- Dosarul nr.
- 2rac-266/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 mai 2013
- Părțile
- Sa Termocom vs SRL NNC Traversa, intervenient accesoriu Buruian Vladimir
- Pe scurt
- Respinsă acţiunea cu privire la încasarea prejudicului material
2rac-266/13 — Încasarea prejudicului material
dosarul nr. 2rac-266/13 prima instanţă: Gh. V. Bîrnaz instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac şi A. Minciună ÎNCHEIERE 22 mai 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî şi Iuliana Oprea examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”, intervenient accesoriu Vladimir Buruian cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „NNC- Traversa” fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 27 septembrie 2012, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 02 decembrie 2011, Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”, intervenient accesoriu Vladimir Buruian cu privire la încasarea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 20 mai 2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2011 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie, a fost încasat din contul Societăţii pe Acţiuni „Termocom” în beneficiul lui Gheorghe Chifuleac, prejudiciul material în mărime de 21600,54 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 4657,40 lei, în total suma de 26257,94 lei.
Susţine reclamantul că în şedinţa de judecată numită în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Chifuleac împotriva Societăţii pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului cu privire la încasarea datoriei în sumă de 26257,94 lei, reprezentantul Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC- Traversa”, Semion Jalbă, a recunoscut că vinovată de producerea accidentului din 09 octombrie 2008 se face Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa” şi 1 nu salariatul Societăţii pe Acţiuni „Termocom” Vladimir Buruian.
Totodată reprezentantul Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”, Semion Jalbă a indicat că în temeiul contractului de antrepriză nr.10 din 10 martie 2008, încheiat între Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului, şi Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”, precum şi în temeiul dispoziţiei nr.352 din 07 octombrie 2008, dânsul a preluat de la Vladimir Buruian îndeplinirea lucrărilor de reparaţie a traseului termic din strada 31 august nr. 110, municipiul Chişinău. La data preluării lucrărilor de reparaţie a traseului menţionat, locul efectuării lucrărilor era îngrădit şi amenajat cu semnele corespunzătoare. Ulterior, în procesul pregătirii locului avariat pentru asfaltare, îngrădirea a fost înlăturată temporar, din cauza perimetrului mic ce nu permitea implicarea mijloacelor tehnice necesare pentru pregătirea locului pentru asfaltare, iar semnele rutiere corespunzătoare au fost instalate la o distanţă mai mare decît cea iniţială.
După finisarea lucrărilor de pregătire a locului pentru asfaltare, a fost ordonat lucrătorilor să aducă îngrădirile din apropiere. În această durată de timp s- a produs accidentul rutier. Reclamantul a indicat că, la determinarea vinovăţiei Societăţii pe Acţiuni „Termocom” pe cazul produs la 09 octombrie 2008, instanţele de judecată s-au condus doar de decizia şefului Poliţiei rutiere din 24 octombrie 2008, prin care salariatul Vladimir Buruian a fost recunoscut vinovat, deoarece anume acesta din urmă a fost responsabil de îngrădirea locului avariat şi instalarea indicatoarelor rutiere. Invocă reclamantul că la momentul producerii accidentului rutier, lucrările corespunzătoare din strada 31 august 1989, au fost îndeplinite de Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”.
Schema execuţiei lucrărilor pentru reparaţia traseului avariat din strada 31 august 1989, colţ cu strada Toma Ciorbă, nu a fost reînoită pe Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”, în virtutea unor circumstanţe ce îngreuna primirea de urgenţă a autorizaţiei de efectuare a lucrărilor de către Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”. Faptul că autorizaţia de efectuare a lucrărilor în zona accidentului şi a schemei execuţiei pentru reparaţia traseului avariat au fost eliberate Societăţii pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului, cu indicarea salariatului Vladimir Buruian ca responsabil, se motivează prin aceea că în momentul producerii avarierii respectivului traseu termic, nu s-a aşteptat că acesta din urmă va necesita reparaţie capitală.
Cu toate acestea, în rezultatul efectuării săpăturii s-a constatat că traseul dat necesită reparaţie capitală, fapt pentru care în temeiul contractului de antrepriză nr.10 din 10 martie2008 şi dispoziţiei nr.352 din 07 octombrie 2008, a fost transmis Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”. Indică reclamantul că vinovată de neluarea măsurilor de protecţie la 09 octombrie 2008, în perimetrul străzii 31 august 1989, colţ cu strada Toma Ciorbă, municipiul Chişinău, se face Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”. Potrivit prevederilor pct. 2.6 al contractului de antrepriză nr.10 din 10 martie 2008, Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa” şi-a asumat responsabilitatea de a acoperi prejudiciul cauzat Societăţii pe Acţiuni „Termocom” în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii incorecte a obligaţiilor contractuale.
2 La 05 octombrie 2011, Societatea pe Acţiuni „Termocom” a expediat în adresa pârâtului reclamaţia nr.79/5626 din 05 octombrie 2011, prin care a solicitat repararea prejudiciului în sumă de 26257,94 lei, însă pârâtul nu a întreprins nimic în vederea soluţionării extrajudiciare a litigiului. Cere Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului încasarea din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa” în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 26257,94 lei şi a taxei de stat în mărime de 787,73 lei, în total 27045,67 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 27 septembrie 2012, acţiunea a fost admisă, fiind încasat din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa” în beneficiul Societăţii pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului prejudiciul material în sumă de 26257,94 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 36,24 lei, în total 26 294,18 lei şi taxa de stat în sumă de 787,74 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013, a fost admisă cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa”, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 27 septembrie 2012, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. La 20 martie 2013, Societatea pe Acţiuni „Termocom” în procedura planului, a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 27 septembrie 2012. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece potrivit scrisorii de însoţire, decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 22 februarie 2013 (f.d. 55). Recurentul, Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului, în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă au pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 15 aprilie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Societăţii cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa” cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 14 mai 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „NNC-Traversa” a depus referinţă la cererea de recurs şi a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.
3 În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge 4 la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Termocom”, în procedura planului se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5