- Dosarul nr.
- 2ra-1110/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 mai 2013
- Părțile
- Huştiuc Alexandru ş.a. vs SRL Taxi parc SA Transelit
- Pe scurt
- Art. 15 alin. 1 Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule
2ra-1110/13 — Încasarea prejudiciului material şi moral
prima instanţă: L. Brînză dosar nr. 2ra-1110/13 instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, Iu. Cimpoi DECIZIE 22 mai 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru Iuliana Oprea, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către întreprinderea mixtă CIA „Transelit”, societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia împotriva societăţii cu răspundere limitată „Taxiparc”, întreprinderii mixte CIA „Transelit”, societate pe acţiuni şi intervenientul accesoriu Soloviov Andrei cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana, fiind casată parţial hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 26 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată, fiind emisă în această parte o hotărîre nouă privind admiterea cerinţei de încasare a prejudiciului material, c o n s t a t ă: La data de 10.11.2010, reclamanţii Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Taxiparc”, ÎM CIA „Transelit” SA, intervenient accesoriu Soloviov Andrei cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că, la 16.11.2008, pe str. Albişoara, mun. Chişinău, s-a produs un accident rutier în rezultatul căruia, automobilul de model „Skoda Octavia”, cu număr de înmatriculare C LG 374, a tamponat automobilul de model „Audi 100”, cu numărul de înmatriculare C EA 431. În rezultatul tamponării, reclamanţilor le-a fost pricinuite diverse leziuni corporale, care le-au provocat suferinţe fizice şi psihice.
1 Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08.02.2010 a fost anulată decizia Poliţiei Rutiere din 09.02.2009 privind sancţionarea lui Huştuc Alexandru în baza art. 124/1 Cod cu privire la contravenţiile administrative. Cu concretizările ulterioare, reclamanţii Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia au solicitat încasarea de la ÎM CIA „Transelit” SA paguba materială în sumă de 33800,36 lei în beneficiul lui Huştuc Mihail, încasarea din contul SRL „Taxiparc” în beneficiul reclamanţilor Huştuc Mariana, Varzari Eremia cîte 9000 lei paguba morală, iar în beneficiul lui Huştuc Alexandru suma de 9000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 3900 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26.10.2012 acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24.01.2013 a fost admis apelul declarat de Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana, fiind casată parţial hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26.10.2012, fiind emisă în această parte o hotărîre nouă privind admiterea cerinţei de încasare a prejudiciului material în sumă de 33800,36 lei şi cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică în valoare de 3900 lei. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Invocînd netemeinicia şi ilegalitatea deciziei enunţate, ÎM CIA „Transelit” SA, la data de 05.02.2013, în termen legal, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.
În motivarea recursului, recurenta a indicat că, consideră ilegală decizia instanţei de apel şi pasibilă de casare, pe motivul aplicării eronate a normelor de drept material şi procedural. În acest context, recurenta a menţionat că, odată ce vinovăţia asiguratului companiei - Soloviov Andrei nu este dovedită în mod legal privind producerea accidentului rutier, nici Soloviov Andrei şi nici ÎM CIA „Transelit” SA nu au vreo obligaţie pe acest caz. Or, vinovăţia persoanei în săvîrşirea accidentului rutier poate fi probată doar prin decizia organului constatator a contravenţiei administrative. În continuare, raportul de constatare din 08.09.2010 nu corespunde prevederilor legii. Or, acesta din urmă a fost întocmit de o persoană, care nu se regăseşte în registrul experţilor atestaţi.
De asemenea, respectivul raport a fost întocmit după doi ani de la producerea accidentului rutier, astfel, nefiind clară legătura cauzală dintre accident şi deteriorările incluse în constatare. Mai mult ca atît, intimaţii-reclamanţi Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia nu au formulat cerinţa de încasare a prejudiciului material din contul recurentei ÎM CIA „Transelit” SA. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este întemeiat, pasibil de a fi admis din următoarele considerente. 2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.
În şedinţa de judecată, s-a stabilit că prin acţiunea intentată, intimaţii Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia au solicitat încasarea pagubei materiale în sumă de 33800,36 lei de la recurenta ÎM CIA „Transelit” SA în beneficiul intimatului Huştuc Mihail, încasarea de la SRL „Taxiparc” în beneficiul intimaţilor Huştuc Mariana, Varzari Eremia cîte 9000 lei paguba morală, iar în beneficiul lui Huştuc Alexandru 9000 lei prejudiciul moral, precum şi suma de 3900 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa a reţinut că, de către intimaţii Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia nu au fost prezentate probe care ar confirma faptul că Soloviov Andrei este vinovat de producerea accidentului rutier din data de 16.11.2008.
Iar, anularea deciziei Poliţiei Rutiere din data 09.02.2009 nu stabileşte vinovăţia lui Soloviov Andrei implicat în accidentul rutier, la caz operînd prezumţia nevinovăţiei. Intimaţii Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia nu au probat faptul suportării suferinţelor psihice şi fizice în rezultatul accidentului rutier din data de 16.11.2008. Mai mult ca atît, nu s-a confirmat faptul aflării în automobilul de model „Audi 100”, cu numărul de înmatriculare C EA 431 a intimaţilor Huştuc Mariana şi Varzari Eremia în momentul producerii accidentului rutier.
Instanţa de apel a casat parţial hotărîrea primei instanţe, în partea respingerii acţiunii cu privire la încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor pentru asistenţa juridică, adoptînd în această parte o nouă hotărîre, prin care a fost admisă cerinţa privind încasarea de la ÎM CIA „Transelit” SA în beneficiul lui Huştuc Mihail şi Huştuc Alexandru a prejudiciului material în sumă de 33800,36 lei şi cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică în valoare de 3900 lei. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. În acest context, instanţa de apel a reţinut că, potrivit hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 23.02.2012, contestaţia înaintată de Huştuc Alexandru a fost admisă cu anularea procesului verbal din 16.11.2008.
Prin urmare, avînd în vedere faptul că, s-a stabilit că, în acţiunile lui Huştuc Alexandru lipsesc semnele contravenţiei administrative, prevăzute de art. 124/1 Cod contravenţional (în redacţia din 30.03.1985), instanţa de apel a conchis că, vinovat de comiterea accidentului, se face Soloviov Andrei, care conducea automobilul de model „Skoda Octavia”, care aparţine intimatei SRL „Taxiparc”. Drept urmare, prejudiciul real cauzat automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare C EA 431 constituie suma de 33800,36 lei, sumă care corespunde prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.
Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, 3 comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către ÎM CIA „Transelit” SA întemeiat, iar decizia instanţei de apel pasibilă de a fi casată, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din considerentele următoare. Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs reţine că, la data de 16.11.2008 pe str. Albişoara, mun. Chişinău a avut loc un accident rutier între automobilul de model „Audi 100”, cu numărul de înmatriculare C EA 431, condus de intimatul Huştuc Alexandru şi automobilul de model „Skoda Octavia”, cu numărul de înmatriculare C LG 374, condus de Soloviov Andrei.
Automobilul de model „Skoda Octavia”, cu numărul de înmatriculare C LG 374 a constituit obiect al contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, încheiat la data de 23.07.2008 între intimata SRL „Taxiparc” şi recurenta ÎM CIA „Transelit” SA, (f.d.29-30). Prin decizia Poliţiei Rutiere din 09.02.2009, Huştuc Alexandru a fost sancţionat în baza art. 124/1 Codul cu privire la contravenţiile administrative, aplicîndu-i-se o amendă în mărime de 300 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din data de 08.02.2010 plîngerea lui Huştuc Alexandru a fost admisă şi anulată decizia Poliţiei Rutiere din data de 09.02.2009, (f.d.8). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27.06.2011 a fost casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 08.02.2010 cu dispunerea rejudecării cauzei, (f.d.105). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din data de 23.02.2012, contestaţia înaintată de Huştuc Alexandru a fost admisă şi anulat procesul-verbal din 16.11.2008, (f.d.80-81). Conform actului de examinare nr. 560 din 08.09.2010 în privinţa automobilului de model „Audi 100”, cu numărul de înmatriculare C EA 431, elaborat de Centrul de Expertize Independente, costul reparaţiei automobilului de model „Audi 100” depăşeşte preţul mediu de piaţă a acestui automobil care constituie 33800,36 lei, (f.d.20-23). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, instanţa de apel, în mod eronat a concluzionat în favoarea vinovăţiei intervenientului accesoriu Soloviov Andrei în comiterea accidentului rutier, invocînd hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 23.02.2012, prin care s-a stabilit lipsa semnelor contravenţiei administrative, prevăzute de art. 124/1 Cod contravenţional (în redacţia din 30.03.1985) în privinţa intimatului Huştuc Alexandru, din considerentele ce urmează. Astfel că, în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule este contractul de asigurare probat prin poliţa de asigurare prin care asigurătorul autorizat în condiţiile legii, este obligat să despăgubească prejudiciile cauzate prin accident de autovehicul. 4 În conformitate cu art. 15 alin. (1) din aceeaşi Lege, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul.
Totodată, prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, stipulează că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Cu referire la norma enunţată, important este de reţinut că temeiul răspunderii delictuale este componenţa delictului civil, care constituie o totalitate de elemente esenţiale formulate de legiuitor ca necesare şi suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componenţa delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia. Acestea sunt condiţiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, iar lipsa unei condiţii, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală.
Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită şi prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este şi condiţia în funcţie de care se determină mărimea despăgubirii şi se repară numai prejudiciul care este consecinţa directă a faptei ilicite. Totodată dispoziţia art. 16 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, statuează precum că, asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru sumele de recuperare a pagubelor morale rezultate din accident.
Ţinînd cont de circumstanţele pricinii stabilite în raport cu normele legale sus-enunţate, instanţa de recurs conchide că, la respectivul caz dedus judecăţii nu a fost stabilită persoana vinovată în comiterea accidentului rutier, fapt care exclude răspunderea recurentei ÎM CIA „Transelit” SA şi a intimatei SRL „Taxiparc” pentru plata despăgubirii de asigurare, or, Compania de Asigurări este obligată să despăgubească prejudiicile cauzate prin accident de autovehicul cu vinovaţi (din culpa), pe cînd intervenientul accesoriu Soloviov Andrei, asupra căruia se aplică contractul de asigurare obligatorie încheiat la data de 23.07.2008, între intimata SRL „Taxiparc” şi recurenta ÎM CIA „Transelit” SA, nu a fost recunoscut vinovat pentru comiterea accidentului rutier din 16.11.2008.
Reieşind din cele expuse, instanţa de recurs relevă că, prima instanţă, în mod corect a concluzionat despre faptul că, pretenţiile intimaţilor privind încasarea pagubei materiale şi morale din contul recurentei ÎM CIA „Transelit” SA şi a intimatei SRL „Taxiparc” sînt neîntemeiate şi contravin legislaţiei în vigoare. Prin urmare, avînd în vedere susţinerea soluţiei primei instanţe privind respingerea acţiunii, ca fiind neîntemeiată, instanţa de recurs, conducîndu-se de prevederile art. 96 alin. (1) CPC notează în favoarea netemeiniciei soluţiei instanţei de apel privind admiterea cerinţei intimaţilor Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia privind încasarea din contul recurentei ÎM CIA „Transelit”SA a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3900 lei.
5 Faţă de cele ce preced, instanţa de recurs conchide că, argumentele recurentei ÎM CIA „Transelit” SA sînt întemeiate, motiv pentru care, decizia instanţei de apel urmează a fi casată, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Drept urmare, ţinînd cont de faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, însă, de către instanţa de apel au fost aplicate eronat normele de drept material, în continuare, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către ÎM CIA „Transelit” SA, prin casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24.01.2013, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 26.10.2012. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. f), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către întreprinderea mixtă CIA „Transelit”, societate pe acţiuni. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013 se casează şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Huştuc Mihail, Huştuc Alexandru, Huştuc Mariana şi Varzari Eremia împotriva societăţii cu răspundere limitată „Taxiparc”, întreprinderii mixte CIA „Transelit”, societate pe acţiuni şi intervenientul accesoriu Soloviov Andrei cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Iuliana Oprea Svetlana Novac 6