- Dosarul nr.
- 3ra-486/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 15 mai 2013
- Părțile
- Azgoprod SRL vs Biroul Vamal Chişinău
- Pe scurt
- Introducerea mărfii în zona economică liberă şi scoaterea mărfii din zona economică liberă pe teritoriul vamal al RM
3ra-486/13 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: A.Panov dosarul nr. 3ra-468/13 DECIZIE 15 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî Vera Macinskaia, Ion Vîlcov examinând recursul declarat de către Societatea comercială „Azgoprod” Societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii comerciale „Azgoprod” Societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012 prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 04 ianuarie 2012 SC „Azgoprod” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău (succesor al Biroului Vamal Centru) cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în baza facturii comerciale (invoice) nr. 1002242666 din 27 martie 2008 eliberată de către OOO „Wrigley” (Rusia, Moscova), SRL „Farmexpo”, rezident al Zonei antreprenorialului liber (ZAL) „Expo-Business Chişinău” a introdus pe teritoriul Republicii Moldova din Federaţia Rusă mărfuri sub forma gumei de mestecat cod 21069098 de marcă „Wrigleys”, „Orbit”, „Eclipse” şi „Airwaves”, şi guma de mestecat cod 17041019 de marcă „Hubba Bubba”, cu o greutate brută de 18 816,063 kg şi la preţul de 158 584,52 dolari SUA, în invoice fiind indicat OOO „Wrigley” în calitate de vânzător, OOO „Avalo Logistics” – expeditor, SRL „Farmexpo” în calitate de destinatar, şi SC „Azgoprod” SRL – cumpărător.
Marfa respectivă a fost devamată la 08 aprilie 2008 beneficiind de aplicarea tratamentului preferenţial (scutirea de taxe vamale) conform art. 32 Cod Vamal, fiind ulterior scoasă din teritoriul zonei economice libere şi transportată la depozitul SC „Azgoprod” SRL. Menţionează reclamantul că doi ani mai târziu, la 14 decembrie 2011, a fost efectuată de către angajaţii secţiei control ulterior şi audit postvămuire a Biroului Vamal Centru (după reorganizare – Biroul Vamal Chişinău) o reverificare, în rezultat fiind întocmit procesul-verbal de reverificare nr. 012 şi actul constatator nr.85 privind calcularea sau recalcularea drepturilor de import/export.
1 Conform procesului-verbal nr. 012 şi actului constatator nr.85 menţionate SC „Azgoprod” SRL a comis un şir de încălcări ale legislaţiei vamale, şi anume neprezentarea la plasarea în ZAL „Expo-Business Chişinău” a certificatului de origine a ţării de export, care ar confirma originea mărfii indicată în declaraţia vamală, şi aplicarea eronată a tratamentului tarifar preferenţial la scoaterea mărfii din teritoriul ZAL, în final fiind efectuată recalcularea obligaţiilor vamale (a drepturilor de import) şi stabilită spre plată suma de 432 282,62 lei, inclusiv 304 128,90 lei – plata de bază şi 128 153,72 – penalitate.
Nefiind de acord cu actele respective şi considerându-le ilegale, SC „Azgoprod” SRL şi-a exprimat dezacordul expres la semnarea actelor întocmite, şi, ulterior, la 26 decembrie 2011, a înaintat o cerere prealabilă în adresa Biroului Vamal Chişinău, solicitând anularea procesului-verbal de reverificare nr. 012 şi a actului constatator nr.85 din 14 decembrie 2011, însă prin scrisoarea de răspuns nr. 2938 din 29 decembrie 2011 aceasta a fost respinsă. Consideră reclamantul că pârâtul în mod neîntemeiat a întocmit actele contestate, obligând ilegal SC „Azgoprod” SRL să achite suma de 432 282,62 lei privind drepturile de import. Solicită reclamantul anularea procesului-verbal de reverificare nr. 012 şi actului constatator nr.85 din 14 decembrie 2011 emise de către Biroul Vamal Chişinău.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. La 17 decembrie 2012 SC „Azgoprod” SRL a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii recurate şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că prima instanţă a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, neelucidând pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea litigiului în fond. În conformitate cu art. 402 alin. (1) CPC, în vigoare la momentul pronunţării hotărârii primei instanţe, recursul se declară în termen de 20 zile de la data comunicării hotărîrii motivate, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 30 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, hotărîrea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărîrii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii. Materialele dosarului atestă că hotărârea redactată a primei instanţe din 15 noiembrie 2012 a fost recepţionată de către recurent la 04 decembrie 2012. În circumstanţele relevate, recursul declarat se consideră a fi depus în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.
2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Conform art. 3 alin. (1) al Acordului de la Moscova de creare a Zonei de comerţ liber în cadrul Comunităţii Statelor Independente din 15 aprilie 1994, ratificat prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 220 din 22 septembrie 1994, Părţile Contractante nu aplică tarife vamale, impozite şi plăţi echivalente, precum şi restricţii cantitative la intrarea şi/sau ieşirea mărfurilor, ce provin din teritoriul vamal al unei Părţi Contractante şi sunt destinate teritoriului vamal al altei Părţi Contractante. Astfel, pentru importul mărfurilor fără aplicarea taxelor vamale şi impozitelor, sunt necesare două condiţii – mărfurile trebuie să fie originare din una din ţările CSI, care a semnat Acordul, şi aceste mărfuri să fie destinate pentru teritoriul altor ţări- membre CSI.
Potrivit art. 9 lit. a) din Regulile de determinare a ţării de origine a mărfurilor, aprobate prin Decizia şefilor de Guverne a Comunităţii Statelor Independente din 30 noiembrie 2000, în vigoare pentru Republica Moldova din 03 august 2001, mărfii i se acordă regim preferenţial pe teritoriile vamale ale statelor-membre ale Acordului CSI privind crearea zonei de comerţ liber din 15 aprilie 1994, dacă ea corespunde criteriilor de provenienţă, stabilite prin prezentele Reguli, precum şi se exportă în baza contractului între rezidentul unui stat-membru şi rezidentul altui stat-membru al Acordului şi se introduce de pe teritoriul vamal al unui stat-membru pe teritoriul vamal altui stat-membru al Acordului, Potrivit art. 7 alin. (3) şi (10) din Legea cu privire la zonele economice libere nr. 440 din 27 iulie 2001, pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse şi scoase de pe acest teritoriu.
În scopul impozitării, livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate exportului, iar livrările de mărfuri (servicii) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului, cu aplicarea măsurilor de politică economică, şi se reglementează în conformitate cu legislaţia. Conform art. 31 alin. (1) Cod Vamal, importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică. Potrivit art. 91 alin. (1) şi (2) al aceluiaşi Cod, în cazul plasării de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi de import şi nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel.
În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. În conformitate cu art. 179 alin. (1), (2) şi (3) Cod Vamal, declaraţia vamală, care se depune la organul vamal, trebuie să fie însoţită de toate documentele necesare vămuirii. Organul vamal este în drept să ceară informaţii suplimentare pentru a verifica datele din declaraţia vamală sau din alte documente prezentate. Lista de 3 documente şi informaţii suplimentare care trebuie prezentate o stabileşte Serviciul Vamal. Potrivit art. 1811 alin. (3) din acelaşi Cod, dacă, după reverificarea declaraţiei sau după controlul ulterior, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile informaţii obţinute.
Din materialele prezente la dosar, şi anume din copiile de pe declaraţia vamală în detaliu, declaraţia complementară nr. YU02054583, declaraţia vamală a ţării de export nr. 36568270, scrisoarea de transport internaţional CMR nr. CM 0262970 şi invoice-ul nr. 1002242666, rezultă că la 03 aprilie 2008 pe teritoriul zonei economice libere ZAL „Expo-Business Chişinău”, postul vamal 7001 „Sud-Est”, a fost introdusă marfa sub forma gumei de mestecat cod 21069098 şi, respectiv, cod 17041019, în regim vamal de „7800” (plasarea mărfurilor în zona liberă) cu o cantitate de 1810 cutii mari, greutate de 18 816,063 kg şi la preţul de 158 584,52 dolari SUA, destinatarul fiind SRL „Farmexpo”, adresa juridică mun.
Chişinău, str. Ghioceilor nr.1, rezident al zonei libere. De asemenea, materialele dosarului, şi anume copiile de pe facturile de expediţie nr. 599626 din 08 aprilie 2008 şi nr. 599627 din 17 aprilie 2008, de pe declaraţiile primare nr. MV02568512, nr. CP02445087, nr. MR02568560 şi nr. RV02550611 atestă faptul că marfa (preparatele alimentare) – guma de mestecat de marcă „Wrigleys”, „Orbit”, „Eclipse”, „Airwaves” şi „Hubba Bubba” în valoare totală de 1 689 604,95 lei a fost scoasă din teritoriul ZAL „Expo-Business Chişinău”, expeditorul fiind SRL „Farmexpo” (mun. Chişinău, str. Ghioceilor nr.1) şi destinatarul – SC „Azgoprod” SRL (mun. Chişinău, bd.
Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 200). Mai mult ca atât, din borderoul declaraţiei vamale din 03 aprilie 2008 rezultă că la declararea mărfii („gumelor de mestecat”) aduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova nu a fost prezentat certificatul de origine al ţării de export în vederea confirmării originii mărfii indicate în declaraţia vamală ca fiind din Federaţia Rusă. În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia primei instanţe privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Or, din materialele dosarului rezultă în mod clar faptul neprezentării certificatului de origine a mărfii la momentul introducerii acesteia pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasării în perimetrul zonei libere, aceasta fiind o condiţie esenţială pentru devamarea corespunzătoare conform exigenţelor procedurii vamale aplicabile.
Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că prima instanţă a aplicat eronat normele de drept material, la introducerea mărfii în regimul de zonă economică liberă nefiind de fapt necesară prezentarea certificatului de origine eliberat de către autorităţile competente ale statului în care producţia a fost fabricată, deoarece este unul neîntemeiat, altfel fiind imposibilă stabilirea legitimă a originii mărfii 4 introduse în bază de acte admisibile şi pertinente, şi determinarea de către organele vamale a regimului vamal corespunzător în care marfa urmează a fi plasată.
De asemenea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că regimul tarifar preferenţial, care se caracterizează prin scutirea de taxe vamale la import, urmează a fi acordat mărfii originare dintr-un stat-parte la Acordul CSI privind crearea zonei de comerţ liber din 15 aprilie 1994, care se introduce pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în baza unui contract încheiat între rezidentul unui stat din CSI şi rezidentul altui stat-membru CSI.
La caz, există un contract de colaborare nr. 2/2008-exp din 05.02.2008 care se referă la SRL „Farmexpo”, rezident al zonei economice libere, anume această societate comercială fiind îndreptăţită în baza Acordului internaţional interguvernamental să introducă mărfuri pe teritoriul zonei libere beneficiind de regim tarifar preferenţial, ceea ce şi a fost făcut la 03 aprilie 2008, însă ulterior, la scoaterea mărfii anterior introduse sub regim preferenţial prin importul acesteia pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către SC „Azgoprod” SRL, în mod eronat şi ilegal recurentul-reclamant a invocat aplicabilitatea prevederilor Acordului internaţional în vederea beneficierii de regimul preferenţial anterior stabilit la plasarea mărfii în zona liberă, şi nu a achitat în volum deplin obligaţiile vamale cuvenite.
Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că prima instanţă nu a acordat o apreciere justă faptului că în invoice-ul comercial nr. 1002242666 din 27 martie 2008 eliberat de către OOO „Wrigley” (Rusia, Moscova), SC „Azgoprod” SRL figurează în calitate de cumpărător al mărfii expediate, pe când SRL „Farmexpo” are statutul de destinatar, astfel fiind aplicabile prevederile Acordului CSI privind crearea zonei de comerţ liber din 15 aprilie 1994, deoarece este unul neîntemeiat, fiind bazat pe o interpretare greşită şi abuzivă a textului Acordului, la caz nefiind relevantă calitatea de cumpărător a recurentului-reclamant menţionată expres în invoice, dar fiind decisiv statutul de rezident al zonei libere, pe care îl are anume SRL „Farmexpo”.
Deci, Curtea de Apel Chişinău a evaluat corect probele administrate în procesul civil în raport cu normele juridice aplicate, determinând legalitatea acţiunilor întreprinse de către Biroul Vamal Chişinău (succesor al Biroului Vamal Centru) în efectuarea reverificării vamale, constatarea încălcărilor normelor de drept vamal de către recurentul SC „Azgoprod” SRL şi obligarea acestuia să achite valoarea totală recalculată a drepturilor de import la scoaterea mărfii sub forma gumei de mestecat cod 21069098 şi cod 17041019 în sumă de 432 282,62 lei prin perfectarea procesului-verbal de reverificare nr. 012 şi a actului constatator nr.85 din 14 decembrie 2011. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărârea recurată este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat şi de a menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012. 5 În conformitate cu art. 445 al.
(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea comercială „Azgoprod” Societate cu răspundere limitată. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii comerciale „Azgoprod” Societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov 6