ordonanţei de refuz în pornirea unui proces penal din 06 mai 2003, emisă de către Comisariatul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău şi a dispus pornirea împotriva sa a procesului penal nr. 2003021552, în baza art. 361 alin. (2) din Cod penal - confecţionarea, deţinerea şi folosirea chitanţelor false de la dispoziţiile de încasări ale Companiei „Tudor şi K”. La acţiunile procurorului în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu, la 02 august 2004 a depus o plîngere în adresa judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, plîngerea fiind înregistrată cu nr. 13-153/2004 şi transmisă spre examinare în fond judecătorului Gheorghe Morozan.

Contrar prevederilor art. 313 al. (4) Cod de procedură penală, potrivit cărora plîngerea urma să fie examinată în decurs de 10 zile, judecătorul a tergiversat examinarea plîngerii, iar la 24 noiembrie 2004 prin hotărîre protocolară a dispus transmiterea acesteia spre examinare în cadrul procesului penal. Indică reclamantul că, plîngerea sa nu a fost examinată nici pînă în prezent. Consideră reclamantul că prin acţiunile judecătorilor Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău i-a fost încălcat dreptul său la judecarea într-un termen rezonabil a plîngerii sale depusă împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu. De asemenea, menţionează reclamantul că, drept urmare a neexaminării într- un termen rezonabil a plîngerii sale, i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral sub formă de defectuozitate, discomfort, umilinţă, jignire.

Solicită reclamantul constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil şi încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatat faptul încălcării dreptului la judecarea cauzei în termenul rezonabil. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Tudor Proca suma de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. La 07 februarie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

Recurentul Ministerul Finanţelor în motivarea recursului a indicat că instanţa de judecată la emiterea hotărîrii a interpretat eronat legea materială şi a dat o apreciere subiectivă circumstanţelor pricinii. La 01 martie 2013 a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe şi Proca Tudor, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii recurate în partea respingerii acţiunii şi emiterea în această parte a unei noi hotărîri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. Recurentul Proca Tudor în motivarea recursului a indicat că suma încasată cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanţă – 7000 lei, constituie o sumă disproporţionată în raport cu caracterul şi gravitatea suferinţelor suportate de dînsul.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, în vigoare din 30 noiembrie 2012, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia hotărîrii motivate a primei instanţei a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 18 ianuarie 2013. În circumstanţele relevate, recursurile se consideră a fi depuse în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Proca Tudor neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar cel declarat de către Ministerul Finanţelor întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe în partea reparării prejudiciului moral şi emiterea în această parte a unei noi hotărîri cu privire la respingerea acestei pretenţii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 20 al.al. (1), (2) şi (4) Cod de procedură penală, urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluţionare a cauzei penale sînt: complexitatea cazului; comportamentul participanţilor la proces; conduita organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată; importanţa procesului pentru cel interest; vîrsta de pînă la 18 ani a victimei. Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către procuror, iar la judecarea cazului – de către instanţa respectivă. Conform art. 2 al.

(1), (2) şi (6) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Astfel, conform normelor de drept enunţate, doar întîrzierile imputabile autorităţilor judiciare competente pot avea ca consecinţă eventuala constatare a depăşirii unui termen rezonabil în care trebuia să fie judecată cauza. De asemenea, Curtea Europeană reiterează că, rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanţelor cauzei, ţinînd cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi al autorităţilor relevante şi importanţa cauzei pentru reclamant (cauza Frydlender v. France ([GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).

Din materialele dosarului rezultă că recurentul-reclamant Proca Tudor a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, solicitînd constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cererii lui Proca Tudor împotriva ordonanţei de anulare a ordonanţei de refuz în pornirea procesului penal, emisă de procurorul în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu, din 08 octombrie 2003, precum şi repararea prejudiciului moral. 3 Potrivit raportului de respectare a termenului rezonabil la examinarea plîngerii lui Proca Tudor împotriva ordonanţei de refuz în pornirea procesului penal, emisă de procurorul în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu, din 08 octombrie 2003, prezentat de către Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău din 11 iulie 2012, rezultă că plîngerea lui Proca Tudor a fost înregistrată la 02 august 2004, fiind repartizată spre examinare judecătorului Ghenadie Morozan, iar şedinţa de judecată fiind numită pentru data de 12 august 2004. Potrivit procesului-verbal al şedinţei de judecată din 12 august 2004, părţile nu s-au prezentat la şedinţă, instanţa de judecată dispunînd amînarea şedinţei, cu citarea repetată a părţilor. La şedinţa de judecată din 24 septembrie 2004 s-a prezentat doar petiţionarul Proca Tudor, şedinţa de judecată fiind amînată pentru data de 19 octombrie 2004. Şedinţa de judecată din 19 octombrie 2004 a fost amînată la solicitarea reprezentantului Procuraturii sect. Rîşcani mun.

Chişinău, din motivul că la materialele dosarului lipseşte dosarul penal. Referitor la demersul privind amînarea şedinţei de judecată, fiind pus în discuţie, petiţionarul Proca Tudor a lăsat la discreţia instanţei. La şedinţa de judecată din 23 noiembrie 2004, reprezentantul Procuraturii sect. Rîşcani mun. Chişinău a înştiinţat instanţa despre faptul că dosarul penal a fost expediat în judecată şi se află spre examinare la judecătorul Gheorghe Gorun. Prin încheiere protocolară, instanţa de judecată a dispus în temeiul art. 297 al. (4) Codul de procedură penală, expedierea materialelor judecătorului care examinează cauza penală. Astfel, la 24 noiembrie 2004 cu nr. de ieşire 6311, plîngerea lui Proca Tudor a fost transmisă spre examinare judecătorului Gheorghe Gorun, care a fost anexată la cauza penală nr. de anchetă 2003021552, în învinuirea lui Proca Tudor în baza art. 310 al.

(1), 361 al. (1) Cod penal. Totodată, potrivit raportului, prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 iunie 2008, devenită irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 noiembrie 2010, Proca Tudor a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 310 al. (1), 361 al. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu dreptul de reabilitare. Astfel, plîngerea lui Proca Tudor împotriva ordonanţei de anulare a ordonanţei de refuz în pornirea procesului penal, emisă de procurorul în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu, din 08 octombrie 2003, s-a aflat în procedura judecătorului de instrucţie, investit în examinarea plîngerii, aproximativ 3 luni de zile, pe cînd potrivit art. 313 al.

(4) Codul de procedură penală, judecătorul urma să examineze plîngerea în termen de 10 zile. În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe privind constatarea încălcării dreptului lui Proca Tudor la judecarea plîngerii ordonanţei de anulare a ordonanţei de refuz în pornirea procesului penal, emisă de procurorul în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău, Anatol Viţu, din 08 octombrie 2003, în termen rezonabil în sensul art. 20 Cod de procedură penală. Or, durata îndelungată a examinării pricinii 4 vizate se datorează amînării repetate a procesului dispuse de către instanţa de judecată la solicitarea reprezentantului Procuraturii sect.

Rîşcani mun. Chişinău, precum şi neprezentării însuşi a recurentului-petiţionar Proca Tudor. În această privinţă, se reţine că, potrivit raţionamentelor expuse de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanţele judecătoreşti naţionale sunt în primul rînd responsabile de decizia privind amînarea procedurilor şi ele pot decide acest lucru indiferent de poziţia părţilor în proces (cauza „Deservire” SRL vs. Moldova, hotărîre din 06.10.2009, § 42). De asemenea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiată concluzia primei instanţe privind încasarea cu titlu de prejudiciului moral în beneficiul lui Proca Tudor a sumei de 7000 lei.

Or, conform art. 5 al. (2) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Reglementări similare se regăsesc şi în art. 41 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, instanţa de recurs consideră că simpla constatare a încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă capabilă pentru a compensa prejudiciul moral cauzat lui Proca Tudor.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă, însă normele de drept procedural au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a careva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Proca Tudor şi de a admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, de a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 în partea reparării prejudiciului moral şi de a emite în această parte o nouă hotărîre, prin care de respins integral pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral, în rest hotărîrea primei instanţe de menţinut.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e ci d e Se respinge recursul declarat de către Proca Tudor. Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Proca Tudor împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la 5 examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral în partea reparării prejudiciului moral şi în această parte se emite o nouă hotărîre prin care: Se respinge acţiunea lui Proca Tudor împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral.

În rest hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov 6