2ra-1102/13 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii, încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S. Pahupa dosarul nr. 2ra-1102/13 instanţa de apel: B. Bîrca, A. Panov, E. Clim, DECIZIE 15 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completul, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Biroul Individual de Avocaţi ,,Simonov Serghei”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Biroului Individual de Avocaţi ,,Simonov Serghei” împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, prin care a respins apelul declarat de Simonov Serghei şi admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 28 martie 2012 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 06 ianuarie 2012, Simonov Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Finanţelor al cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a indicat că prin decizia Curţii de Apel Economică din 30 septembrie 2009 a fost încasat din contul SRL ,,Marc” în folosul BIA ,,Serghei Simonov” suma de 8500 lei cu titlu de datorie şi cheltuieli de judecata în mărime de 495 lei, în total 8995 lei. În acest sens a fost emis şi titlu executoriu nr.2ae-659/09, 2e- 2652/09 din 30 septembrie 2009, înregistrat pentru executarea silită la Oficiul de Executare Rîşcani, mun.

Chişinău la 23 octombrie 2009. Menţionează că prin încheierea executorului judecătoresc din 26 octombrie 2009 a fost intentată procedura de executare, debitorului i-a fost acordat termen pentru executarea benevolă contra semnătura, însă titlu a rămas fără executare. 1 Indică că executorul judecătoresc s-a adresat Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău cu demers prin care a solicitat aplicarea sancţiunii pecuniare sub forma de amendă pentru neexecutarea titlului executoriu menţionat. Afirmă că prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 31 martie 2011, debitorul SRL ,,Marc” a fost sancţionat conform art.318 CC RM sub forma de amendă în suma de 1000 lei.

Susţine că până la depunerea acţiunii hotărârea judecătorească nu a fost executată, drept temei pentru care solicită reclamantul încasarea dobânzii de întârziere, în mărime de 3223,2 lei pentru perioada de 01 noiembrie 2009-31 decembrie 2011, invocînd în acest sens prevederile art. 585 şi 619 Cod civil, luând în consideraţie rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii respectivi. Solicită constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei adjudecate prin decizia Curţii de Apel Economică din 30 septembrie 2009 în mărime 8995 lei şi a dobânzii de întârziere în mărime de 3223,2 lei.

Pe parcursul dezbaterilor judiciare, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 septembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, a fost constatat faptul încălcării dreptului lui Simonov Serghei la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în folosul lui Simonov Serghei suma de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Simonov Serghei şi admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă.

La 01 februarie 2013, Serghei Simonov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând a fi ilegală şi neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a legii. Invocă că potrivit art. 4 a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probaţiunii îi revine Ministerului Finanţelor.. Consideră ca fiind justă concluzia primei instanţe, precum că la examinarea cauzei în fond pârâtul nu a prezentat probe că executorul judecătoresc a întreprins toate măsurile în vederea executării hotărârii.

Afirmă că prin decizia Curţii de Apel Economice din 30 septembrie 2009, a fost încasat din contul SRL ,,Marc” în beneficiul BIA ,, Serghei Simonov” datoria în mărime de 8500 lei şi cheltuieli de judecată în mărime de 495 lei, în temeiul căreia a fost emis titlu executoriu. Prin decizia executorului judecătoresc din 26 octombrie 2009 a fost intentată procedura de executare. Menţionează că datorită faptului că debitorul se eschiva de la executarea titlului executoriu, a depus la 13 martie 2010 Biroului Executiv al Sectorului Rîşcani cerere prin care a solicitat citarea debitorului în conformitate cu art. 22 şi 62 Cod de Executare, cerere care nu a fost executată.

2 Susţine că prin procesul verbal din 10 noiembrie 2009, executorul judecătoresc a constatat imposibilitatea executării titlului executoriu, din motivul că debitorul nu se află pe adresa indicată, iar ulterior executorul judecătoresc Guleava V. a fost concediat, iar procedura de executare a fost transmisă executorului judecătoresc Buzadji O. De asemenea invocă că sechestrul pe contul debitorului a fost aplicat la 26 octombrie 2009, moment de la care la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma faptul verificării de către executorul judecătoresc a prezenţei la debitor a altor conturi. Tot în acelaşi an a fost primit răspunsul de la OCT, prin care se confirmă că debitorul nu deţine cu drept de proprietate bunuri imobile.

La fel invocă că pe parcursul a 3 ani, executorul judecătoresc nu a solicitat informaţia de la Departamentul Statisticii cu privire la prezentarea de către debitor a rapoartelor după anul 2008 în vederea constatării faptului dacă el desfăşoară sau nu activitate economică. Mai invocă că după emiterea deciziei Curţii de Apel Chişinău, la 14 decembrie 2012 executorul judecătoresc Buzadji Olga a restituit creditorului BIA ,,Serghei Simonov” titlu executoriu, cu transmiterea procedurii de executare în arhivă. În susţinerea poziţiei sale indică prevederile art. 8 al Legii nr. 113 cu privire la executorii judecătoreşti, care statuează direct că executorul judecătoresc este obligat să aibă un rol activ pe parcursul întregului proces de executare, depunând efort pentru realizarea prin mijloace legale a obligaţiei prevăzute în documentul executoriu, respectând drepturile părţilor în procedura de executare şi ale altor persoane interesate.

Potrivit art. 2 al legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârii judecătoreşti. În conformitate cu prevederile art. 444 CPC (în vigoare 30 noiembrie 2012), recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificând argumentele recursului, studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Pe parcursul examinării materialelor cauzei a fost stabilit cu certitudine că, Simonov Serghei, făcând uz de noul remediu intern, prin acţiunea înaintată a solicitat încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi a sumei adjudecate prin decizia Curţii de Apel Economice din 30 septembrie 2009 în mărime de 8995 lei şi a dobânzii de întârziere aferente acesteia în mărime de 3223,2 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii, având ca obiect constatarea încălcării dreptului la executarea hotărârii judecătoreşti în termen rezonabil, prima instanţa a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii. Judecând apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor al RM şi Şimonov Serghei, instanţa de apel a ajuns la concluzia ilegalităţii hotărârii primei instanţe şi netemeiniciei acţiunii lui Simonov Serghei, drept temei reţinând faptul că executorul 3 judecătoresc Buzadji Olga a întreprins un şir de măsuri în vederea executării titlului executoriu. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că instanţa de apel corect a stabilit că, prima instanţa, la judecarea pricinei greşit a apreciat probele prezentate, incorect a aplicat legea materială, iar ca rezultat a fost emisă o hotărîre ilegală.

Astfel, actele cauzei atestă incontestabil că, prin decizia Curţii de Apel Economice din 30 septembrie 2009 SRL „Marc” a fost impusă încasarea în beneficiul Biroului Individual de Avocaţi „Serghei Simonov” a sumei în mărime de 8500 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 495 lei, titlu executoriu în acest sena a parvenit spre executare la Oficiul de Executare Rîşcani, Chişinău la 23 octombrie 2009 (f.d.5-6). Tot actele cauzei atestă că, prin încheierea Oficiului de executare Rîşcani nr.6- 996 din 26.10.2009 titlul executoriu nominalizat a fost primit spre executare şi intentată procedura de executare. Totodată, de către executorul judecătoresc fiind expediate în adresa organelor abilitate încheieri privind asigurarea executării documentului executoriu.

Conform informaţiei prezentate de executorul judecătoresc Olga Buzadji nr. 128-276/11 din 15 februarie 2012 (f.d.27-28) precum şi de la Ministerul Justiţiei (f.d.29-30), s-a stabilit că debitorul nu deţine în proprietate bunuri, imobile, mijloace de transport, mijloace financiare ce ar putea fi sechestrate în contul achitării creanţei (fapt confirmat prin informaţia ÎS „Cadastru” din 02 noiembrie 2009, comunicatul informativ BC „Moldindconbanc” SA nr.02-28/404 din 02 noiembrie 2009 şi alte acte ce denotă imposibilitatea executării hotărîrii judecătoreşti). Odată cu reformarea sistemului de executare, documentul executoriu vizat a fost transmis în procedura executorului judecătoresc licenţiat Buzadji Olga.

Dat fiind faptul neexecutării de către debitor a cerinţelor documentului executoriu, la 24 decembrie 2010, de către executorul judecătoresc vizat în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a fost depus un demers prin care s-a solicitat aplicarea sancţiunilor în privinţa debitorului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău nr.4c-68/11 din 31 martie 2011, debitorul a fost sancţionat şi aplicată amendă în sumă de 1000 lei (f.d.8). Ulterior, la 20 iunie 2011, executorul judecătoresc s-a adresat cu sesizare către Procuratura sectorului Rîşcani mun. Chişinău în vederea iniţierii urmăririi penale în privinţa debitorului în legătură cu neexecutarea hotărîrii judecătoreşti. Prin sentinţa din 18 aprilie 2012 procesul penal în învinuirea persoanei juridice SRL „Marc” intentat conform art.320 alin.(l) a fost încetat în temeiul art.275 alin.(l) pct.9) Cod Penal, (f.d.47-48).

Conform prevederilor art.2 al.(1) al Legii, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Potrivit dispoziţiilor art.4 al.(2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, instanţa de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătoreşti prezintă Ministerului Finanţelor un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil şi, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar, iar al.(3) al acestui articol stipulează că raportul privind modul de respectare 4 a termenului rezonabil se prezintă în scris şi va conţine: numele şi prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorităţii implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorităţii responsabile de executarea hotărârii judecătoreşti; date despre acţiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare şi motivarea acestora; date despre acţiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului rezonabil.

Sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Finanţelor. Raportând cadrul legal enunţat la caz, instanţa de recurs reţine drept corectă concluzia instanţei de apel cu referire la faptul că, prima instanţă a interpretat eronat dispoziţiile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nefiind astfel apreciate just raportului şi materialele cauzei civile potrivit căruia se constată că executorul judecătoresc, Buzadji Olga, a întreprins un şir de măsuri în vederea executării titlului executoriu specificat.

Totodată, este de principiu că debitorul nu deţine cu drept de proprietate de bunuri imobile, nu figurează în calitate de acţionar, fondator asociat sau administrator al societăţilor comerciale şi nu deţine mijloace băneşti la conturi. Mai mult ca atît, executorul judecătoresc în scopul asigurării documentului executoriu nominalizat a sesizat organele abilitate întru executarea propriu zis a documentului executoriu. La caz au relevanţă şi prevederile art.70 alin. (1) Cod de executare, care direct indică că documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanţilor la procedura de executare, interesul creditorului şi conduita executorului judecătoresc.

Sub aspectul celor relatate se atestă corectitudinea concluziei instanţei de apel cu privire la respingerea acţiunii, or, la caz nu s-a constatat vina executorului judecătoresc în neexecutarea documentului executoriu, mai mult că acesta a întreprins toate acţiunile legale posibili şi necesare în vederea executării în termen rezonabil a documentului executoriu, însă din motivul că debitorul nu deţine în proprietate bunuri, imobile, mijloace de transport, mijloace financiare ce ar putea fi sechestrate în contul achitării creanţei în beneficiul lui Simonov Serghei, prin încheierea executorului judecătoresc din 14 decembrie 2012, ultimului i-a fost restituit documentul executoriu cu transmiterea procedurii de executare în arhivă.

Cele enunţate, indică incontestabil la netemeinicia afirmaţiilor recurentului, precum că i-ar fi fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, mai mult că la caz nu s-a constata nemijlocit vina executorului judecătoresc în neexecutarea acestuia în termenul legal. Prin urmare, sunt apreciate critic susţinerile recurentului precum că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele ce au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanţele considerate de instanţă ca stabilite, iar concluziile instanţei expuse în decizie, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

5 În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Biroul Individual de Avocaţi ,,Simonov ,,Serghei” . Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Biroului Individual de Avocaţi ,,Simonov Serghei” împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 6