- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 1 februarie 2021
- Stat pârât
- NOR
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Stevens împotriva Norvegiei
Traducere în română Auto
Comunicat la 1 februarie 2021 Publicat la 22 februarie 2021 CINCA SECȚIUNE Cerere nr. 42259/20 Patrick STEVENS împotriva Norvegiei depusă la 8 septembrie 2020 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la un sistem de compensare instituit în ceea ce privește bucătării din sectorul petrolier din Marea de Nord, în cazul în care o condiție de eligibilitate a fost aderarea la sistemul de securitate socială norvegienă la momentul respectiv, pe care reclamantul, fostul diver al Mării de Nord care este de naționalitate irlandeză, nu a avut loc. Cererea de compensare a reclamantului a fost respinsă și reclamantul a contestat această decizie în fața instanțelor interne, argumentând, printre altele În hotărârea din 9 octombrie 2019, Curtea Înaltă a constatat că hotărârea imputerată a fost valabilă și, la 15 ianuarie 2020, Curtea Supremă a refuzat recurgerea la Hotărârea Curții Înalte.
În fața Curții, reclamantul susține că hotărârile interne își contravin drepturile în temeiul articolului 14 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Decizia de a refuza compensarea reclamantului de la sistemul de compensare pentru păsări, precum și deciziile adoptate în cursul procedurii instituite de solicitant, au implicat o încălcare a drepturilor deținute de reclamant în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția sau în temeiul articolului 14 din Convenția luată coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1?
Communicated on 1 February 2021 Published on 22 February 2021
FIFTH SECTION
Application no. 42259/20 Patrick STEVENS against Norway lodged on 8 September 2020
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns a compensation scheme established in respect of divers in the petroleum sector in the North Sea, where a condition for eligibility was membership of the Norwegian social security scheme at the relevant time, which the applicant, a former North Sea-diver who is of Irish nationality, had not held. The applicant’s application for compensation was dismissed and the applicant challenged that decision before the domestic courts, arguing, inter alia , that his right to obtain compensation from the scheme was a property right and that the decision denying it had entailed discrimination on the basis of nationality. In its judgment of 9 October 2019 the High Court found that the impugned decision was valid and on 15 January 2020 the Supreme Court refused the applicant leave to appeal against the High Court’s judgment.
Before the Court, the applicant maintains that the domestic decisions contravened his rights under Article 14 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.
QUESTION TO THE PARTIES
Did the decision to refuse the applicant compensation from the compensation scheme for divers, and the decisions delivered in the course of the proceedings instituted by the applicant, entail a violation of any rights held by the applicant under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention or under Article 14 of the Convention taken in conjunction with Article 1 of Protocol No. 1?