Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-1458/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
2 mai 2013
Părțile
Salagor Aliona vs Dociu Alexandru, Primăria or. Cupcini şi OCT Edineţ
Pe scurt
Nerespectarea normelor legale cu privire la petrecerea licitaţiei

2ra-1458/13 — Recunoaşterea nulităţii a contractului de arendă

prima instanţă – Gh. Bîrsan dosarul nr. 2ra-1458/13 instanţa de apel – E. Ababei, S. Procopciuc, V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 02 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dociu Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alionei Salagor (Dociu) împotriva lui Dociu Alexandru, Primăria oraşului Cupcini şi Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii a contractului de arendă, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 decembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de Salagor (Dociu) Aliona, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 05 martie 2012 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă integral, constată: La 07 aprilie 2011, Dociu Aliona a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii a contractului de arendă.

În motivarea acţiunii a indicat că este proprietara a unei gherete comerciale vagon-mobil situat în regiunea pieţei din or. Cupcini, raionul Edineţ şi care este amplasată pe un teren de pămînt de 0,0081 ha, fapt ce se confirmă prin contractul de vînzare-cumpărare din 16 august 2001 şi din 05 aprilie 2011. Susţine că la data de 15 iulie 2010 a fost încheiat un contract de arendă a terenului între Primăria or. Cupcini şi Dociu Alexandru, care ulterior, şi a nume la data de 29 iulie 2010 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ.

Afirmă că prin contractul menţionat s-a transmis în arendă terenul pe care este amplasată ghereta ce-i aparţine cu drept de proprietate, iar ulterior s-a constatat că acest contract a fost încheiat cu încălcarea legislaţiei, ca urmare procesul verbal nr. 5 din 12 iulie 2010 cu privire la rezultatele licitaţiei a fost anulat de către comisia de licitaţie, însă contractul de arendă al terenului, cît şi înregistrarea lui la Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ nu sunt anulate, fapt care î-i încalcă drepturile sale de proprietate. Solicită recunoaşterea nulităţii contractului de arendă din 15 iulie 2010, încheiat între Primăria or. Cupcini şi Dociu Alexandru cu radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile ai Oficiului Cadastral Teritorial Edineţ.

Prin încheiere protocolară a Judecătoriei Edineţ din 04 mai 2011 au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii Dociu Alexandru şi Primăria or. Cupcini. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 11 mai 2011 acţiunea a fost admisă integral şi anulat contractul de arendă din 15 iulie 2010 încheiat între Primăria or. Cupcini şi Dociu Alexandru şi dispusă radierii înregistrărilor de la Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la contractul de arendă menţionat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2011, a fost admis apelul declarat de Dociu Alexandru, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 26 ianuarie 2012, au fost atraşi în proces în calitate de coreclamaţi Dociu Alexandru şi Primăria or.

Cupcini. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 05 martie 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Băşlţi din 20 decembrie 2012, a fost admis apelul declarat de Salagor (Dociu) Aliona, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă integral şi declarat nul contractul de arendă din 15 iulie 2010 încheiat între Primăria oraşului Cupcini şi Dociu Alexandru, prin care arendaşului sa transmis în arendă 0,0081 ha pe un termen de 30 ani. Totodată s-a încasat de la Dociu Alexandru în beneficiul Alionei Salagor suma de 175 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În susţinerea soluţiei date instanţa de apel a reţinut faptul că, la caz, normele imperative şi anume art. 216 şi art. 220 alin. (1) Cod civil, reprezintă normele ce stabilesc condiţiile de încheiere a contractului în baza unei licitaţii organizate în modul stabilit, iar nerespectarea normelor legale cu privire la petrecerea licitaţiei atrage nulitatea acesteia. La fel instanţa de apel a stabilit că, prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 04 septembrie 2012, procesul verbal nr. 5 din 12 iulie 2010 „cu privire la rezultatele licitaţiei” al Comisiei de Licitaţie a Primăriei or. Cupcini despre darea în arendă a terenului cu cod cadastral 4102106163 cu suprafaţa de 0,0081 ha situat în or.

Cupcini arendat ulterior de către Dociu Aliona, a fost anulat şi cu referire la prevederile art. 123 alin. (2) CPC, potrivit căruia, nu se cer a fi dovedite circumstanţele stabilite printr- o hotărîre judecătorească irevocabilă, instanţa de apel a considerat necesar de a declara nul contractul de arendă din 15 iulie 2010 ce are ca obiect darea în arendă a terenului cu cod cadastral 4102106163 cu suprafaţa de 0,0081 ha situat în or. Cupcini, str. Chişinăului 25/5, încheiat între Primăria oraşului Cupcini şi Dociu Alexandru ca fiind încheiat contrar prevederilor legii. La 25 februarie 2013, Dociu Alexandru a declarat recurs împotriva decizie instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o neîntemeiată. Menţionează că la examinarea cauzei în instanţa de apel a participat un judecător care nu era în drept să participe în temeiul art. 49 şi art. 52 CPC, fapt care denotă că cauza a fost examinată cu încălcarea normelor de drept procedural. Consideră că instanţa de apel nu a pătruns în esenţa litigiului, deoarece, potrivit informaţiei Primăriei or. Cupcini, din 01 februarie 2013, Primăria nu are încheiat nici un contract de arendă funciară pe sectorul de teren - cod cadastral 4102106.163, suprafaţa 0,0081 ha cu Dociu Aliona. Susţine că instanţa de apel nu a luat în consideraţie faptul că, conform contractului nr. 42 din 15 februarie 2008 încheiat între Dociu Aliona şi Primăria or.

Cupcini, obiectul este locaţiunea terenului cu suprafaţa de 120 m.p. pe un termen de pînă la 15 februarie 2009, iar obiectul contractului încheiat între el şi Primăria or. Cupcini este terenul cu suprafaţa de 0,0081 ha, cu numărul cadastral 4102106.163, prin urmare, contractele menţionate au ca obiect terenuri diferite. Afirmă că, instanţa de apel a aplicat eronat normele legale, fapt care adus la soluţionarea greşită a cauzei şi prin care i-au fost încălcate drepturile sale patrimoniale. De asemenea, invocă că instanţa de apel nu a luat în consideraţie nici faptul că Judecătorie Edineţ în prezent examinează cererea de revizuire depusă de el împotriva hotărîrii prin care a fost anulat procesul-verbal nr. 5 din 12 iulie 2010, „Cu privire la rezultatele licitaţiei” al Comisie de licitaţie a Primăriei pr.

Cupcini, r-nul Edineţ. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Dociu Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor invocate în cadrul examinării cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Dociu Alexandru asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Dociu Alexandru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Dociu Alexandru se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.