- Dosarul nr.
- 2ra-1113/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 mai 2013
- Părțile
- Cozirev Oleg vs. SIA Moldasig SRL si Siminica Mihail
- Pe scurt
- Recuperarea prejudiciului material si moral
2ra-1113/13 — Recuperarea prejudiciului material și moral
Instanţa de fond: D. Mardari Dosarul nr. 2ra-1113/13 Instanţa de apel: A. Minciuna, N. Craiu, V. Prutean ÎNCHEIERE 22 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecătorii: Ion Corolevschi, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către societatea pe acţiuni „Moldasig”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cozîrev Oleg împotriva lui Siminică Mihail şi societatea pe acţiuni „Moldasig” privind recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 22 iunie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La 15 mai 2012, Cozîrev Oleg a depus cerere de chemare în jduecată împotriva lui Siminică Mihail şi societatea pe acţiuni „Moldasig” privind recuperarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul automobilului de model „Tayota Corolla”, cu nr. de înmatriculare CNL 294. La 03 aprilie 2011, în jurul orelor 20.00, fiul său, Cozîrev Timur, deplasîndu- se cu automobilul de model „Tayota Corolla”, cu nr. de înmatriculare CNL 294, a fost tamponat de automobilul de model „Mercedes 100D”, cu nr. de înmatriculare CHL 596, condus de Siminică Mihail.
Vinovat de producerea accidentului, prin încălcarea prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere, a fost recunoscut Siminică Mihail, şoferul automobilului de model „Mercedes 100D”, cu nr. de înmatriculare CHL 596, care deţinea certificat de asigurare obligatorie eliberat de SIA „Moldasig” SA. Indică reclamantul că compania de asigurare i-a achitat despăgubirea de asigurare pentru repararea automobilului în mărime de 3.086,96 lei, însă, el a suportat cheltuieli pentru reparaţia automobilului în sumă totală de 7.571,60 lei. Mai menţionează reclamantul că din cauza avarierii automobilului, nu a putut sa-şi îndeplinească pe deplin obligaţiunile de serviciu, ce ţin nemijlocit de deplasări, astfel, fiindu-i pricinuite şi pagube morale.
Consideră reclamantul că asigurătorul este obligat să achite prejudiciul material integral cauzat şi real suportat. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 20 iunie 2012, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea din contul SIA „Moldasig” SA în 1 beneficiul lui Cozîrev Oleg a sumei de 4.484,64 lei, cu titlu de prejudiciu material şi 150 lei cheltuielile de judecată. S-a încasat din contul lui Siminică Mihail în beneficiul lui Cozîrev Oleg suma de 3.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 28 iunie 2012, SA „Moldasig” a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012, cererea de apel declarată de către SA „Moldasig” a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută. La 04 februarie 2013, SA „Moldasig”a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 20 iunie 2012, prin care a solicitat casarea acestora, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că atît instanţa de apel cît şi cea de fond, nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 14 noiembrie 2012 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 18 ianuarie 2013 (f.d. 79). Cererea de recurs a fost depusă la 04 februarie 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Potrivit prevederilor art. 432 CPC alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
2 (4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Moldasig” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că, conform articolul 13 din Convenţie, recursul trebuie să fie unul "efectiv" atât în practică, cât şi în drept. Totuşi, un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind "serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII), însă astfel de temeiuri Colegiul nu a constatat.
La fel, Colegiul reţine că, decizia contestată a fost adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale şi cu respectarea legislaţiei procedurale în vigoare, părţilor fiindu-le create condiţii obiective şi egale pentru exercitarea drepturilor sale procedurale. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 432, 433, 434 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererea de recurs declarată de către societatea pe acţiuni „Moldasig” se consideră inadmisibilă. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Ion Vîlcov 3