Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ra-595/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
22 mai 2013
Părțile
Gaşiţoi Violeta vs Casa Naţională de Asigurări în Medicină
Pe scurt
Obligarea activării poliţei de asigurare, recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale, repararea prejudiciului material şi moral

2ra-595/13 — Obligarea activării poliţei de asigurare, recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale, repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: Gh. Creţu dosar nr. 3ra-595/13 DECIZIE 22 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursurile declarate de Gaşiţoi Violeta şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Violeta Gaşiţoi împotriva Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cu privire la recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 26 iulie 2012, Violeta Gaşiţoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cu privire la recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 27 octombrie 2008, s-a înregistrat la Compania Naţională de Asigurări în Medicină în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, iar drept dovadă Compania Naţională de Asigurări în Medicină i-a eliberat poliţa de asigurare. Susţine reclamanta că a achitat primele de asigurare obligatorie, odată pe an conform legislaţiei în vigoare. La 12 mai 2012 în jurul orelor 05-40 min. dimineaţa a căzut jos fără cunoştinţă şi deoarece nu îşi revenea membrii familiei ei au chemat de urgenţă salvarea. Astfel reclamanta a fost transportată la spitalul nr. 1 din Chişinău pentru investigaţii. Ulterior medicii au propus să cheme ambulanţa pentru ca reclamanta să fie transportată în vederea investigaţilor neurologice la spitalul de urgenţă.

Invocă reclamanta că la spitalul de urgenţă din Chişinău i-a fost solicitată poliţa de asigurare. La prezentarea poliţei de asigurare, medicii i-au comunicat că aceasta nu este activă şi toate investigaţiile trebuie să fie achitate contra-plată. 1 După investigaţiile care i-au fost efectuate contra plată nu a fost stabilită cauza pierderii de cunoştinţă, propunându-i să fie internată în spital. Reclamanta a menţionat că din cauza lipsei de locuri în spitalul de urgenţă din Chişinău, i-a fost propusă internarea în coridor. Ca rezultat reclamanta a refuzat internarea în coridor. Medicul de la Spitalul de Urgenţă i-a comunicat reclamantei să se pună la evidenţa medicului neurolog de pe sector.

Gaşiţoi Violeta a menţionat că nu a mers la medicul de familie din Durleşti pentru a solicita îndreptarea la medicul neurolog, deoarece la 04 ianuarie 2012 pentru faptul, că poliţa nu a fost activată aceasta a primit refuzul medicului de familie la eliberarea îndreptării către specialist. Reclamanta a efectuat investigaţia necesară la centrul medical „Neurosan”, pentru care a achitat suma de 225 lei. La 08 iunie 2012, reclamanta a expediat în adresa Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cerere prealabilă, prin care a solicitat achitarea prejudiciul material ce constă din serviciile medicale achitate şi prejudiciul moral pentru suferinţele cauzate. Prin răspunsul nr. 02/23/427 din 23 iulie 2012 a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, cererea a fost respinsă.

Cere Violeta Gaşiţoi recunoaşterea ca fiind ilegale acţiunile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în partea refuzului de a activa poliţa de asigurare medicală, obligarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină să activeze poliţa de asigurare, încasarea din contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 723 lei, prejudiciul moral în mărime de 2000 Euro pentru acţiunile ilegale privind neactivarea poliţei de asigurare, prejudiciul moral în mărime de 2000 Euro pentru acuzaţiile aduse în adresa sa prin răspunsul nr. 02/23/427 din 23 iulie 2012 şi cheltuielile de judecată, conform dării de seamă după tariful de 450 lei pentru o oră a timpului acordat cazului.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind recunoscute ilegale acţiunile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în partea refuzului de a activa poliţa de asigurare medicală pe numele Violetei Gaşiţoi, a fost obligată Compania Naţională de Asigurări în Medicină să activeze poliţa de asigurare pe numele Violetei Gaşiţoi. În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. La 04 ianuarie 2013, Violeta Gaşiţoi a depus recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a hotărârii primei instanţe în partea respingerii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului Violeta Gaşiţoi şi-a exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanţe, considerând că de către instanţă nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite şi au fost încălcate sau aplicate greşit normele de drept material. La 08 februarie 2013, Compania Naţională de Asigurări în Medicină a depus recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, 2 casarea parţială a hotărârii primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului, Compania Naţională de Asigurări în Medicină a indicat că la examinarea pricinii, prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Prin articolul I Legea nr.155 din 5 iulie 2012 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 s-a modificat şi completat cu excluderea din Cod a articolelor 397-422. Conform art. II alin.(6) Legea nr.155 din 5 iulie 2012, în vigoare de la 1 decembrie 2012, recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi. În conformitate cu art.3 alin.(1) Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile.

Aşadar, recursurile declarate de Violeta Gaşiţoi şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012 urmează a fi examinate conform modificărilor şi completărilor operate în Codul de procedură civilă prin Legea nr.155 din 5 iulie 2012. Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile depuse în termen, deoarece conform scrisorii de însoţire, hotărârea primei instanţe a fost expediată în adresa recurenţilor la 24 decembrie 2012. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din actele cauzei s-a stabilit că, la 12 mai 2012, Violeta Gaşiţoi a fost transportată la spitalul de urgenţă din municipiul Chişinău pentru primirea asistenţei medicale.

Din motivul că, Compania Naţională de Asigurări în Medicină nu a activat poliţa de asigurare, reclamanta a efectuat investigaţiile necesare la centrul medical „Neurosan”, pentru care a achitat suma de 225 lei . Axându-se pe cele relatate, reclamanta-recurentă s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând recunoaşterea acţiunilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină ca fiind ilegale, obligarea să activeze poliţa de asigurare a reclamantei, încasarea prejudiciului material de 723 lei ce constă din serviciile medicale achitate, încasarea prejudiciului moral de 2000 Euro pentru acţiunile ilegale privind neactivarea poliţei de asigurare, prejudiciul moral în mărime de 2000 Euro pentru acuzaţiile aduse în adresa sa prin răspunsul nr. 02/23/427 din 23 iulie 2012 şi cheltuielile de judecată, conform dării de seamă după tariful de 450 lei pentru o oră a timpului acordat cazului.

Instanţa de fond a admis parţial cererea Violetei Gaşiţoi. 3 Judecînd pricina în ordine de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă la examinarea pricini a încălcat normele de drept material şi procedural, fapt care constituie temei de casare a hotărârii pronunţate. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Completul judiciar menţionează că anterior la 06 martie 2013, Violeta Gaşiţoi a depus o altă cerere de chemare în judecată împotriva Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, prin care a solicitat recunoaşterea acţiunilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină ca fiind ilegale, obligarea să activeze poliţa de asigurare a ei, încasarea prejudiciului material în sumă de 701 lei, încasarea prejudiciului moral în sumă de 2000 Euro şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6300 lei. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 mai 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind recunoscute ca ilegale acţiunile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină privind refuzul de a activa poliţa de asigurare medicală.

A fost obligată Compania Naţională de Asigurări în Medicină să activeze poliţa de asigurare medicală pe numele reclamantei, fiind încasat din contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în beneficiul Violetei Gaşiţoi prejudiciul material sumă de 701 lei, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 3000 lei. În rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 octombrie 2012 a fost admis recursul declarat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, fiind casată hotărârea primei instanţe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, din motivul că instanţa nu a stabilit dacă Violeta Gaşiţoi a obţinut calitatea de asigurat.

Luând în consideraţie circumstanţele stabilite mai sus, instanţa de recurs consideră pripită concluzia primei instanţe. Completul judiciar menţionează că prezenta acţiune depusă de Violeta Gaşiţoi împotriva Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cu privire la recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi repararea prejudiciului material şi moral se află în conexiune directă cu pricina civilă depusă de Violeta Gaşiţoi împotriva Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cu privire la recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi repararea prejudiciului material şi moral. Astfel instanţa de recurs menţionează că pricinile în cauză urmează a fi conexate, deoarece în pricina respectivă, precum şi prezenta pricină, Violeta Gaşiţoi are aceleaşi pretenţii, împotriva aceluiaşi pârât, adică obligarea activării poliţei de asigurare, repararea prejudiciului material şi moral.

Prin urmare, instanţa de recurs menţionează că judecarea simultană a pricinilor enunţate mai sus şi conexarea acestora ar duce la soluţionarea justă şi obiectivă a acţiunilor înaintate. 4 Suplimentar, instanţa de recurs menţionează că la depunerea cererii de chemare în judecată, Violeta Gaşiţoi a anexat în susţinerea pretenţiilor înaintate copia poliţei de asigurare, a bonurilor de plată şi altor documente. În conformitate cu art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându- se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului.

Contrar prevederilor legale citate, Violeta Gaşiţoi a anexat la actele pricinii copia poliţei de asigurare şi a bonurilor de plată în susţinerea cerinţei cu privire la repararea prejudiciului material, fără ca acestea să fie autentificate în modul prevăzut de lege. Prima instanţă a admis acţiunea şi a pus la baza hotărârii xerocopiile poliţei de asigurare, a bonurilor de plată şi altor documente fără a verifica existenţa originalelor acestora. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă a examinat superficial pricina, expunându-se doar asupra celor invocate de reclamantă, fără a se expune asupra probelor şi argumentelor invocate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

În conformitate cu art.241 alin.(5) şi (6) Codul de procedură civilă, în partea de motivare a hotărârii se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii. Totodată hotărârea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare şi concretă. Circumstanţele şi probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică.

De asemenea concluziile instanţei expuse în partea motivată a hotărârii trebuie să coincidă cu circumstanţele pricinii, constatate pe parcursul dezbaterilor judiciare, în caz contrar hotărârea fiind lovită de nulitate. Din sensul normelor de drept citate rezultă că hotărârea instanţei de judecată trebuie să fie certă şi consecutivă, iar între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. În cazul în care o atare concordanţă nu există, dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele, această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei absolută. Prevederile legale citate de către prima instanţă nu au fost respectate. În partea motivată a hotărârii prima instanţă menţionează că acţiunea în partea reparării prejudiciului material şi moral este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă, iar în dispozitivul hotărârii admite acţiunea în această parte.

5 Prin urmare, dispozitivul hotărârii primei instanţe cuprinde o altă concluzie decât aceea din partea de motivare a hotărârii şi drept consecinţă este nulă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural, şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursurile, a casa hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) instanţele judecătoreşti judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competenţa altor organe şi 33 1 CPC judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. Având în vedere că Codul de procedură civilă modificat şi completat prin Legea nr. 155 din 5 iulie 2012 nu prevede competenţa Curţilor de apel de a judeca pricini civile în prima instanţă, pricina se restituie spre rejudecare în instanţa de la sediul pârâtului – Judecătoria Rîşcani municipiul Chişinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admit recursurile declarate de Violeta Gaşiţoi şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Se casează hotărâră Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Violeta Gaşiţoi împotriva Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cu privire la recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi repararea prejudiciului material şi moral cu remiterea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Rîşcani municipiul Chişinău Decizia nu se supune nici unei căi de atac din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea Svetlana Novac Tatiana Vieru 6 7 8

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.