2ra-2218/13 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: I.Potînga dosarul nr. 2ra-2218/13 instanţa de apel: B.Bîrca, M.Moraru, M.Ciugureanu ÎNCHEIERE 07 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Proca Tudor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Proca Tudor împotriva Ministerului Finanţelor privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013 prin care s-a respins apelul declarat de Proca Tudor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 22.11.2012, c o n s t a t ă La 02 mai 2012 Proca Tudor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin încheierea irevocabilă a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26.12.2006 a fost admisă plîngerea sa în calitate de asociat al CAC,,Tudor şi C” SRL şi obligată Procuratura mun. Chişinău să-i elibereze documentele contabile ale CAC,,Tudor şi C”SRL. Menţionează reclamantul, că această hotărîre nu se execută pînă în prezent de către Procuratura mun.

Chişinău, pe motiv că prin procesul-verbal de percheziţie din 02.04.1997 nu s-a confirmat faptul ridicării de la CAC,,Tudor şi C” SRL a acestor documente contabile. Solicită reclamantul, constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti – încheierii judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26.12.2006; repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat de la investiţia în sumă de 367 500 lei, efectuată în contul 1 fondului statutar al CAC,,Tudor şi C” SRL, pentru perioada anilor 2007-2011, în sumă de 672 392 lei, precum şi repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. Ulterior, prin cererea din 06.11.2012 reclamantul şi-a modificat cerinţele, solicitînd constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti – încheierii judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 26.12.2006 şi repararea prejudicului moral cauzat prin neexecutarea în termen a hotărîrii (încheierii) în mărime de 50 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 noiembrie 2011 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, Proca Tudor a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013 s-a respins apelul declarat de Proca Tudor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22.11.2012. La 30 aprilie 2013 Proca Tudor a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă.

În susţinerea recursului s-a invocat că hotărîrile instanţelor de fond sunt ilegale şi neîntemeiate deoarece au fost emise cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată şi au fost apreciate arbitrar probele administrate pe parcursul judecării cauzei. Susţine recurentul că s-a încălcat şi se încalcă şi în prezent dreptul său legal la executarea într-un termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile, precum şi dreptul legal de acces la informaţie. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Proca Tudor urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora 2 şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Proca Tudor este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Argumentele recursului declarat nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia ei în fapt. Instanţa de recurs menţionează şi faptul că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, deasemenea recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept 3 material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Proca Tudor ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Proca Tudor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Valentina Clevadî 4