3rh-75/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Bulgac dosarul nr. 3rh-75/13 ÎNCHEIERE 22 mai 2013 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Victor Moroz, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Moroz împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Victor Moroz şi menţinută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2012, c o n s t a t ă La 24 noiembrie 2009, Victor Moroz a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Victor Moroz a indicat că la 23 iulie 2009, a prezentat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîşcani mun. Chişinău documentele necesare pentru stabilirea şi calcularea pensiei pentru limita de vîrstă, însă din diferite pretexte i s-a refuzat. Menţionează că el s-a adresat personal la directorul Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie explicat temeiul refuzului de a-i stabili pensia pentru limita de vîrstă şi mai tîrziu a primit răspunsul din 04 noiembrie 2009, prin care a fost informat că certificatul despre mărimea salariului mediu pentru perioada anilor 1988-1992, eliberat de întreprinderea „IUSTAR” nu a fost luat în calcul, deoarece în certificat nu este indicat temeiul eliberării lui, iar colaboratorii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîşcani mun.

Chişinău nu au posibilitatea de a verifica corectitudinea acestuia. Ulterior, el a depus la Casa Naţională de Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicita recalcularea pensiei, însă prin scrisoarea nr. 3189 din 04 noiembrie 2009 i-a fost refuzat în admiterea cerinţelor sale. Consideră că acest refuz este neîntemeiat şi ilegal. Prin urmare, solicită declararea nulităţii deciziei, prin care i s-a refuzat de a-i stabili pensia în mărime completă şi repararea prejudiciului material şi moral. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2010 a fost admisă parţial acţiunea şi a fost recunoscut ca ilegal refuzul administraţiei Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a folosi şi include în calculul stagiului de cotizare a certificatului privind salariul mediu pe perioada anilor 1988-1992, eliberată de CIIM „Iustar” SA.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 iulie 2010 a fost admis recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, casată integral hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată. Ulterior, Victor Moroz a depus o cerere, prin care şi-a concretizat pretenţiile, solicitând anularea deciziei de stabilire a pensiei pentru limita de vîrstă, obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i recalculeze mărimea pensiei pentru limita de vîrstă, luând în calcul certificatul din 11 iunie 1996, eliberat de către SA „Iustar” , încasarea diferenţei pensiei neachitate şi repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2011 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 octombrie 2011 a fost admis recursul declarat de către Victor Moroz, casată integral hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecători.

La 27 aprilie 2012, Victor Moroz a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care a solicitat recunoaşterea ca ilegale acţiunile Casei Naţionale de Asigurări Sociale ce ţin de neincluderea în calculul pensiei stabilite a salariului pentru perioada de activitate la SA „Iustar”, din luna noiembrie 1988 pînă în luna decembrie 1992, salariu confirmat prin certificatul nr. 06 din 11 iunie 1996, eliberat de întreprinderea menţionată, anularea deciziei Casei Naţionale de Asigurări Sociale privitor la stabilirea pensiei sale prin aplicarea coeficientului individual, obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să recalculeze coeficientul individual la stabilirea pensiei sale, cu luarea în calcul a tuturor documentelor prezentate de el, inclusiv şi a certificatului nr. 06 din 11 iunie 1996, eliberat de către SA „Iustar”, obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i achite pensia în cuantum deplin, cu aplicarea coeficientului inflaţiei, pentru perioada 16 iulie 2009 pînă în prezent şi încasarea de la pârât a sumei de 5000 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 30000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, cît şi emiterea unei încheieri interlocutorii pe faptul încălcărilor comise de către pârât la stabilirea pensiei sale.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013 a fost respins recursul declarat de către Victor Moroz şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 09 aprilie 2013, Victor Moroz a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de recurs şi a hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău.

Revizuientul Victor Moroz, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că după emiterea deciziei instanţei de recurs, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului şi, anume, în răspunsurile viceprim-ministrului nr. 0302- 417 din 05 iunie 2012 şi nr. 08-274/13 din 25 ianuarie 2013 se conţin date, care contravin probelor, în baza cărora au fost întemeiate decizia instanţei de recurs şi hotărârea primei instanţe, precum şi în răspunsul nr. 01/T-360 din 06 decembrie 2007, Ministerul Dezvoltării Informaţionale a declarat că este eronată concluzia din decizia instanţei de recurs precum că prima instanţă corect a constatat că SA „Iustar” a fost o subdiviziune a unei întreprinderi din Rusia.

De asemenea, a mai indicat ca temei de revizuire şi prevederile art. 449 lit. c) CPC, menţionând că la stabilirea pensiei pentru limita de vîrstă au fost comise încălcări de către colaboratorii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîşcani mun. Chişinău, iar conform Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 12 decembrie 2012, pârâţi pe astfel de pricini urmează a fi casele teritoriale de asigurări sociale, astfel, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîşcani mun. Chişinău urma a fi atrasă în proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuientul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior, deoarece nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. La caz, se mai reţine că revizuentul Victor Moroz a mai invocat ca temei de revizuire a deciziei instanţei de recurs şi prevederile art. 449 lit. c) CPC, care statuiază că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor are nu au fost implicate în proces şi, anume, ale Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîşcani mun.

Chişinău. În conformitate cu art. 447 CPC, sunt în drept să depună cerere de revizuire părţile şi alţi participanţi la proces; persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) şi h). În contextul prevederilor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că deşi, revizuientul Victor Moroz este participant la proces, acesta nu este în drept să depună cerere de revizuire în baza art. 449 lit. c) CPC, deoarece în cazul emiterii de către instanţă a unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, sunt în drept să depună cerere de revizuire doar persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Roşca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) şi c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Moroz împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Moroz împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material şi moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî Ion Corolevschi