- Dosarul nr.
- 2ra-1422/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 15 mai 2013
- Părțile
- Moldasig SRL vs Bîzaru Oleg
- Pe scurt
- Art.1329, art.1415 Cod Civil
2ra-1422/13 — Încasarea prejudiciului material
prima instanţă: I.Cotruţă nr.2ra-1422/13 instanţa de apel: B.Bîrca, A.Panov, N.Traciuc ÎNCHEIERE 15 mai 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Oleg Bînzaru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte Societăţii Internaţionale de Asigurări„Moldasig” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Oleg Bînzaru cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Oleg Bînzaru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău din 15 noiembrie 2011 c o n s t a t ă La 17 august 2011 ÎM SIA „Moldasig”SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Bînzaru cu privire la încasarea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 08 decembrie 2008 SA „MAIB Leasing” a încheiat cu ÎM SIA „Moldasig”SRL un contract de asigurare facultativă Auto CASCO nr.A/2009-2029, prin care a asigurat autovehiculul de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î C SX 101. Susţine că în rezultatul accidentului rutier produs de Oleg Bînzaru la 13 septembrie 2009 în mun.Chişinău, au fost cauzate deteriorări tehnice autoturismului de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î C SX 101. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr.A SCO/09-2029 din 24 septembrie 2009 întocmit de SRL „Moldasig”, s-a stabilit prejudiciul material produs în urma accidentului rutier automobilului „Mitsubishi Lancer” cu n/î C SX 101, care constituie 123 463,08 lei.
Invocă că, în baza contractului de asigurare şi Ordinului Directorului General nr.2061-02 din 2009 suma menţionată a fost achitată beneficiarului despăgubirii de asigurare. Mai menţionează că vinovat de încălcarea Regulamentului de Circulaţie Rutieră, adoptat prin Hotărîrea Guvernului nr.713 din 27 iulie 1999 şi de cauzarea pagubei a fost recunoscut Oleg Bînzaru, care conform ordonanţei privind începerea urmăririi penale din 15 septembrie 2009, ultimul se afla la volan în stare de ebrietate, încălcînd astfel prevederile art.14 lit.a) a RCR. Afirmă că asigurătorul achitînd prejudiciul asiguratului conform prevederilor art.1329, art.1415 din Cod Civil, art.29 lit.b) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr.414 din 22 decembrie 2006, are dreptul să înainteze acţiunea în regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor.
Solicită încasarea de la pîrît în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 123 463,08 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 15 noiembrie 2011 cererea a fost admisă, s-a încasat de la Oleg Bînzaru în contul ÎM SIA „Moldasig” SRL suma de 127 166,97 lei şi dobînda de întîrziere determinată conform art.619 Cod Civil, în cazul în care debitorul nu va executa hotărîrea în termen de 90 zile de la data cînd aceasta a devenit definitivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Oleg Bînzaru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 15 noiembrie 2011. La 25 februarie 2013 Oleg Bînzaru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă.
În motivarea recursului a indicat că prin emiterea hotărîrilor judecătoreşti i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi anume dreptul la apărare şi dreptul de a-şi exercita toate drepturile procedurale, ceea ce contravine atît legislaţiei naţionale cît şi prevederilor art.6 CEDO. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Oleg Bînzaru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Oleg Bînzaru, în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.
Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Oleg Bînzaru ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Oleg Bînzaru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat